vineri, 30 septembrie 2022

Petru Done - Festivalul-Concurs Național de Poezie „Avangarda XXII“

 










Comunicat de presă

 

Festivalul-Concurs Național de Poezie „Avangarda XXII“,

Ediția a XIX - a, Bacău, 2 - 4 octombrie 2022

 

Itinerariile scriitorilor la Pensiunea ,,Balta Albastră”

Deschiderea Salonului Cărții „Avangarda XXII“

 

 

Luni, 3 octombrie a.c., vor debuta manifestările Festivalului-Concurs Național de Poezie „Avangarda XXII“, ediția a XIX - a, organizat de Fundația Culturală „Georgeta și Mircea Cancicov“ (la care îşi aduc contribuţia Consiliul Județean, Asociația Culturală ,,Familia Lecca”, Asociația Națională Cultul Eroilor ,,Regina Maria” – Filiala ,,Col. Corneliu Chirieș” Bacău, Centrul de Cultură ,,George Apostu”, Parohia ,,Precista”, Uniunea Scriitorilor - Filiala Bacău, Uniunea Ziariștilor Profesioniși din România – Filiala Roman.

Astfel, în cadrul itinerariilor invitaților la Pensiunea ,,Balta Albastră” din satul Siret, comuna Letea Veche – Bacău, va avea loc colocviul pe tema „Destinul scriitorulu într-o literatură confiscată de mass media și publicitatee” susținut de scriitorii Adrian Dinu Rachieru, Cassian Spiridon, Ștefan Mitroi, Iacob Florea, Firiță Carp, Alexandru Ovidiu Vintilă, Isabel Vintilă și alții ș.a..

 

Tot la ,,Balta Albastră”, se vor decerna premiile Fundației Culturale ,,Georgeta și Mircea Cancicov”, Asociației Culturale ,,Familia Lecca”, Asociației Naționale Cultul Eroilor ,,Regina Maria” - Filiala ,,Col. Corneliu Chirieș” Bacău și Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România - Filiala Roman, după care va avea loc deschiderea Salonului Cărții „Avangarda XXII“ și lansarea celor mai semnificative volume apărute anul trecut:

Poezie:

Cassian Maria Spiridon. Pietre albe, pietre negre, pietre roșii, Ștefan Mitroi. O sută și una de poezii, Nicolae Tzone. dunăre kilometrul 510, Alexandru Ovidiu Vintilă. Insectele imperiului (câte ceva despre orbirea șamanulo), Iglu, Tincuța Horonceanu Bernevic. Imnuri acatiste pentru copii, Mihaela Aionesei. Cerul de la capătul scării, Ioan Ouatu. Într-o seară de april, Caliopia Tocală. Statui de apă, Silvia Miler. A pentru a, Stanomir Petrovici. Din neliniștea tăcerii, Alexandru Dumitru. Dulcele hazard, Victor Munteanu. Cămașă suferită pe trup,

Proz\:

 Ștefan Mitroi. Poveștile cerului, poveștile pământului, Ion Fercu. Dacă aș fi fost Dumnezeu, Dan Perșa. Bestiaro, Ecaterina Petrescu Botoncea. Dincolo de dimineți, Viorel Savin. Gresia albastră, Cristina Ștefan. Molando S.F., Mara Paraschiv. Cuvântul în exilul unei rame,Stanomir Petrovici. Oglinda spartă: IUGOSLAVIA,

Eseu, critic\ literar\:

Adrian Dinu Rachieru, Politică și canon literar, Iacob Florea. Un halat pentru un secol. Oblomovismul, în răspăr, Dan Petrușcă. Despre iubire și alte nimicuri, Liviu Chiscop. Poetul Bacovia, Petre Isachi. Conversații în oglindă cu Mircea Eliade, Ioan Neacșu. Introducere în poezie. o estetică in nuce,

Istorie cultural\, monografie, memorialistic\, jurnal, publicistic\

Adrian Dinu Rachiru, Voci din exil, Daniel Nicolescu. De la psalmistul David, la psalmiștii români moderni și postmoderni, Doru Ciucescu. Jurnal de călătorie: Namibia, Botswana, de la Oceanul Atlantic la fluviul Limpopo.

Vor fi prezentaţi autorii cărţilor lansate (care vor oferi autografe), scriitorii invitaţi la festival, iar poeţii vor citi din creaţia proprie.

Manifestarea va fi prefaţată de un interesant moment muzical susţinut de cantautorul Maria Tataru (folclor tradițional) șI Florin Ţuţuianu (folk).

 

 

Petru Done







Sursa: MUNTEANU VICTOR






Stanciulescu Alexandru - MINILECTURA cu GAND de SEARA, DOAR O VORBA... 1/10/2022 - 9/10/2022

 




In memoriam: Preotul Letea

 

 

Despre preotul Letea nu cred că s-a scris vreodată un singur rând în presă ori în cărți.

 

L-am cunoscut în primii mei ani de preoție. Avea parohia undeva în apropierea Vânjului Mare. Îl văzusem la protoierie, la ședințe, dar nu discutasem cu el. L-am găsit într-o zi la autogară, când mergeam spre Gruia, unde aveam parohia.  Atunci mi-a povestit un crâmpei din viața lui.

 

Tocmai ieșise din spital, unde șezuse câteva săptămâni. Fusese găsit de un vecin în grădină, în comă. Îl duseseră cu salvarea la spital. S-a stabilit  că fusese otrăvit.

 

De ani buni fusese cu ochii în patru, fiindcă bănuia că aceasta îl așteaptă. Obișnuia ca, înainte de a mânca, să dea din mâncarea lui la pisică, ori la câine. De mai multe ori se întâmplase ca animalele respective să moară în spasme îngrozitoare.

 

Viața lui de familie era un adevărat colț de iad. Așa fusese toată viața. Nu divorțase, fiindcă era amenințat, atât de preoteasă, cât și de autoritățile bisericești. Era condamnat să rămână împreună cu soția, indiferent ce s-ar fi întâmplat. Era un om bătrân, gârbovit, terminat. Își purta cu greu crucea vieții pe ultima sută de metri. Se întorcea acasă…

 

Peste o vreme am auzit că a murit. Fără îndoială,  că doamna a primit scrisoare de condoleanțe de la autoritățile bisericești pentru durerea despărțirii…

 

Astfel de situații am cunoscut mai multe de-a lungul vieții. Cred că un astfel de preot, care a trăit drame asemănătoare cu cea  pe care o trăia părintele Letea, ar fi trebuit să vorbească înaintea Sfântului Sinod și să-și povestească viața.  Cu siguranță că membrii sinodului ar fi zăbovit mai mult înainte de a-și da votul pentru decizia  privind preoții divorțați și recăsătoriți![1]

 

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda



In memoriam: Preotul Dumitru Ionescu

 

 

Este al doilea preot cunoscut în satul Bârda, după ce, mai înaintea lui, a slujit aici preotul  Ion Bârlan, zis Notarie din Valea Boierească. Până în prezent se știa foarte puțin despre acest preot. Cu ani în urmă, am găsit la urmașii săi o fotografie, după care i-am comandat un tablou. Părintele Ionică Sfetcu apreciase că trăise între anii 1848-1915 și așa am trecut și pe tablou. O însemnare autografă de pe un Liturghier(1887) al bisericii, datată 21 aug. 1900, ne îmbogățește datele biografice ale acestui preot și corectează altele. Iat-o:

 

,,Spre ținere de minte. Subsemnatul m-am născut în anul 1844 februarie 18, apoi terminând trei clase primare în Severin și ceva practică de serviciu bisericesc, am intrat ca intern cu bursa statului în Seminarul Râmnicului  N(oului) S(everin) în anul 1862 și la 1866 am terminat cursul seminarului. În anul 1869, februarie 16, m-am cununat cu Ana Zg. Zaharia din com. Gutu cat(unul) G…(?) și la 20 august tot acel an am fost hirotonit preot de arhiereul Evdochiadis din Craiova pentru biserica ,,Sf. Dumitru” din com. Pitulași, plasa Ocolu jud. Mehedinți. Preotul D. Ionescu și fiul său Ionescu D. Ion, 1900 august 21”.

 

Precizăm că e vorba de episcopul-vicar Timotei Evdochiados, despre care am scris o fișă biografică(La 100 de ani de la moartea arhiereului-vicar Timotei Evdochiados, în ,,Mitropolia Olteniei", Craiova, an. XXVIII(1976), nr. 5-6(mai-iun.), pp. 466-467).

 

Cu ani în urmă, nora preotului, Matilda Ionescu, îmi povestea că atunci când venise cu nunta de la Gutu, au făcut un popas la han, la Halânga. Atunci a arătat celor prezenți la cârciumă zestrea primită pentru mireasă de la părinții acesteia: o cotăriță cu galbeni. Toți au admirat grămada de bani, i-au felicitat pe cei tineri și le-au urat cele cuvenite. Noaptea casa mirelui a fost jefuită. Hoții i-au luat cotărița cu galbeni și i-au lăsat mireasa. De![1]

 

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

[1] In memoriam: Preotul Dumitru Ionescu, în ,,Scrisoare pastorală”, an.  XVI(2-17), nr.  360, pp.  3-4; în vol.  Scrisoare pastorală, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, vol.  IX, 2018, pp.  607- 608; în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 2017, 12 nov.  2017, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis. wordpress. com); în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 2017, 13 nov., ediție și on-line(http://www. observatorul. com); în ,,Armonii culturale”, Focșani(VN), 2017, 13 nov., ediție on-line( );

 

 

 

MIROSUL URAT

Sfantul Ioan din Kronstadt

 

 

Când simtim în aer un miros neplacut sau nesanatos, cautam sa parasim îndata acel mediu viciat sau sa facem ceva spre a-l aerisi, ca sa se împrastie emanatiile nocive. Asemenea când îti simti inima cuprinsa de tulburare sau strâmtorata în vreun fel, cauta sa te eliberezi îndata de acea senzatie vatamatoare, care ar putea sa provina de la o patima, cunoscând ca acestea vin din beznele iadului. În multe privinte viata sufleteasca si viata trupeasca se aseamana între ele, simtul duhovnicesc al unui crestin întelept fiind tot atât de dezvoltat pe cât îi sunt unui om „trupesc” simturile trupesti. Ar fi ridicol sa ne cultivam doar simturile trupesti, neglijându-le pe cele duhovnicesti. Simtul duhovnicesc sau sensibilitatea duhovniceasca salasluieste în inima omului, trebuie însa sa-l cultivam în tot chipul si sa îl curatim, astfel încât sa se poata îndeparta de cea mai mica miasma de pacat si de patimi, ferindu-se neîntârziat de ele.

