vineri, 26 august 2016

Câmpul mental şi starea de sănătate









Gheorghe DRĂGAN – “Câmpul mental şi starea de sănătate”


Cancerul este mereu lânga noi

Am ajuns împreună cu soția la Sydney, Australia, în iulie 2005 pentru a da o mână de ajutor familiei fiicei noastre în creșterea copiilor și treburile casei. A trebuit să renunțăm la activitatea profesională fiind în putere, însă am făcut-o fără ezitare și regrete mai ales că fata era deja însărcinată. Mai mult, odată ajuns am încercat să continui activitatea pe cât era posibil având în vedere că soția era în prim-planul problemelor casei. Am contactat o serie de instituții și firme, însă elanul mi-a fost repede tăiat de un mod primitiv de a privi lucrurile, așa că încet-încet m-am retras în perimetrul casei, a unor magazine din jur și a internetului. La început nu înțelegeam mai nimic din ce se vorbea în jur pentru că limba nu semăna deloc cu engleza pe care o știam. Nu era mare pagubă însă cu timpul m-am obișnuit cu limba folosită mai ales pe canalele naționale tv și am fost foarte surprins chiar de la început de anunțurile frecvente privind cazurile de cancer. Am considerat că mă aflu pe un teren minat unde oricând pot cade victimă, așa că am trecut imediat pe internet să caut incidența cazurilor de cancer în Australia. Am avut o surpriză care cu timpul avea să ia proporții, în primul rând datorită faptului că Australia avea statistica privind populația și starea de sănătate (în special incidența cancerului) foarte bine pusă la punct pe perioade mari de timp și ușor accesibilă ceea ce aveam să constat că lipsește majorității țărilor dezvoltate. Cu foarte mare greutate am reușit să obțin date similare, însă pe perioade mai mici, din alte țări deși există legislație a Organizației Mondiale a Sănătății ce obligă toate statele de a publica  datele de incidență a cancerelor. Fiind un împătimit al prelucrării datelor experimentale, am preluat aceste date și am descoperit lucruri foarte interesante pe care le-am publicat pe măsură ce s-au închegat în concluzii clare. Pentru cei care au curiozitatea și răbdarea de a citi în amănunțime aceste rezultate îi invit să viziteze site-ul menționat. Am avut ocazia de a prezenta aceste rezultate și la câteva conferințe și un interviu însă nu am siguranța că ideile au fost destul de penetrante pe motiv că oamenii care se cred sănătoși nu se gândesc la risc, iar cei deja bolnavi au mentalul prea blocat pentru a realiza în liniște și tihnă de unde li se trage. Pe de altă parte marea majoritate a oamenilor care devin pacienți au încredere (de voie și/sau de nevoie) în medicamente și doctori.  Odată cu aceste rezultate am sistematizat și un număr mare de cazuri de cancer pe care le-am trăit în jurul meu. De exemplu lângă casa din București în care am trăit  33 de ani (1963-1995) este o casă în care 3 generații la rând au murit toți de cancer sub ochii mei. Casa este nelocuită de la ultimul deces (1994) desi este într-un cartier (Domenii) central cu un rating ridicat pe piața imobiliară.

Concluzia cea mai importantă a acestor studii este că cancerul este o boală socială modulată de sex și vârstă fiind rezultatul relațiilor inter-umane. Altfel spus, cancerele care se dezvoltă pe diverse organe se declanșează perfect specific pe sex și vârstă.  

 De exemplu: la copii până la 20 de ani (cu maxim la 8.9 ± 0.8 ani și preponderent pe  populație masculină, PM) sunt cancere de creier și sânge (inclusiv organele hematopoetice);
la 22.7 ± 1.6 ani se declanșează cancerul de sân la populația feminină (PF);
la 39.1 ± 1.3 ani se produce un maxim al incidenței de cancer de sân la PF;
la 57.5 ± 3 ani se declanșează cancerul de prostată la PM;
la 77.7 ± 4 ani se produce un maxim al incidenței cancerului de prostată;
raportul incidenței globale de cancer MP/FP este 1.53 ± 0.35 (pentru toate formele de cancer și toate regiunile studiate), însă raportul incidenței de cancer de prostată/cancer de sân este de asemenea supraunitar, însă sensibil diferit la fiecare regiune ceea ce înseamnă că interacțiunile între sexe sunt puternic dependente de stilul de viață adică de mentalitatea față de sex.De observat că raportul global menționat mai sus amintește de raportul de aur (1.618…).

Aceste date au fost obținute pe date statistice privind incidența anuală a tuturor formelor de cancer pe perioade de 4-24 ani din Australia, Anglia, Scoția, Japonia, Mumbai, USA (toate rasele), Canada și Germania. Se observă că incidența și evoluția cancerelor este practic aceeași indiferent de regiune și stil de viață.

Pe baza a numeroase cazuri pe care le-am urmărit direct încă cu mult înainte de instalarea și diagnosticarea  acestor boli am constatat o serie de caraceristici pe care este important a le menționa măcar foarte succint:copiii (în special băieții) sunt sensibili la problemele din familie. Neînțelegerile, tensiunile din familie favorizează declanșarea cancerelor de creier și sânge, scăderea imunității și apariția alergiilor, a diabetului, a hepatitelor, problemelor renale, etc.

Femeile intră în problemele vieții mult mai brutal decât bărbații.Se mărită de timpuriu preluând responsabilitatea familiei, a copiilor, a serviciului, fiind expuse la hărțuieli de tot felul. Sexul devine o obligație care duce la modificări hormonale și de comportament. Sânul devine o antenă a semnalelor de interacție socială care vor favoriza cancerul. Sânul feminin este atracția PM indiferent de vârstă.

Cancerul de prostată apare la indivizi care au avut o activitate sexuală neadecvată. Activitatea sexuală începe de fapt cu pregătirea mentală a actului sexual. Dacă această activitate nu este desfășurată și finalizată în mod armonios între parteneri loiali, actul sexual se transformă într-o luptă între doi rivali care se dușmănesc. Am constatat apariția cancerului de prostată la bărbați care deveniseră impotenți fizic însă mental erau obsedați de actul sexual. Adulterul afectează dramatic mentalul partenerului masculin ceea ce se reflectă în raportul MP/FP al incidențelor de cancer menționat mai sus.

S-ar putea spune că interacția socială care cauzează cancerul se bazează pe sex. Wilhelm Reich, elev al lui Freud, explică această idee în una din cărțile sale („Cancer Biopathy”, 1948). Din cazurile pe care le-am analizat direct, marea majoritate a cancerelor apar în colectivitățile profesionale unde se dezvoltă competiții bazate pe invidie, minciună, viclenie, lașitate și lovituri sub centură. Toți am trăit și știm  acest mediu așa că putem realiza ușor diferența între cum gândim când ne ducem și când plecăm de la serviciu.

Un caz petrecut recent al unei românce venită în Australia cu soțul și băiatul este tipic pentru a ilustra acest mecanism.S-a angajat la o firmă importantă la care ajunsesem și eu pentru o posibilă colaborare. După o serie de discuții la care a participat și românca, mi-am dat seama de relațiile foarte tensionate existente în acel colectiv. Pe de altă parte am aflat de la ai mei că românca respectivă începuse să aibă mari probleme în familie, soțul găsindu-și altă parteneră iar băiatul adolescent pentru care de fapt ea făcuse sacrificiul emigrării, devenise independent și nu prea mai dădea pe acasă. Femeia devenise în poziție de șah-mat fapt pentru care i s-a declanșat un cancer de plămân și în trei luni a decedat.