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 483

 

 

 

KILOGRAMELE FATARNICIEI

Sfantul Ioan din Kronstadt

 

 

Dupa cum pietrele, sau bucatile de lemn, sau alte corpuri aruncate în sus cad inevitabil pe pamânt sau în apa, în functie de locul de unde sunt aruncate, tot asa si cuvintele rugaciunii ajung negresit la Dumnezeu daca sunt spuse din inima; atunci când sunt spuse fatarnic, cad peste serpii întunericului, în oceanul minciunii – diavolul – cel ce este tatal minciunii.

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 116.




In memoriam: Prof. Univ. Dr. I. I. Russu

(1911 - 1985)

 

 

A fost un important istoric, profesor universitar, arheolog român și membru al Institutului de Istorie din Cluj. Despre dumnealui s-a scris mult și se va mai scrie.

 

Eu voi nota însă o amintire personală legată de acest om mare al culturii românești.

 

Era în ziua de 6 martie 1981. Mă aflam la Timișoara, participând la un simpozion de istorie. Deschiderea oficială a simpozionului a avut loc în sala de ședințe a Casei de Mode. A prezidat Domnul Petre Dănică, prim-secretar al Comitetului Județean Timiș. Foarte drăguț și spiritual, în trei minute a terminat. A urmat Domnul Prof. Univ. I. I. Russu de la Cluj. Având o figură de țăran bătrân în haine de sărbătoare, Domnul Russu a prezentat câteva puncte de vedere, - cam neclare  -, asupra etnogenezei poporului român. Nu admitea nici un fond comun traco-latin, ci totul s-a datorat numai ,,romanizării”. Dacii au învățat latina, așa cum și românii au învățat maghiara!

 

La banchetul de închidere, ținut în salonul subteran al unui restaurant -,,Bastionul Vânătorilor”, dacă nu mă înșel! -, masa a fost organizată cu multă grijă de către gazde. Era vorba de sărbătorirea a 60 de ani de la crearea partidului. Erau acolo prezenți mai mulți profesori de la Academia ,,Ștefan Gheorghiu” din București. Președinta Comitetului Județean de Cultură, Augusta Anca, absolventă a acelei ,,academii”, și directorul Muzeului Județean Timiș, Prof. Mihai Fătu, așezaseră pe participanți în așa fel, încât în partea cea mai de cinste a mesei să fie ei împreună cu profesorii de la București și cu câteva mărimuri politice ale  județului.

 

Profesorul I. I. Russu n-a fost luat în seamă. El a fost repartizat  undeva în salon, să zicem ,,la coada mesei”, alături de mai mulți participanți tineri și anonimi. Întâmplarea a făcut ca să fie în dreapta mea. Alături și în fața sa erau și câțiva foști studenți de-ai dumnealui.

 

Am observat în câteva rânduri că era foarte contrariat și jicnit că nu fusese repartizat și el la masa cu ,,somitățile”. Tot întreba cine a făcut ,,repartițiile” la masă. Era un om modest la îmbrăcăminte și gesturi, abordabil și pentru ,,mărunței”.

 

Am acceptat să discutăm nu mai știu ce despre limba română. Mi-a dat adresa dumnealui de la Cluj. Discuta foarte prietenos cu unii dintre foștii săi studenți. Ne-a spus chiar câteva anecdote, de care acum nu-mi mai amintesc. De atunci i-am mai scris în câteva rânduri și mi-a răspuns amabil prin cărți poștale. Cred că era, totuși, un om nemulțumit de felul cum era tratat și pe la edituri. Indiferent de trăinicia ipotezelor, teoriilor și cărților sale, I. I. Russu rămâne o personalitate foarte importantă în istoria lingvisticii și culturii românești.

 

Tot personalul era îmbrăcat vânătorește. Caraghios! S-a servit o masă copioasă, țuică și vin. S-a cântat muzică ușoară și populară. Domnul Seftiuc de la Academia ,,Ștefan Gheorghiu” a citit niște epigrame nostime adresate unor colegi ai lui. Având locul lângă al Domnului Prof. Univ. I. I. Russu, am găsit curajul să-l provoc la câteva teme interesante pentru mine și nu numai. Considera descoperirile Vioricăi Mihai drept o fantezie. Eventualitatea publicării cărții ar denota că ,,a dat în dreapta și în stânga”. Inscripția ,,Decebalus per Scorilo” de la Biertan nu se mai traduce cu ,,fiul”, ci ,,prin”, Scorilo fiind un meșter. Nu cunoștea studiul Părintelui Ioan Ionescu despre această inscripție și nici nu-l interesa. E posibil ca termenul de ,,căpcăun” să se fi transformat, prin metateză, din ,,câpceac”. Îi era neclară rațiunea construirii movilelor în zonele de câmpie. Zicea că are câteva zeci de mii de inscripții greco-latine cu privire la traco-daci.

 

Într-o altă împrejurare, la București, într-o discuție cu Domnul Prof. Magheru, acesta mi-a povestit că în perioada stalinistă, Domnul I. I. Russu, la Universitatea din Cluj, vrând să-și ,,actualizeze” și dânsul cursul, în încheiere, ar fi spus: ,,Cu problemele acestea de lingvistică este de acord și tovarășul Stalin, cel mai mare lingvist din lume!” Pentru această ironie, a doua zi a fost transferat la o școală generală dintr-un sat! De! Vorba lui Miron Costin: ,,Nu sunt vremurile sub oameni, ci bietul om sub vremi!”

 

Veșnică să-ți fie pomenirea,  I. I. Russu![1]

 

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

 

[1] In memoriam: Prof. Univ. Dr. I. I. Russu, în ,,Scrisoare pastorală”, an. XXI(2021), nr 459, p. 3;

 

 

 

MALUL MARII

- Sfantul Ignatie Briancianinov

 

 

Cu cine poate fi asemanat un crestin care îndura suferintele vietii pamântesti cu o adevarata cugetare duhovniceasca? El este aidoma unui calator care sta pe malul marii zbuciumate. Valurile carunte se apropie înversunate de picioarele drumetului si, izbindu-se de nisip, se împrastie în stropi marunti la picioarele lui. Marea, certându-se cu viforul, urla, înalta valuri cât muntii, fierbe, clocoteste. Valurile se nasc si se înghit unele pe altele, iar crestele lor sunt încununate cu spuma alba ca zapada. Acoperita de ele, marea închipuie prin sine gura de necuprins, împresurata cu dinti, a unui balaur înfiorator. Tainicul calator priveste cu cuget molcom acest spectacol amenintator. El îsi tine ochii îndreptati spre mare, dar unde se afla oare cugetarile si inima lui? Gândul sau este la portile mortii, inima sa la Judecata lui Hristos. De pe acum el sta înfatisat înaintea lor prin cuget si simtire; acolo se afla grijile lui si teama sa, de care fuge toata frica ispitelor pamântesti. Valurile se vor domoli si se va potoli marea. Acolo unde se înaltau valuri înfuriate, se va întinde luciul neclintit al apelor ostenite de furtuna. Dupa o rascolitoare neliniste, ele se vor retrage într-o tacere de moarte. În luciul lor straveziu se va oglindi soarele înserarii.

 

Privind din limanul pasnic al manastirii la marea vietii, tulburata de furtuna ispitirilor, Îti multumesc Tie, Domnului si Împaratului meu, caci Tu m-ai adus în împrejmuirea sfântului locas! M-ai ascuns „în taina fetei Tale de razvratirea omeneasca”! M-ai adapostit „în cortul Tau de grairea împotriva a limbilor”! (Psalm 30, 20-21) Numai pentru aceasta se mâhneste sufletul meu si se tulbura în nestire: anume când se întreaba daca va trece oare din locul acesta, de pe tarmul marii schimbatoare si necredincioase a vietii, „la loc de salasluire minunata, pâna la casa Domnului, în glasul bucuriei si al marturisirii, al sunetului de praznuire” (Psalm 41, 4-5); aseza-ma-voi oare acolo în vecii vecilor? Cât despre suferintele pamântesti – „în Domnul am nadajduit, nu ma voi teme: ce îmi va face mie omul?” (Psalm 55, 11).

 

Sfantul Ignatie Briancianinov, Cunoasterea lui Dumnezeu prin mijlocirea firii vazute, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 18-19.

 

 

CALUL INSEUAT

Sfantul Simeon din Dajbabe

 

 

Întocmai precum tiganul îsi lauda calul ca sa-l poata înseua, tot astfel diavolul îl lauda pe om ca sa-l poata însela.

 

Sfantul Simeon din Dajbabe, The Orthodox Word, nr. 271-72, traducere de Laura Marcean, Ed. St. Herman, Platina, SUA, 2010, cap. Selected Verses from the Treasury of St. Symeon’s , p. 37-53.



In memoriam: Pr. Prof. Sanda Teofil

 

A fost printre cei dintâi profesori pe care i-am cunoscut la Seminarul Teologic din Craiova. Dânsul era profesor de muzică, iar muzica era hotărâtoare pentru un elev de la acea școală. Mai întâi că muzica era eliminatorie la examenul de admitere. Ea și vizita medicală. Așa cum nu putea deveni elev, iar mai târziu preot, cineva care era orb, chior, olog, șchiop, ciung sau cu o altă infirmitate trupească, tot așa nu putea să intre cineva care nu avea voce și ureche muzicală. Abia după ce erau trecute aceste două probe, se putea intra în examenul propriu-zis la celelalte obiecte.

 

În timpul școlii, muzica era poate mai grea decât greaca și latina. Aveam șapte ore de muzică pe săptămână, patru de muzică psaltică, două de muzică liniară și una de muzică practică. De dimineața până seara târziu răsuna grădina seminarului, uneori pădurea din lunca Jiului de glasurile celor ce se pregăteau intens la acest obiect. Într-o noapte de iarnă, la ora 2, m-a găsit directorul seminarului în baie, exersând la muzică, fiindcă urma să fiu ascultat a doua zi.

 

Părintele Sanda Teofil era cel mai tânăr dintre profesorii noștri de acolo. Gorjean de origine, brunet, slab, vioi ca argintul viu, era numai suflet. La el nu puteai trișa. Ori știai, ori nu. Cale de mijloc nu exista. Știa muzică și voia cu tot dinadinsul să ne învețe și pe noi.  Înainte de Crăciunul anului 1968, când mai aveam puțin până la vacanță, a venit în clasă, n-a mai ascultat pe nimeni și a început să ne cânte colinde. Nu auzisem până atunci decât pe dascălul nostru din sat cântând ,,O ce veste” și ,,În orașul Vitleem”. O oră ne-a cântat o mulțime de colinde, iar noi am stat nemișcați, sorbindu-l. Avea un glas îngeresc, de tenor prim, care-i permitea să reproducă cele mai pretențioase întorsături și ,,floricele” muzicale. Ne-a lăsat partiturile să le copiem și în ziua următoare a început repetițiile cu noi. Înainte de vacanță am dat serbare, de față fiind Mitropolitul Firmilian al Olteniei și episcopul Iosif al Râmnicului și Argeșului. Profesorul nostru era un pachet de nervi. Plesnea. Voia să fie totul perfect. Nu admitea o notă greșită, o disonanță cât de mică. Urechile lui ne auzeau pe toți cei 30-40 de membrii ai corului și nu scăpa unul o notă greșită, fiindcă-și tăia creanga de sub picioare.  Nu bătea pe nimeni, dar toți îi știam de frică. Când se producea vreo greșeală, striga puternic și bătea din picior. Înghețam. Uitam de tot și de toate. Corul condus de el devenea un instrument pe care-l manevra cu ușurință cum vrea, cum îi plăcea, cum trebuia. De la notele șoptite până la cele de bas-bariton, de la melodiile suave până la cele care făceau ferestrele să tremure, totul era sub controlul lui, în mâna lui, în ochii lui, în expresiile feței lui. Întreaga lui ființă era ca o muzică. Plătea din banii lui un elev din anii mai mari să facă repetiție cu noi cei din anii I-III seară de seară câte două-trei ore, ca să ni se întipărească bine în minte melodiile, textele studiate. Și totul mergea strună. Cu Părintele Sanda nu era de glumit.

 

Se născuse în 30 decembrie  1940. Era în perioada 1968-1973 în culmea puterii sale de afirmare. Iubea muzica cu patimă, își iubea meseria. Rezultatele se văd și după zeci de ani, la toate generațiile de elevi care i-au trecut prin mână. Era căsătorit cu o femeie frumoasă, superbă, bibliotecara seminarului. Avea doi copii ca niște îngeri. Credeam că are familia ideală și un viitor strălucit.

 

Mai târziu, aflându-i evoluția, l-am socotit artistul fără de noroc, omul bătut de soartă. Nenorocirile s-au ținut lanț de el până l-au pus în mormânt. Parcă diavolul a vrut cu orice preț să se scape de el!

 

Într-o zi, soția Părintelui Sanda și-a luat copiii și s-a dus. A pornit divorț, s-au despărțit. Nu știu care au fost motivele. El s-a dus preot la Bucovăț. Mergea cu bicicleta pe stradă, când un tractor care venea din spate l-a lovit în cap cu plugul. O jumătate de an a stat în comă. Și-a revenit, dar cu vizibile sechele. A plecat în Gorj, fiind numit preot la biserica  ,,Sf. Treime” din Tg. Jiu. Slujea frumos, lumea  venea puhoi să-l asculte. Totul părea că renaște din cenușă. N-a fost așa. În dimineața zilei de 17 februarie 1982, Părintele Sanda a fost găsit mort, șezând pe scaun, cu capul prăbușit pe masă. S-a stabilit că a murit otrăvit. Dumnezeu știe dacă a fost crimă, accident sau sinucidere. Un mister a rămas până astăzi moartea sa.

 

Cu puțin timp în urmă am aflat că unul dintre fii săi este preot undeva în județul Hunedoara.

 

Dumnezeu să te ierte, Părinte  Profesor, căci mult ne-ai dăruit din sufletul dumneata frumos și nobil![1]

 

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

[1] In memoriam: Pr.  Prof.  Sanda Teofil, în ,,Scrisoare pastorală”, an.  XX(2020), nr.  429, pp.  4-5; în vol. Scrisoare pastorală, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, vol. XI, 2021, pp. 468-470

 

 

 

NORII NEGRI.

 

Sfantul Ioan din Kronstadt Nu deznadajdui atunci când deasu1pra sufletului ti se aduna norii iadului, unul mai negru decât altul, când rautatea draceasca, îndoiala, invidia, cârteala prind radacini în suflet. Fii convins ca aparitia norilor negri la orizontul constiintei tale este inevitabila, dar nu se întâmpla mereu si nu poate dura prea mult, întocmai cum se întâmpla în natura cu norii de vreme urâta; vor aparea si vor trece, sufletul si mintea ti se vor însenina. Aparitia norilor care întuneca lumina zilei este un fenomen natural obisnuit, dar acesti nori sunt întotdeauna nestatornici, trec repede si, dupa ce au trecut, se lumineaza, soarele straluceste din nou, cu si mai mare putere.

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 91-92




In memoriam: Pr. Prof. Nicolae Petrescu

 

 

Am scris despre mulți profesori pe care i-am avut la școlile pe care le-am frecventat de-a lungul vremii. Au fost însă unii de care mi-a fost greu să mă apropii și să scriu câteva cuvinte despre dumnealor. Printre aceștia a fost și regretatul meu diriginte din seminar, Părintele Prof. Nicolae Petrescu.

 

Era vâlcean, născut în localitatea Laloșu, la 2 aprilie 1908. Absolvise în 1927 liceul din Rm. Vâlcea, apoi frecventase cursurile Seminarului Teologic din Craiova (1927-1930) și Rm. Vâlcea (1930-1931). A urmat apoi Facultatea de Teologie din București (1931-1935) și Seminarul Pedagogic Universitar din București (1936).  A funcționat ca preot la Băile Olănești (1933-1938), profesor de Religie la Liceul din Gheorgheni (1938-1940), profesor la Liceul ,,Elena Cuza” (1940-1948) și ,,Nicolae Bălcescu” (1940-1948) din Craiova. În perioada 1949-1956 predă Istoria la aceleași licee craiovene.

 

Din 1955 începe lungul drum al carierei didactice la Seminarul Teologic din Craiova, drum care se termină cu pensionarea din 1977. Aici a predat obiectele care i-au fost cele mai dragi inimii sale: limbile clasice greaca și latina. În permanență a fost preocupat de cuvântul scris, de publicații. În acest sens am putea enumera câteva reușite ale sale: trei manuale pentru seminariile teologice, traduceri numeroase din limbile clasice, articole, studii, contribuții substanțiale la traducerea Noului Testament.

 

A plecat dintre noi în 2001, la vârsta de 93 de ani.

 

Era un om mic de statură, bine împlinit, chiar greoi. Mergea încet, cu grijă. Cred că deviza vieții sale a fost ,,Festina lente!” (Grăbește-te încet!), pe care-i plăcea să ne-o amintească destul de des. Pășea cu grijă, parcă ar fi vrut să înfigă în pământ piciorul, să fie sigur că nu alunecă. Era un munte de cultură, de știință, ceva asemănător cu Profesorul Alexandru Elian de la Facultatea de Teologie din București. A scris puțin, prea puțin pentru volumul de cunoștințe pe care-l avea, pentru capacitatea sa de sinteză, dar fiecare cuvânt, fiecare propoziție, fiecare frază erau îndelung gândite, atent  măsurate, cu grijă croite. Textele lui erau asemenea sculpturilor în piatră, de neclintit.

 

Ca profesor n-a prea avut ucenici. Ți se părea atât de înalt într-ale culturii, încât ți-era teamă să te apropii de el. Preda materii grele, limbile clasice. ,,Greaca și Latina sunt matematicile voastre!” obișnuia să ne spună. Fiecare oră a dumnealui era o adevărată Liturghie. Capta atenția tuturor, fie că le plăceau limbile respective, fie nu. Mai de voie, mai de nevoie, la orele Părintelui Petrescu erai atent. Știa să facă obiectele respective interesante. Se oprea aproape la fiecare cuvânt și făcea legătura cu limba română. Nu cred că era cuvânt căruia să nu-i cunoască etimologia (originea), nu cred că era formă gramaticală în greacă sau latină, pe care dânsul să nu poată s-o analizeze până în cele mai profunde detalii. Deși  greaca veche și latina erau niște limbi moarte, Părintele Petrescu știa să le facă vii, chiar frumoase, aș putea spune plăcute.

 

Era foarte exigent. Principiul lui de notare era acesta:

,,- Nota zece este a profesorului meu; nota nouă este a mea, iar nota opt este a celui mai bun elev al meu!” În ,,folclorul” școlii se zvonea că dăduse o singură dată zece unui elev și se duseseră toți, - cei din clasa respectivă și cei de la celelalte clase -, ca să vadă cum arată nota zece pusă de ,,Nea Nicu”, cum îi spuneam noi, elevii, când vorbeam între noi.

 

Era un legist desăvârșit. Legea era înainte de toate. Îi erai prieten, vorbea cu tine, glumea, atâta vreme cât erai corect și nu încălcai regulamentul. Cum alunecai de pe linie, cât de puțin, ,,nea Nicu” nu te mai cunoștea, ci ,,tăia în carne vie”. Un singur exemplu ar fi de ajuns în acest sens. Era în dimineața zilei de 8 ianuarie. Prima zi de școală după vacanța de Crăciun. Veneam unii foarte de departe. Eram din județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Vâlcea și Olt. Drumurile erau înzăpezite, gerul pătrundea la oase, bagajele erau multe, mijloacele de transport făceau probleme ca de obicei. La o clasă prima oră din ziua de 8 ianuarie era Limba Greacă. La ora opt, Părintele Petrescu a intrat în clasă. După ce a făcut rugăciunea cu cei câțiva elevi prezenți, a strigat catalogul. A pus absențele, în ciuda încercărilor unora de a motiva întârzierea sau lipsa unor colegi. A chemat apoi la lecție patru sau cinci. Aceștia, luați ,,ca din oală”, au început să se scuze: ba că e prima oră, ba că sunt degerați de pe drum, ba că sunt obosiți și n-au putut să învețe etc. Le-a dat la toți nota doi. A motivat: ,,Eu sunt plătit și pentru ziua de astăzi ca să-mi fac datoria, nu să tai frunză la câini!” Peste ani, o directoare de liceu mă atenționa: ,,- Părinte, vedeți că în săptămâna premergătoare vacanței și cea de după vacanță, la noi nu se face carte! Vă duceți la clase, nu puneți absențele, stați de vorbă cu copiii și atât!” Ehe! Ce vremuri, domʼle, ce vremuri! Și ce oameni!

 

Dintre toți profesorii pe care i-am avut, Părintele Nicolae Petrescu mi s-a părut omul care avea gândirea cea mai ordonată. Totul  funcționa la el ca un ceas electronic. Nu avea darul oratoriei, al vorbirii. Poate tocmai din cauza aceasta. Când era rânduit să ne țină predică ori vreo cateheză, ne vorbea sec, fără ,,floricelele” care dau frumusețe și savoare unei cuvântări. Din punct de vedere tehnic, predicile și catehezele Părintelui Petrescu erau perfecte, ca la carte. Se adresau minții, dar inima o lăsau rece. Erau alcătuite după un plan bine conturat, erau documentate, logice, dar seci!

 

L-am văzut odată foarte supărat. Apăruse o nouă ediție a Noului Testament. Ani de zile dumnealui publicase în revistele bisericești eparhiale și centrale propuneri privind traducerea Noului Testament. Mereu găsea anumite lucruri în traducerea textului cu care nu era de acord. Analiza cum numai dânsul știa s-o facă vechea traducere, îi arăta deficiențele și venea cu o nouă variantă, pe care o dovedea a fi mult mai expresivă, mai cuprinzătoare și mai corectă. Spera că se va ține seama la noile ediții ale textului biblic de studiile sale. Nu i le-a luat nimeni în seamă! Lucrul acesta l-a măcinat sufletește. Era munca lui de-o viață. Poate dacă ar fi fost un profesor universitar, așa cum l-ar fi îndreptățit cultura pe care  o deținea, studiile sale s-ar fi bucurat de mai multă atenție! Așa, un profesoraș de seminar din provincie….! Peste puțin timp după această scenă, am aflat că s-a pensionat.

 

Peste ani, având o întâlnire cu foștii colegi, ne-am dus și la Cimitirul Ungureni din Craiova, să vedem mormântul dirigintelui nostru, să-i facem o slujbă de pomenire. Era un mormânt modest la marginea cimitirului, străjuit de o cruce de piatră la fel de modestă. Am rămas fără grai, când am văzut pe cruce fotografia Părintelui Prof. Nicolae Petrescu. Era îmbrăcat civil, cu cravată, iar dedesubt  scria: ,,Aici odihnește Prof. Nicolae Petrescu (1908-2011)”. Parcă n-ar fi fost niciodată preot! Cred că era consecința unor dezamăgiri și neîmpliniri, unor frustrări și marginalizări acumulate de-a lungul anilor. Un asemenea om cu siguranță că ar fi meritat mai mult respect din partea semenilor. De!

 

Dumnezeu să te ierte, Părinte Profesor, pentru tot ce ai făcut pentru Biserică, pentru zecile de generații de elevi, pentru limba și cultura românească! 

 

(In memoriam: Pr.  Prof.  Nicolae Petrescu, în ,,Scrisoare pastoală”, an.  XX(2020), nr.  428, pp.  4-5; în vol.  Scrisoare pastorală, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, vol. XI, 2021, pp. 247-252).

 

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

 

 

 

NISIPUL

Sfantul Ioan din Kronstadt

 

 

Vicleanul diavol cauta sa ne împrastie rugaciunea cum ai împrastia o mâna de nisip, dupa cum si cuvântul ei l-ar dori sa fie tot ca nisipul, neînchegat, fara vlaga, adica lipsit de vapaia inimii. De asemenea, rugaciunea poate fi ca o casa construita pe nisip sau ca o casa construita pe stânca. Construiesc pe nisip cei ce se roaga fara credinta, împrastiat, cu raceala. O asemenea rugaciune se risipeste de la sine si nu-i aduce nici un folos rugatorului. Construiesc pe stânca cei care, atât timp cât dureaza rugaciunea, tin ochii atintiti spre Dumnezeu, rugându-I-se asa cum s-ar ruga unei persoane vii, vorbindu-I fata catre fata.

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 14.





In memoriam: Pr. Matei Gheorghe

 

 

În ziua de 18 februarie 2014, un sobor de peste 30 de preoți, în frunte cu Prea Sfințitul Episcop Nicodim, în prezența a câtorva sute de credincioși, au săvârșit slujba de prohodire a regretatului preot Matei Gheorghe de la Parohia Izvorul Bârzii.

 

Părintele Matei avea 65 ani. De mai bine de 40 de ani slujea în Parohia Izvorul Bârzii din Mehedinți, fiind, de fapt, parohia pe seama căreia s-a hirotonit. Venea din partea câmpului, de la Vânători. Prea Sfințitul Episcop Nicodim și preoții care au vorbit cu prilejul înmormântării au abordat diferite aspecte din viața și activitatea Părintelui Matei, subliniind faptul că a fost un preot conștiincios, care și-a făcut datoria.

 

În rândurile de mai jos, aș vrea să prezint o altă latură a preotului Gheorghe Matei, despre care nu s-a vorbit: curajul de a înfrunta riscurile, pentru a-L sluji pe Hristos!  Acest curaj s-a manifestat încă de la admiterea în seminar.

 

Era în anul 1965. Biserica în general și preoțimea era hăituită. Am parcurs revista ,,Mitropolia Olteniei” din perioada 1948 – 1970 și am fost uimit de mulțimea preoților ,,transferați”, ,,dislocați”, ,,pensionați”, ,,caterisiți”, ,,suspendați”, ,,închiși” etc. Nimic nu mai era sigur: nici parohia, nici viitorul. Să luăm în discuție numai preoții din zona aceasta a Mehedințiului, în care avea să vină Părintele Matei. Erau preoți în vârstă, cu prestanță, cu demnitate, respectați de credincioșii lor și de cei din satele din jur. Unii dintre ei colaborau la revistele vremii de dinainte de 1944. Ne gândim la preoții Tudor Haralambie de la Săliște, Ilie Izverceanu de la Cernavârf, Victor Doman de la Izverna, Constantin Gogâltan de la Prejna, Iulică Popescu de la Podeni, Petre Mogoșanu de la Gornenți, Ilie Meilă, Virgil Gurbină, Constantin Babalâc și Ioniță Popescu  de la Balta, Valeriu Brânzan de la Cireșu, Grigore Bordea de la Marga, Armulescu de la Godeanu, Dumitru Păunescu de la Bâlvănești, Pantelie Sfetcu de la Bobaița, Ioan Sfetcu de la Bârda, Gheorghe Sfetcu de la Malovăț, Constantin Inescu de la Valea Boiereasă, Teșilă de la Crăguiești, Bogdan și Tămâș  de la Halânga.

 

Dintre aceștia, preoții Ilie Izverceanu fusese condamnat la 18 ani închisoare, Victor Doman la 20 de ani, Cântărețul Haralambie Râpeci de la Izverna la 20 de ani, Pantelie Sfetcu de la Bobaița a pribegit 20 de ani în munți, ca să nu fie prins. Mulți au fost dislocați. Preotesele erau eliminate din serviciu pentru că erau preotese, mulți fii de preot au fost eliminați din școli pentru că erau fii de preot.

 

Când am mers la examenul de admitere la seminar, în 1968, un preot în vârstă de pe la Baia de Aramă mi-a spus: ,,- Copile, orice să te faci, numai preot să nu te faci. Mai bine măturător de stradă decât preot. Preoția este cea mai înjosită, cea mai batjocorită meserie din lume  și fără viitor. Trezește-te cât ai vreme!”

 

Politica partidului avea, printre primele sale obiective, pe acela de a desființa Biserica și religia, respectiv ,,concepțiile mistice și retrograde ale poporului”.

 

A te duce pe vremea aceea la o școală teologică cu intenția de a deveni slujitor al altarului era o adevărată aventură. Mulți o socoteau inconștiență. Știu bine cât au stăruit rudele mele să nu merg la seminar. Dumnezeu însă a rânduit altfel.

 

Cu cât prigonirea preoților era mai puternică și mai fățișă, cu atât aglomerația la admiterea la seminar era mai mare. Numai din părțile noastre o pleiadă de tineri a pornit spre seminar, hotărâți să-și dedice viața slujirii lui Hristos. Aveau tot felul de bariere de trecut: să nu fie copii de membrii de partid, să nu fie uteciști, să nu fi absolvit școli profesionale sau licee industriale, agricole etc. De la Severin până în vârful muntelui, din sat în sat s-au ridicat copii săraci, dar cu voință de fier, care și-au asumat riscul de a deveni preoți. Cităm pe  Stelică Zoican, Ion Grasu, Mărăscu, Stoican, Doru Meteleaucă, Grigore Petrescu, Grigore Popescu, Gheorghe și Nicolae Achimescu,  Nicodim, Pavel și Ioanichie Nicolaescu, Dumitru Iliescu, Alexandru Stănciulescu, Constantin Cheiță, Dumitru Stăiculescu, Alexandru și Georgică Negrescu și alții. Nu erau copii slabi la învățătură, ci dimpotrivă. La seminarul din Craiova, la admitere în 1968, erau 14 candidați pe loc! Dintre cei citați mai sus, unul a ajuns episcop(Prea Sfințitul Nicodim Nicolaescu), alții doi arhimandriți și stareți de mânăstire(Pavel și Ioanichie Nicolaescu), altul profesor universitar și decan al Facultății de Teologie din Iași(Nicolae Achimescu), alții au publicat cărți, articole, studii în țară și străinătate.

 

În această ,,primăvară” a voinței și credinței creștine, Părintele Gheorghe Matei s-a integrat din primii ani ai misiunii sale. Încă își amintesc bârdenii, pe care i-a slujit în perioada 1970 – 1978, ca preot suplinitor, de câtă punctualitate dădea dovadă. Chiar și pentru o molitvă era în stare să urce Dealul Zmeura, ca să o facă.  Nu a mers la facultate, dar cu puținul adunat în seminar și-a făcut misiunea cu tragere de inimă, lăsând acum multe păreri de rău enoriașilor săi.   

 

Dumnezeu să te ierte, Părinte Gheorghe!

 

(In memoriam: Pr.  Matei Gheorghe, în ,,Scrisoare pastorală”, an.  XIII(2014), nr.  271, pp.  4-5; în vol. Scrisoare pastorală, vol. VII, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2015, pp. 210-211; în ,,Obiectiv mehedințean”, an.  XXII(2020), nr.  1039(30 iul.), p.  11)

 

Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

 

 


 

NORII NEGRI

Sfantul Ioan din Kronstadt

 

 

Nu deznadajdui atunci când deasupra sufletului ti se aduna norii iadului, unul mai negru decât altul, când rautatea draceasca, îndoiala, invidia, cârteala prind radacini în suflet. Fii convins ca aparitia norilor negri la orizontul constiintei tale este inevitabila, dar nu se întâmpla mereu si nu poate dura prea mult, întocmai cum se întâmpla în natura cu norii de vreme urâta; vor aparea si vor trece, sufletul si mintea ti se vor însenina. Aparitia norilor care întuneca lumina zilei este un fenomen natural obisnuit, dar acesti nori sunt întotdeauna nestatornici, trec repede si, dupa ce au trecut, se lumineaza, soarele straluceste din nou, cu si mai mare putere.

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 91-92

 

 

 

 

CUVANTUL OMENESC

Sfantul Nectarie al Eghinei

 

Capacitatea cuvântului de a nuanta este una dintre trasaturile gradului de desavârsire a sufletului, deoarece natura cuvântului e asemenea celei a cugetului; asa cum sunt gândurile si deciziile launtrice [ale omului], tot asa si opiniile pe care le exprima; mai înainte de a fi rostit cuvântul trebuie sa se puna mintea în lucrare; când mintea este lenesa, gura ramâne muta, de aceea, înainte de a fi pusa limba în miscare spre a vorbi cu glas tare, trebuie ca sufletul sau mintea sa voiasca a-si da pe fata gândurile; pentru ca apa sa curga, trebuie mai întâi sa existe izvorul din care iese suvoiul; si acest izvor e sufletul rational din care izvorasc prin mijlocirea mintii si a capacitatilor ei apele bogate si nestavilite ale cuvântului.

 

Sfantul Nectarie al Eghinei, Un portret al omului, traducere de protopresbiter dr. Gabriel Mandrila, Ed. Sophia / Metafraze, Bucuresti, 2015, p. 65











Valentina Teclici - „Viața mea este mesajul meu”

 



„Viața mea este mesajul meu”*

 

În penultima zi petrecută în Dehli, cu câţiva ani în urmă, soţul meu, Robert, şi eu am fost însoţiţi de un ghid turistic, un tânăr indian foarte informat, vorbind o engleză fluentă, care ne-a dus la locurile pe care el le considera importante de vizitat, dar și în locurile solicitate de noi. Unul dintre aceste locuri, care oricum era și pe lista lui, a fost Gandhi Smriti, or „Gandhi Remembrance”muzeul dedicat lui Mahatma Gandhi, unde și-a trăit ultimele 144 de zile din viață.

Pe numele adevărat Mohandas Karamchand Gandhi, s-a născut pe 2 octombrie 1869, a trăit 79 de ani, până la data de 30 ianuarie 1948 când a fost împușcat în curtea locuinței sale (parte din muzeu), în timp ce mergea spre locul său de rugăciune, de un tânăr fanatic hindus, înverşunat împotriva eforturilor făcute de Gandhi să-i reunească pe hinduși și musulmani.

Camera austeră, din incinta muzeului, în care a locuit Gandhi în ultimele sale luni de viață, singura deschisă pentru vizitatori când noi am vizitat muzeul, este descrierea perfectă a valorilor sale, a faptului că libertarea și drepturile poporului său erau importante, că ideile lui inspirau și inoculau speranță, credință și răbdare, că din punct de vedere material el nu putea fi cu nimic mai presus decât poporul său.

Pe poteca unde Gandhi și-a trăit ultimele clipe ale vieții sunt imprimate în asfalt urmele pașilor săi până la locul asasinatului. În acel loc a fost ridicată Martyr's Column (Columna Martirului). A fost într-adevăr emoționant să mergi, la propriu, pe urmele pașilor unuia dintre cei mai mari lideri ai drepturilor civile și naționale din secolul al XX-lea și să încerci să-ți imaginezi că ritualul lui zilnic a luat sfârșit pentru întotdeauna și că nu a reușit să ajungă la întâlnirea lui spirituală.

Mahatma Gandhi a rămas exemplul ideal al unui conducător care a trăit în concordanță cu crezurile sale, care a iubit poporul indian mai presus de el însuși și l-a servit cu devoțiune și curaj, stând de nenumărate ori în închisoare. A fost cunoscut în țara sa și în lume ca avocat, politician și activist în lupta pentru justiție socială și pentru independența Indiei față de dominația britanică. Gandhi este apreciat la nivel internațional pentru doctrina sa de protest nonviolent (satyagraha) pe care a promovat-o cu ardoare în scopul realizării progresului politic și social. Această filosofie a inspirat lideri pentru drepturile civile din multe națiuni, precum Martin Luther King, Jr.

Onorificul Mahatma (în sanscrită: „suflet mare”, „venerabil”) folosit acum în lumea întreagă, a fost prima dată oferit lui Gandhi în 1914, în Africa de Sud, unde a lucrat din 1893 în funcţia de consilier juridic și a trăit 21 de ani, după ce a terminat studiile de avocatură la Londra.

Întreaga lui viață a trăit simplu, în condiții austere similare poporulul pentru ale cărui drepturi a luptat. Din 1980 a ales să fie vegetarian şi a ținut posturi îndelungate, și-a țesut singur hainele, a mâncat din vase obișnuite, a rămas loial unora dintre credințele sale, a provocat și schimbat altele. „Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume”, a afirmat Gandhi și un exemplu al deschiderii orizontului său social și politic și al dezvoltării personale a fost schimbarea în conştiinţa sa a credințelor sale rasiste şi religioase pe care le-a avut în tinerețe, ajungând să fie evocat cel mai mult pentru acceptarea tuturor credințelor și pentru capacitatea sa diplomatică de a reuni grupurile aflate în conflict.

Gandhi a fost şi un ziarist și scriitor neobosit, publicând cărţi şi articole la mai multe ziare. „Operele complete ale lui Mahatma Gandhi” au fost publicate de guvernul indian în anul 1960, în 100 de volume.

Mahatma Gandhi este venerat în țara sa ca părintele Indiei moderne. Pe toate bancnotele din India, indiferent de valoare, este imprimat chipul său. Mulți dintre compatrioți l-au ridicat la rangul de sfânt. În viața reală, Gandhi a fost un om puternic, un martir, dar a avut, ca toți muritorii, păcatele și slăbiciunile lui, pentru care a fost „taxat” la momentul respectiv sau mai târziu.

O statuie a lui Mahatma Gandhi, mai mare decât statura lui reală, întâmpinând vizitatorii la intrarea principală a Smriti Gandhi, simbolizează preocuparea sa universală pentru cei săraci, dar încrezători în libertate și importanţa păcii în lume. Gândi, îmbrăcat în simplele lui veștminte, încadrat, în dreapta sa de un tânăr care ține pe un braț un porumbel și, în stânga sa, de o tânără, pe care el, cu ochii aplecați, îi privește ca și cum le-a și transmis deja exemplul vieții lui.  Este opera renumitului sculptor Sri Ram Sutar. Inscripția de la baza sculpturii spune: „Viața mea este mesajul meu". Aceste cuvinte sunt înrămate şi expuse pe unul din peretii camerei sale din muzeu.

Într-o lume tulburată și copleșită de non-sensul violenței, mesajul vieții lui Mahatma Gandhi ar fi un subiect de reflectat pentru fiecare din noi, dar mai ales pentru mai marii lumii şi ar fi şi un bun exemplu de urmat.

Ziua de naștere a lui Mahatma Gandhi, 2 octombrie, este sărbătoarea națională a Indiei, dar și ziua internaţională a non-violenței. Ar fi o naivitate să ne imaginăm că în acestă zi conflictele de război și alte acte de violență vor înceta.  Dar nimic nu împiedică omenirea să-și inoculeze în minte credința că lipsa de violență este viziunea și calea necesară, rațională, umilă și demnă de urmat ca viitorul nostru şi al Terrei să devină dintr-o posibilitate o realitate certă şi mai plină de armonie.

 

*Mahatma Gandhi

 

Valentina Teclici

Noua Zeelandă

29 septembrie 2022










Parohia Malovăţ - CĂRȚI RARE =SEPTEMBRIE - 2022=

 




CĂRȚI RARE

=SEPTEMBRIE - 2022=

 

 

          Vă rugăm să ne permiteți să vă prezentăm  lucrările pe care le avem disponibile în stocul parohiei noastre. Ne exprimăm, totodată, speranța,  că ele vor găsi ecoul cuvenit în sufletul Dvs. și ne veți face comenzi, atât pentru nevoile Dvs.  spirituale, cât și ale celor dragi.

 

Parohia noastră pune la îndemâna tuturor cărți ziditoare de suflet, de Religie, de literatură, de istorie, filozofie și din alte domenii, tocmai în această perioadă, când, pe toate canalele de informație, suntem bombardați cu  tot felul de produse menite să ne îndepărteze de Dumnezeu. Cărțile propuse de parohia noastră pot fi hrană pentru sufletul Dvs., dar și un cadou fericit, pe care îl puteți oferi celor din jurul Dvs. Se cheltuiesc sume enorme pentru tot felul de daruri ce se fac celor dragi, deși multe sunt doar simbolice și de circumstanță. Noi vă punem la dispoziție cărți, care să fie un prieten de nădejde pe drumul către Dumnezeu, atât pentru Dvs., dar și pentru cel ce le primește ca dar din partea Dvs.  O scurtă privire asupra listei de mai jos v-ar convinge de seriozitatea ofertei noastre. Ele sunt achiziționate de la centrele eparhiale, de la diferite edituri, care s-au remarcat prin seriozitatea și competența publicațiilor în domeniile menționate mai sus.

 

Înțelegem că această activitate de răspândire a publicațiilor religioase creștine ortodoxe face parte din însăși misiunea noastră de a răspândi, cu timp și fără timp, cuvântul lui Dumnezeu. Datorită acestei lucrări, putem să desfășurăm și o serie de activități misionar-pastorale în parohie, de ajutorare a unor familii și persoane aflate în dificultate, donații de cărți în parohie, gratuitatea serviciilor religioase și multe altele.

 

Vă mulțumim cordial celor care ați comandat deja cărți. Vă mulțumim celor care ne-ați încurajat, celor care ne-ați îndrumat. Vă mulțumim și celor care nu ne-ați răspuns. Din toate am înțeles că doriți să avem lucrări cât mai bune, cât mai ziditoare de suflet și cât mai diverse. Ne străduim să împlinim această dorință a Dvs. Sperăm că prezenta ofertă să fie mult mai interesantă. Regretăm, însă, că stocurile sunt foarte mici, iar stocurile de la capitolul ,,Micul anticariat” se reduc în cele mai multe cazuri la câte un singur exemplar.

 

Trimitem cărți și în străinătate, dacă ne sunt solicitate, cu precizarea că taxele poștale revin cumpărătorului. Pentru trimiterile în țară taxele poștale sunt suportate de parohie.

 

Precizăm, de asemenea, că publicăm, de două ori pe lună, ,,Scrisoare pastorală”, pe care o trimitem gratuit tuturor familiilor din parohie, cât și la câteva sute de persoane din afara parohiei, prin poștă sau pe e-mail. Daca va interesează, comunicați-ne și vă putem trimite și Dvs. această publicație a noastră gratuit. Găsiți acolo multe lucruri care v-ar putea interesa.

 

În cazul în care mesajul nostru nu vă interesează sau vă deranjează, vă rugăm să ne scuzaţi, eventual să ne daţi un semn, ca să ştergem pentru totdeauna adresa Dvs. din evidenţele noastre. Oricum, să dea Dumnezeu ca acesta să fie singurul necaz al Dvs., altele să nu mai aveți.

 

Sănătate, pace și bucurii în viața și în casa Dvs.!

 

Aşadar, avem disponibile următoarele lucrări:

 

 

 

 

 

A.     Cărți recent apărute:

 

 

 

1.     Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Inima mamei, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, ediția a III-a, 2022, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, 237 pag., 30 lei;

 

 

 

Am adunat în prezenta lucrare un buchet de povestiri, amintiri, texte diverse, care au o temă comună: femeia în cele mai diverse ipostaze ale existenței sale: tânără, adultă, bătrână, mamă, soție, fiică, soră, iubită. Am evitat teoretizarea propriu-zisă despre femeie, ci am cules din viață, din cele ce am cunoscut în trecerea mea prin lume, acele fapte și întâmplări, care ajută la zugrăvirea unor personaje, caractere, obiceiuri și năravuri din psihologia feminină, din ,,eternul” feminin.

 

Ediția a II-a a acestei lucrări, apărută cu 20 de ani în urmă, a primit premiul revistei de cultură ,,Iosif Vulcan” din Australia. De atunci s-au mai adăugat multe, s-au mai scris multe, așa încât și cunoașterea s-a mai aprofundat.

 

Lucrarea este, la urma-urmei, un omagiu adus femeii, tovarășa noastră de viață.

 

 

 

2.     Cristian Stăniulescu-Bârda, Primește-mi inima! Craiova, Editura Sitech, 2022, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, 300 pag., 30 lei;

 

 

 

În urmă cu doi ani, când a apărut volumul Ascultă-ți inima!, eram convins că autorul înalță un imn Dragostei în sine. Aparent, sentimentele erau dedicate unei ființe, unei fete, dar îți puteai da seama cu ușurință că tot așa de bine dedicația se potrivea de minune și dacă făceai referire la Dumnezeu, spre exemplu. Tocmai de aceea propuneam titlul O altă Cântare a Cântărilor. Erau niște declarații adolescentine, pline de sinceritate și pasiune, era o dăruire totală, trup și suflet, dar, în final, înțelegeai că e vorba de o dragoste nu numai neconsumată, platonică, ideală, ci și neîmpărtășită. Destinatarul gândurilor, sentimentelor și trăirilor autorului rămânea rece, insensibil și invizibil, un fel de Fata Morgana, un ideal, un vis, o iluzie.

 

A urmat al doilea volum, Ghidul învingătorului, în care am găsit un tânăr care luptă cu îndârjire să se autoperfecționeze, să se depășească pe sine însuși, să realizeze performanțe nebănuite. Cu greutate, îndârjire, tenacitate și voință de fier, autorul-personaj reușește să-și realizeze idealul.

 

A treia carte, Primește-mi inima!, este tot un roman de dragoste, un roman de introspecție, de trăiri interioare, de dureri înăbușite și bucurii netrăite. Cartea aceasta ne scoate însă în prim-plan un personaj principal,  - același ca în primele volume -, dar un personaj mult mai matur, mai distant, mai rezervat. Cele trei volume conturează un drum inițiatic, cu vizibile valențe filozofice și teologice.

 

Abia a doua parte a acestui volum pare să dezlege oarecum misterul, să ne dea cheia. În spiritul celor spuse, propunem următoarea cheie de lectură și înțelegere a trilogiei,  fiindcă cele trei cărți se continuă una pe alta și se completează armonios.

 

Înțelegem volumul Ascultă-ți inima! – primul din trilogie, ca pe un avânt adolescentin al tânărului în valurile vieții și ale lumii. Uimit de frumusețile, plăcerile, grațiile și podoabele lumii, tânărul se dăruiește total și necondiționat. Iubește ,,la nebunie” o lume care este indiferentă față de trăirile și sentimentele lui. O lume rece și distantă, obosită și plafonată. Tânărul personaj este rănit în intimitatea,  în orgoliul lui, de atitudinea lumii față de el și tocmai de aceea se consideră inferior, nepregătit, nedemn ca să se bucure de dragostea ,,iubitei” sale. Pentru aceasta începe o luptă dură cu el însuși pentru a se perfecționa, pentru a-și depăși condiția. Fie că e vorba de atingerea unor performanțe fizice, fie de unele intelectuale, acestea îl maturizează, îl fac să înțeleagă altfel lucrurile și oamenii, în alt registru. ,,Femeia vieții lui” nu mai are strălucirea cea dintâi, e alta, fiindcă și el este altul. El simte nevoia întoarcerii la origini, la starea și puritatea dintâi. Înțelege că a investit prea mult, că nu se merita atâta capital, atâta efort, timp și ardere interioară. Preluând ,,cheia” pe care ne-o dă a doua parte a volumului, înțelegem trilogia ca pe o repovestire modern și evoluată a pildei fiului risipitor.

 

Socotim că autorul nu vrea să lase în acest stadiu și ne va oferi și al patrulea volum, în care să ilustreze ,,întoarcerea” la origini, la Tatăl și la sine însuși, după o călătorie inițiatică, atât de ungă, după o robie liber acceptată, în care a învățat, totuși, ce-i Dragostea și cine o merită cu adevărat. Trilogia de față oferă o lectură captivantă, profundă, plină de sensuri și învățăminte atât pentru tineri, cât și pentru cei mai puțin tineri.

 

 

 

3.                        Pr. D. Bălașa, De la Zalmoxe la Iisus Hristos,  Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, ediția a III-a, 2022, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, 94 pag., 10 lei;

 

 

 

Părintele Dumitru Bălașa este cunoscut în țară și în străinătate pentru cercetările sale de istorie, concretizate în mai multe cărți și o puzderie de articole și studii . Lucrarea de față este un scurt rezumat dintr-un volum impresionant, în care au fost adunate roadele unor îndelungate cercetări din cele mai diverse domenii de activitate: istorie, mitologie, religie, parapsihologie etc. Ideea centrală ce ne-o transmite în mod convingător lectura acestor pagini este aceea că poporul român are nu numai o vechime și o permanență multimilenară pe aceste locuri, ci și o cultură populară cu adânci rădăcini în timp și ramificații în spațiu. Părintele Dumitru Bălașa susține, pe baza documentelor de care dispune, că strămoșii noștri au creat valori spirituale, care au constituit baza medicinii, dreptului și filozofiei europene. Din punct de vedere religios, supune atenției noastre ipoteze surprinzătoare privind demonologia populară, moroii, strigoii, farmecele și vrăjitoriile, zodiile și incinerările, vindecările prin bioenergie etc. Până la publicarea integrală a operei, paginile difuzate prin editura noastră stârnesc curiozitatea și interesul cititorilor, îmbogățindu-le universul spiritual și întărindu-le credința în adevăratul Dumnezeu.

 

 

 

4.                        Bogdan Stănciulescu-Bârda, Prețul Alexandrei, Bârda, Ed. Cuget Românesc, 2020, 32 pag., 5 lei:

 

 

 

O palpitantă poveste pentru copii, cu multe ilustrații color. Mesajele pe care le transmite lucrarea sunt optimiste: Binele iese biruitor în ciuda tuturor opreliștilor; nimic nu e mai scump pe lume decât un copil. Povestea se citește cu plăcere și de către copii, cărora le este adresată, dar și de adulți.

 

 

 

5.                        Pr. Al. Stănciulescu – Bârda, Viața Cuvioasei Teofana Basarab, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2020, 276 pag., format A5, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă plastifiată, 40 lei(ediție color);

 

     

 

Fiica Voievodului Basarab I, întemeietorul Țării Românești, ajunsă țarină a Bulgariei, trăiește o viață de jertfă și sacrificii personale, dar desfășoară o activitate culturală fără precedent în cultura bulgară. Se știe foarte puțin despre ea în istoriografia românească, dar ea devine primul monah român cunoscut până în prezent, anterior lui Nicodim cel sfințit de la Tismana. Pe domniţa Teodora Basarab, devenită mai apoi maica Teofana, o vedem ca pe o altă Ana lui Manole, pe care nu soţul, ci tatăl ei, o zideşte la temelia statului român. Nu putem înţelege altfel o căsătorie încheiată din raţiuni politice. Nu putem înţelege altfel o femeie umilită, persecutată de propriul soţ, cu un copil otrăvit de a doua soție a  soţului ei, alungată de la curte şi obligată să se călugărească, ea, împărăteasa ţării. Nu putem înţelege altfel tăcerea şi supunerea ei, decât ca pe o autojertfire în folosul păcii, echilibrului politic, în folosul neamului său. Drama personală şi eşecul în căsătorie al Doamnei Teodora ar fi putut declanşa conflicte armate între români şi bulgari, ar fi slăbit puterea românilor în faţa expansiunii tătare şi turceşti. Răbdarea ei şi înţelegerea situaţiei ca pe o rânduială de la Dumnezeu, bunătatea şi înţelepciunea, grija pentru operele de cultură, au făcut pe bulgari să îi atribuie maicii Teofana aură de sfântă şi să o cinstească în consecinţă, ca pe o personalitate  de frunte a vieţii lor politice şi religioase din epoca medievală. Cartea aceasta a făcut parte din dosarul de canonizare al Cuvioasei Teofana Basarab. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea în ședința din 14 febr. 2022, iar la 21 mai 2022 a fost oficiată slujba canonizării propriu-zise la Patriarhia Română/ Va fi sărbătorită pe 28 oct. în fiecare an.

 

 

 

6.                        Pr. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Justiția și proverbul românesc, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2022, 72 pag,.format A5, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, 10 lei.

 

     

 

 Am încercat în lucrarea de față să facem o sinteză interdisciplinară, prima pe această temă din bibliografia de specialitate, din câte cunoaştem. Am descoperit elemente interesante privind dreptul cutumiar cu toate aspectele sale. Am înţeles cât de bogată spiritual a fost lumea vechiului sat românesc, care-şi avea instituţii bine structurate, sisteme de conduită morală şi juridică. Dreptul cutumiar ce se aplica la noi îşi avea rădăcini în vechile sisteme juridice romane şi geto-dace, dar avea similitudini şi cu sistemele juridice cutumiare ale altor popoare europene. Dreptul ca şi morala erau foarte apropiate ca sisteme ideologice şi de conduită practică.  Proverbele sunt printre puţinele relicve spirituale, care ne ajută să reconstituim vechiul sistem juridic românesc, Jus Valachicum, cum se mai numea, care a coordonat activitatea şi relaţiile strămoşilor noştri cu rezul­tate dintre cele mai notabile. Sperăm că lucrarea de faţă va reuşi să întărească respectul faţă de spiritul de justiţie al poporului român, faţă de valorile sale spiri­tuale tradiţionale, în cazul de faţă proverbele, faţă de obştea sătească tradiţională.

 

 

 

7.                        Pr. Prof. Ioan Ionescu, Calea mântuirii, ediția a II-a, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2022, hârtie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 40 lei; vol. II, 54 pag., 8 lei;

 

 

 

Părintele Prof. Ioan Ionescu a predat Dogmatica de-a lungul câtorva decenii la diferite școli teologice. Zeci de generații de preoți și teologi au descifrat tainele celei mai grele discipline teologice cu ajutorul său. În lucrarea de față alege câteva materiale din numeroasele sale studii dogmatice, care privesc principalele aspecte ale formării unei concepții creștine-ortodoxe, atât în ceea ce privește partea teoretică, cât și cea practică.  În puține pagini aflăm lucruri esențiale privind Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție, Sfânta Biserică și Sfintele Taine. Înarmat cu aceste cunoștințe,  credinciosul poate lectura alte materiale de acest gen în cunoștință de cauză, având fondul de bază asigurat. Mai mult, pentru pregătirea sa ca viitor cetățean al Raiului, cititorul învață abc-ul vieții creștine ortodoxe de la cea mai autorizată sursă. Sperăm că lucrarea va fi de folos!

 

 

 

8.                        Pr. Prof. Ioan Ionescu, Permanențe autohtone și creștine românești, ediția a III-a, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2022, 232 pag., hârtie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 20 lei;

 

 

 

Părintele Prof. Ioan Ionescu a fost un truditor asiduu în domeniul teologiei, dar și al istoriei, filologiei, etnologiei și folclorului. Zeci de ani a fost unul dintre colaboratorii de bază ai celor mai de seamă publicații bisericești, istorice și filologice, publicând nenumărate studii foarte pertinente, apreciate la superlativ de specialiști, a adus contribuții substanțiale la înțelegerea unor taine ale istoriei și limbii române. Lucrarea de față, alături de altele asemenea, pe care i le-am publicat, înmănunchează un număr important de studii, în care descifrează enigmele unor cuvinte și  expresii românești străvechi, unor obiceiuri mai mult sau mai puțin dispărute. Am putea spune că este o adevărată arheologie a spiritului românesc. Stilul de prezentare este unul accesibil nu numai pentru specialiști, ci și pentru oamenii simpli, tuturor descoperindu-le frumusețea și profunzimea universului culturii populare românești.

 

 

 

9.                        Prof. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei  ,,Mitropolia Olteniei”(1948 – 2008), vol. I, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2014, 480 pag., hârtie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 40 lei;

 

 

 

  Vol. I cuprinde Secțiunea Biblică, Secțiunea Sistematică și Secțiunea Practică, vol. II este destinat Secțiunii Istorice. În el sunt înregistrate, pe discipline și probleme, cele câteva mii de materiale privind Istoria Bisericii Universale, Bizantinologia, Istoria Bisericii Ortodoxe Române și Istoria României. Nu se va putea scrie o istorie obiectivă și adevărată a Olteniei în special și a României în general, o istorie universală, fără a se face apel la studiile, documentele și manuscrisele publicate în ,;Mitropolia Olteniei”. Au colaborat istorici de elită, atât din cadrul Bisericii, cât și din cadrul culturii române în general. În ciuda cenzurii, care a supravegheat-o cu atenție multe decenii, revista, ostenitorii și colaboratorii ei au găsit întotdeauna soluții ca să poată supraviețui și în același timp să-și facă misiunea sa de revistă a spațiului cultural oltean.                 

 

 

 

10.                   Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română”(1874-2014), vol. I, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2021, 636 pag., format A5, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, 40 lei.

 

 

 

  Volumul I al lucrării urmărește să prezinte bazele creștinismului (Secţiunea Biblică), strădaniile Sfinților Părinți și teologi de a aprofunda învățătura creștină (Secţiunea Sistematică: Dogmatica, Morala, Filozofia creştină), cât și mijloacele și strategiile prin care creștinismul s-a putut răspândi în lume(Secţiunea Practică: Dreptul bisericesc, Liturgica, Omiletica şi Catehetica, Pastorala, Muzica, Pedagogia şi Îndrumările misionare sau Sectologia).

 

 

 

11.                   Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română”(1874-2014), Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, vol. II, 2021, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, plastifiată, format A5, 692 pagini, 50 lei;

 

 

 

  Cartea cuprinde capitolele: Istoria Bisericii Universale, Ecumenism, Bizantinologie, Patrologie, Istoria Religiilor, Etnografie și Folclor. Volumul conține acele materiale care privesc răspândirea creștinismului în lume timp de 2000 de ani, relațiile dintre Biserici, relațiile creștinismului cu necreștinii, evoluția sentimentului religios la diferite popoare, tradiții, obiceiuri și datini românești și nu numai. Cele mai importante din cele peste 7.000 de materiale bibliografiate beneficiază de un rezumat telegrafic. Al doilea volum își propune să prezinte creștinismul în special și religia în general ca fenomen istoric, ce s-a dezvoltat de-a lungul veacurilor în contextul unor realități culturale, sociale, politice și religioase specifice

 

 

 

12.                   Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă Română”(1874-2014), Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2021, vol. III, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, plastifiată, format A5, 1.000 pagini, 60 lei;       

 

 

 

  Al treilea volum, – și cel mai dezvoltat -, cuprinde Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Istoria României, Literatură, Folclor, Redacţionale, urmărind să prezinte apariția, răspândirea și dezvoltarea creștinismului la poporul român din epoca apostolică până în vremea noastră. O mare parte din materiale sunt însoțite de scurte rezumate, care ajută cititorul să știe mai bine despre ce este vorba în materialul respectiv. Mii de documente, manuscrise, recenzii, articole și studii sunt dedicate istoriei României și Bisericii Ortodoxe Române, iar revista noastră le-a găzduit cu generozitate de-a lungul celor 140 de ani de existență, devenind prin vreme ea însăși nu numai un depozitar, ci și un document istoric propriu-zis. Al doilea volum își propune să prezinte creștinismul în special și religia în general ca fenomen istoric, ce s-a dezvoltat de-a lungul veacurilor în contextul unor realități culturale, sociale, politice și religioase specifice (Secțiunea Istorică: Istoria Bisericii Universale, Bizantinologia şi Istoria literaturii creştine sau Patrologia, Istoria Religiilor). Creștinismul se remarcă drept o religie superioară, cu origine divină, capabilă să-și croiască drum în lume în ciuda tuturor vicisitudinilor celor două milenii ale sale, capabil să devină una din cele mai puternice religii ale lumii, în permanentă expansiune în plan spiritual.

 

 

 

13.                   Bucate de post, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, ed. a IV-a, 2022, 328 pag., 30 lei

 

 

 

Cartea conține câteva sute de rețete de mâncăruri și prăjituri de post, murături și băuturi răcoritoare. Edițiile anterioare au fost foarte apreciate și folosite de enoriașii parohiei noastre, cât și de cititorii din afara parohiei. Mai mult, a fost achiziționată și de licee cu profil de alimentație publică, tocmai fiindcă este bine alcătuită și bine documentată.

 

 

 

14.                   Ioan Neacșu,  Martirii Ardealului: Horea, Cloșca și Crișan, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2022, 104 pag., 10 lei;

 

 

 

Când am lecturat prima carte a lui Ioan Neacșu, Oastea pandurilor, mi-am zis: ,,Păcat că omul acesta nu s-a ocupat mai mult de istorie!” Avea ce spune și știa să spună adevărul istoric. Citind a doua carte a sa, Martirii Ardealului, nu m-am putut abține să nu exclam: ,,Păcat că omul acesta nu a scris literatură!”  Martirii Ardealului este creația unui profesionist, nu a unui amator. Ioan Neacșu reînvie personaje istorice, creează personaje noi, fictive,  intră în pielea lor, le înțelege mentalitățile, frământările, aspirațiile; creează viață autentică; îl captează pe cititor, îi pune imaginația la lucru. Martirii Ardealului este un omagiu sincer și curat, pe care autorul îl aduce marilor eroi ai neamului românesc. Este o dovadă concretă, adevărată, incontestabilă, de patriotism, exprimată de un intelectual veritabil din prima jumătate a veacului trecut.

 

 

 

15.                   Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Jurnal, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2022, vol. IV(1985), 406 p.,  format A5, hârtie offset, copertă policromă, numeroase imagini color în interior,  30  lei.

 

 

 

Volumul al IV-lea din Jurnal privește anul 1985. Este un an destul de încărcat de evenimente politice și sociale, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Este un an în care se continuă procesul de intensificare a unei stări de revoltă mocnită în statele Pactului de la Varșovia, un an în care starea conflictuală izbucnită în Polonia în anii precedenți capătă noi forme, noi manifestări, dar și noi victime. Este un an de pregătire pentru marile schimbări din anii 1989-1990. Jurnalul  ne oferă filmul evenimentelor interne și internaționale din anul respectiv, ajutând cititorul să perceapă pulsul lucrurilor și stărilor de spirit.

 

Cum era și firesc, Jurnalul pare, la prima vedere, să inventarieze evenimentele, faptele, gândurile, zbaterile din viața unui sau unor eroi principali, dar tocmai în felul acesta se conturează mai bine contextul politico-social în care acestea se desfășurau. Un concurs de crize multiple, precum cea politică, economică, socială, ideologică, determină o înrăutățire vizibilă, de la o zi la alta a vieții, a existenței individului. Lipsuri de tot felul ale celor mai elementare bunuri de consum, încălcări grosolane ale drepturilor și libertăților care caracterizează o lume civilizată, temeri de tot felul, lipsa de încredere dintre oameni, fac viața aproape imposibilă. La acestea toate se adaugă, ca un corolar al batjocorii și umilinței, o propagandă oficială aproape demențială, menită să contrazică realitatea concretă și să creeze o realitate fictivă, iluzorie.

 

 

 

16.                   Bogdan Stănciulescu-Bârda, Regele lupilor, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2022, format A6, hârtie offset, copertă policromă, numeroase imagini color în interior,  48 pag., 8 lei.

 

 

 

Lucrarea își are originile într-un vis, în care autorul vede imaginea înfricoșătoare a pământului de pe care s-au defrișat pădurile, ceea ce a făcut să piară verdeața, păsările și animalele. O discuție a autorului cu un lup bătrân, bolnav, rămas ca să moară în acele pustietăți, scoate la lumină atitudinea animalelor față de aceste acțiuni nesăbuite ale oamenilor. Lucrarea se încheie cu un apel disperat: ,,Nu distrugeți pădurile! Ele nu sunt ale voastre. Sunt ale copiilor care vor veni de acum încolo, cât va fi lumea lume. Avem nevoie de păduri, de apă, de aer, de Viață!” Apelul lui este al tuturor oamenilor de bine.

 

 

 

17.                   D. Bălaşa, Dacii de-a lungul mileniilor, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 286 pa format A5, hârtie offset, copertă policromă,  25 lei.