Am studiat în paralel și diabetul care are la bază aceeași origine și mecanism de evoluție și am putut constata că de fapt starea de sănătate/boală este dictată de starea mentală atât individuală cât și colectivă. In esență, omul de când se naște duce o permanentă luptă între mentalul propriu și mentalul social și deși această luptă pare inegală, resursele umane par să fie inepuizabile în a-și construi sisteme de protecție astfel că în final se dovedește bine cunoscuta zicală că ceea ce nu te omoară te întărește. Totuși, omul are activ și sistemul de autodistrugere în permanentă concurență cu cel de autoapărare, iar învingătorul este dictat de liberul arbitru. În ultimii doi ani medici cu experiență recunoscută au remarcat caracterul epidemic al cancerului și diabetului, însă fără a explicita acest fapt prin date concrete.


HuPoTest = test mental

Încă din 1967, imediat după căsătorie am achiziționat un aparat de fotografiat pentru a imortaliza momentele frumoase de tinerețe. Am început să developez singur filmele și pe hârtie mai întâi alb-negru și apoi color. Pentru acestea din urmă rigorile de timp erau mai stricte și trebuiau efectuate pe întuneric complet.Am fost nevoit astfel să măsor mental perioade cât mai exacte de ordinul zecilor de secunde și am constatat că îmi reușea destul de bine. Pentru a mă verifica am făcut rost de un cronometru digital cu rezoluție de miime de secundă. Tot în aceeași perioadă constatatesem că puteam estima ora cu mare precizie mai ales până în miezul zilei. Coincidență sau nu, constatasem că tot până în ora 12 ziua puteam să duc la bun sfârșit activitățile planificate. Dacă cumva depășeam această oră, acestea eșuau. Dar activitățile mele erau legate de parteneri din alte colective, iar eșecul sau succesul era de fapt un rezultat și a contribuției activității mentale colective deci a unui câmp mental.

Cronometrul digital devenise un instrument foarte prețios cu care îmi puteam etalona cronometrul mental. Am avut curiozitatea să verific și pe cei din jur și cu timpul am stabilit o bancă de date din ce în ce mai bogată prin care o serie de parametri calculați din aceste măsurători le comparam cu factori ce defineau comportamentul persoanelor testate. Intr-un interval de peste 40 de ani am stabilit HuPoTest ca test mental ce poate fi aplicat cu ajutorul unui calculator personal de oricine prin preluarea unui soft gratuit de pe pagina mea de internet. Este important de stiut că pentru testarea periodică individuală acest test trebuie efectuat in condiții de liniște deplină (fără stimuli și perturbații externe) și de relaxare maximă. Recomand perioada 4-6 dimineața când persoana care se auto-testează este după un somn odihnitor iar câmpul mental social din jur este de intensitate neglijabilă.

Avantajele HuPoTest: (a) nu poate fi trucat; (b) este un test cantitativ, rezultatele fiind exprimate în valori numerice; (3) aplicat în colective unde există riscul de apariție a clusterilor (cazuri simultane) de cancere poate evalua cu mult înainte riscul de apariție a acestora. Precizez din nou că cancerele apar în comunități umane în care se stabilesc pe termen îndelungat anumite relații inter-umane și deci în care se va duce această luptă între câmpul mental individual și cel colectiv. HuPoTest evaluează obiectiv mentalul individual în contextul câmpului mental înconjurător.