 

 

 

Parcurgând cărţile Părintelui Dumitru Bălaşa dedicate istoriei dacilor, sesizezi cu uşurinţă că sunt scrise de un mare patriot şi deţin ele însele o mare doză de patriotism, care te copleşeşte. Datorită cărţilor Părintelui Dumitru Bălaşa, dacii îşi regăsesc vadul în istorie, în ciuda celor ce-au făcut tot ce le-a stat în putinţă să-i facă să dispară de pe scena ei. Părintele Dumitru Bălaşa este un învingător, fiindcă a plecat dintre noi cu  convingerea că a făcut ceea ce trebuia să facă în calitate de român, de creştin şi de preot. Chiar dacă unele dintre tezele şi ipotezele pe care le propune vor fi contestate, poate infirmate, despre autor se va vorbi mult de aici înainte, cărţile sale vor fi tipărite şi retipărite, cititorii vor găsi în ele mereu prospeţimea informaţiilor documentate, iar dacii vor reveni mereu în conştiinţa acestora şi datorită istoricului Dumitru Bălaşa.

 

 

 

18.          Iisus Hristos. Documente secrete, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, ediția a III-a, 2018, 130 pag., 8 lei.

 

 

 

Cartea aduce în atenție o serie de documente din vremea activității pământești a Mântuitorului, documente aflate în arhivele Vaticanului, de o importanță deosebită pentru învățătura creștină ortodoxă. Documentele ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos a fost într-adevăr persoană istorică, ci nu invenția Sfinților Evangheliști, că autoritățile romane Îl urmăreau pas cu pas, așa încât fiecare cuvânt și faptă a Lui erau raportate de iscoade. Periodic, guvernatorul roman sintetiza notele informative culese din teren și transmitea un raport detaliat împăratului la Roma. Aflăm de aici că însuși împăratul era interesat de Mântuitorul și, dacă nu s-ar fi întâmplat condamnarea Lui, Domnul Iisus ar fi fost în scurt timp prins și trimis la Roma, la împărat. Cele relatate în documentele în discuție sunt atestări auxiliare ale minunilor săvârșite de Mântuitorului, ceea ce constituie încă o dovadă că acele minuni s-au săvârșit cu adevărat. Din lectura cărții înțelegem mai bine mecanismul procesului lui Iisus, contribuția pe care personajele care apar în Sfintele Evanghelii mai puțin conturate și-au adus-o la judecarea și condamnarea Lui. Lectura cărții ne ajută să ne întărim în credință și să înțelegem mai bine realitățile istorice în care a activat Mântuitorul Iisus Hristos.

 

 

 

19.                   Carte de rugăciuni, Malovăț, Editura Parohiei Malovăț, ediție a II-a, 2022, 452 pag., tipar și hârtie offset, copertă policromă, plastifiată, 30 lei.

 

 

 

Cartea, aflată la a doua ediție, vine ca o necesitate în viața spirituală a credincioșilor. Cuprinde numeroase rugăciuni  pentru cele mai multe trebuințe ale vieții și ale activității omenești, la care se adaugă multe noțiuni de catehism creștin ortodox, acatiste, cântări îndeobște cunoscute și răspândite în comunitățile de creștini. Înțelegând neputințele multor bătrâni, am folosit o literă mai mare, pentru  ca textul să fie cât mai lizibil și potrivit pentru lecturare chiar și pentru ochii obosiți.

 

 

 

20.                   Pr. Prof. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Cristian Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Studii Teologice”(1929-2018),  Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2022, 950 pag., tipar și hârtie offset, copertă policromă, plastifiată, 60 lei.         

 

            

 

Lucrarea este o adevărată cheie, cu care se deschide cu ușurință un tezaur de cultură teologică, respectiv colecția revistei ,,Studii Teologice” pe o perioadă de 90 ani. Cele aproape 6000 articole, studii, recenzii, reportaje publicate în revistă sunt organizate în funcție de marile direcții ale învățământului teologic(Biblică, Sistematică, Istorică și Practică), la care se adaugă alte capitole noi, precum Istoria României, Limbă și literatură, Etnografie și Folclor. În cadrul fiecărei secțiuni, materialul este organizat pe obiecte de studiu, urmărindu-se, pe cât a fost cu putință, tematica abordată de programa de învățământ teologic universitar. În fiecare capitol materialul a fost dispus în ordinea alfabetică a autorilor. Un indice alfabetic de autori încheie cartea. Ea se adresează ierarhilor, preoților, elevilor seminariști, studenților teologi, masteranzilor și doctoranzilor, tuturor cercetătorilor și oamenilor de cultură.  Normele de alcătuire a unor astfel de lucrări promovate   de Academia Română au constituit un ghid inestimabil pentru autori.

 

   

 

21.                   Amintiri despre Titani(Mitropoliții Antonie Plămădeală, Bartolomeu Anania și Nestor Vornicescu),  2017, 313 pag., hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, 20 lei.

 

 

 

          Sunt amintiri culese de-a lungul a peste zece ani de la diferite personalități din țară și străinătate referitoare la Mitropoliții Antonie Plămădeală, Bartolomeu Anania și Nestor Vornicescu. Dintre semnatarii amintirilor cuprinse în volum cităm: Vasile ANDRU, Nicolae  Dabija, Stelian GOMBOȘ, Vasile MALANEŢCHI, Vasile MIRON,  Andrei ȚURCANU, Grigorie BĂBUȘ,  Nicolae BUD,  Gheorghe CALOTĂ,  Cornel COSTEA, Gheorghe DEACONU, Claudia DRĂGAN, Ștefan DUMITRESCU, Adina FACINA, Dumitru ICHIM, Emil ISTOCESCU, Ioan Șt. LAZĂR,  Gheorghe PANZA, Eugen PETRESCU, Ioana REVNIC,  Dorin-Cătălin SAS, Doina DRĂGUȚ, Gabi GABOR, Constantin MĂNESCU, Cristian MURARU, subsemnatul și mulți alții.  Sunt pagini de suflet, care vin să contureze încă o dată imaginea celor trei ierarhi.

 

Într-o vreme în care Biserica și slujitorii ei, - foști și actuali -, sunt denigrați în mod sistematic, punându-li-se în seamă învinuiri grave, mai mult sau mai puțin fanteziste, în intenția diabolică de a submina unul din stâlpii de susținere ai edificiului național românesc, dăm la lumina tiparului această carte. Ea are și rolul de a demonstra contrariul celor afirmate de către detractori, pe lângă acela de a scoate la lumină încă o dată măreția unor personalități de prima mână ale Bisericii noastre.

 

 

 

22.                    Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Dicționarul proverbelor religioase românești, vol. I, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2016, 630 pag., hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 45 lei;

 

 

 

Ideea realizării unei asemenea lucrări o port de mulți ani în suflet, ca pe o povară scumpă. După 1989, am început publicarea unui serial de articole menite să explice și să comenteze proverbe și expresii românești cu conținut religios. Articolele s-au bucurat de un ecou foarte favorabil din partea presei și a publicului cititor. Asta m-a încurajat și am continuat cercetările în această direcție, ceea ce a făcut ca să public asemenea materiale și în niște volume speciale. Descopeream în acele crâmpeie de gândire profunzimi nebănuite, care dovedeau nu numai cunoașterea învățăturii creștine, ci și puterea de creație, de sinteză și de exprimare a autorului anonim. Două mii de ani de creștinism pe pământul românesc își spuneau cuvântul cu prisosință și în această specie folclorică: proverbul. Alături de alte specii folclorice, precum colindele și legendele, alături de complexul de tradiții și obiceiuri religioase, care încununează curgerea anului sau a vieții omenești, proverbele religioase formează o bază documentară solidă pentru alcătuirea unei etnoteologii românești. Câteva studii pertinente în acest sens s-au realizat, dar e prea puțin față de volumul imens de material existent.

 

  La realizarea volumelor de față, am avut în vedere câteva teme mari, pe care le-am ilustrat cât am putut mai bine cu material corespunzător, astfel: I. Proverbe și expresii cu caracter dogmatic: cele privitoare la Dumnezeu(creator, conducător, mântuitor și judecător), creația lumii, om(trup, suflet, mântuire), Maica Domnului, biserică, cruce, sfinți, icoane, Sfintele Taine, viață, moarte, judecată, rai, iad, diavol etc.; II. Proverbe și expresii cu caracter moral: cele privitoare la virtuți(credință, nădejde, dragoste, curaj, dreptate, cumpătare, înțelepciune etc.), păcate și vicii (alcoolism, hoție, crimă, corupție, mită, desfrâu, dușmănie, invidie etc.); III. Proverbe și expresii cu caracter canonic: cele privitoare la comportamentul episcopului, preotului, călugărului, la Sfintele Taine(în special căsătoria, familia) etc.; IV. Proverbe și expresii religioase cu caracter liturgic: cele privitoare la sărbători, slujbe, materiale și obiecte liturgice, la comportamentul credinciosului  în biserică, la Sfintele Taine etc.; V. Proverbe și expresii religioase necreștine: cele privitoare la soartă, superstiții de tot felul, farmece, descântece, personaje mitologice ș.a.,  socotind că acestea, în mare parte, sunt reminiscențe ale unor vechi religii precreștine din spațiul românesc sau ale unor religii ale altor popoare cu care românii au intrat în contact de-a lungul timpului.  Am însoțit o bună parte din aceste proverbe de note de subsol, în care am făcut comentariile și precizările ce le-am socotit necesare pentru înțelegerea mai bună a unităților paremiologice citate. Sperăm că într-un timp foarte scurt vor vedea lumina tiparului și celelalte volume. Realizarea acestor volume constituie un pas important spre realizarea unor studii mai profunde de etnoteologie românească, bazată și pe proverbe. Aceasta este o necesitate, fiindcă teologii, în special, când au abordat teme de acest gen s-au  bazat mai ales pe genul liric, respectiv pe colinde.

 

Lucrarea noastră era necesară în peisajul cultural românesc actual, pentru a dovedi, încă o dată, dacă mai era cazul, câteva adevăruri fundamentale: 1. Poporul român are o vechime milenară în spațiul carpato-danubian; 2. Poporul român are o continuitate neîntreruptă pe acest teritoriu, elemente din vechile religii precreștine regăsindu-se atât în proverbe, cât și în alte genuri folclorice; 3. Poporul român s-a născut creștin, ceea ce a făcut ca să-și însușească deplin învățătura creștină nealterată, s-o păstreze cu sfințenie ca pe un dascăl de cuget și simțire, ca pe o călăuză  sfântă a vieții, ca pe o pavăză și un reazim la vremuri de nevoie; 4. Poporul român a avut capacitatea să recepteze învățătura creștină în nuanțele ei cele mai subtile încă înainte de apariția culturii scrise. Am putea spune, fără teama de a greși, că poporul român a fost cel mai mare teolog al românilor dintotdeauna; 5. Limba română s-a dovedit a fi capabilă la 1688 să recepteze și să redea cu fidelitate Biblia, fiindcă ideile și terminologia specifică se plămădiseră îndelung  în creuzetul gândirii și vorbirii populare, proverbele și colindele fiind dovezi incontestabile în acest sens.  

 

 Sperăm că lucrarea noastră să fie de un real folos cercetătorilor și cititorilor.

 

 

 

23.                   Pr. Dr. Al. Stănciulescu-