Apa = un sensor al câmpului mental

Apa este o substanță cu mare răspândire în activitățile umane și fără de care viața nu poate exista. Lucrând în cercetare chimică am început să studiez proprietățile apei și a soluțiilor apoase din 1983 când mi-am construit un calorimetru foarte sensibil și versatil prin care evidențiam interacția apei cu diverse alte substanțe și tranziții ale stărilor de agregare. În general procesele de transformare sunt dependente de temperatură prin binecunoscuta lege Arrhenius care în câteva cuvinte afirmă că viteza de transformare a unui proces scade sau crește exponențial cu temperatura. Procesele dependente de temperatură sunt însoțite de efecte calorice adică absorb sau cedează căldură fapt ce face ca evoluția acestora să poată fi ușor de evidențiat cantitativ prin instrumente calorimetrice. Am reușit să construiesc numeroase astfel de instrumente și să studiez de asemenea numeroase procese de transformare iar rezultatele au fost publicate în reviste de circulație internațională. Din 2006 când eram deja în Sydney mi-am propus să reiau studiul apei folosind o serie de materiale, instrumente și componente electronice care le luasem din București. Motivul era că nu puteam să beau apa de robinet de aici și mult timp am avut probleme până când am găsit un înlocuitor. Am reușit să construiesc o serie de calorimetre prin care să evidențiez cristalizarea apei în condiții de repetabilitate succesiv îmbunătățite. Era o problemă care persista și anume tansferând o picătură de apă de la temperatura camerei la diverse temperaturi sub 0 0C, cristalizarea se producea după perioade de timp (timp de inducție, ti) care nu ascultau de legea Arrhenius. Am fixat mereu aceeași temperatură (-20 0C), m-am asigurat că condițiile experimentale sunt înalt repetabile și am repetat de nenumărate ori experimentul obținând valori ti foarte diferite. În mod clar exista un parametru (potențial) mult mai puternic decât temperatura care guverna procesul de cristalizare al apei. În majoritatea cazurilor efectuam aceste experimente dimineața când eram singur acasă într-un cartier foarte liniștit în cursul săptămânii. În aceste condiții ajunsesem să obțin valori ti de ordinul 300 ± 100 s, iar când intra în casă restul familiei de la seviciu valorile ti săreau peste 3000 s adică procesul era practic inhibat. Valorile ti obținute sâmbăta și duminica chiar singur acasă fiind erau mai mari și mai disperse decât dimineața în cursul săptămânii aceasta deoarece vecinii chiar la oarecare distanță erau în agitație domestică în weekend. După numeroase experimente în decurs de câțiva ani, am început să observ clar că câmpul mental chiar de la distanță mare dar ca rezultantă a unei populații numeroase poate influența valorile ti. Am efectuat experimente în perioade de 1-3 săptămâni în care eram singur acasă pentru a elimina contribuțiile din apropiere a restului familiei care puteau fi puternic fluctuante și am constatat că în timpul zilelor de lucru ti prezintă o variație de tip Gauss cu un maxim pe intervalul orelor 16-18 când un segment masiv de populație iese de la serviciu.În acest interval de timp toate locurile publice sunt aglomerate și clar activitatea mentală este maximă. Câmpul mental rezultant este al unor activități mentale individuale orientate aleatoriu. Este important de remarcat că în intervalul 8-10 dimineața se produce aceeași aglomerație cu aceeiași oameni ce se duc la lucru, însă după cum am menționat mai sus, activitatea mentală este mult restrânsă și focalizată pe perspectivele îndatoririlor de serviciu.

Experimente oarecum asemănătoare, calitative nu cantitative, a efectuat un colectiv din Japonia condus de Masaru Emoto (ușor de găsit pe internet). Aceștia au constatat că apa din diverse regiuni, sau supusă la tratamente mentale prin indivizi care exprimau diverse stări emoționale, cristalizează în forme diferite. Practica homeopatică este de asemenea bazată pe memoria apei.
În concluzie efectuarea experimentelor cantitative de tip HuPoTest și cristalizare controlată a apei în diverse comunități umane pot evidenția natura câmpului mental ce va determina și starea de sănătate a indivizilor din acea comunitate.
——————————————

Notă: Acest text poate fi difuzat numai sub forma integrală. Folosirea anumitor fragmente şi/sau date din acesta în alte documente şi/sau publicaţii necesita acordul scris al autorului. Orice corespondenţa cu autorul pe adresa de e-mail: drăgan_gdf@yahoo.com

Gheorghe DRĂGAN, dr. fizician
14 fbruarie 2012

Sursa:
http://www.totpal.ro/gheorghe-dragan-campul-mental-si-starea-de-sanatate/











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu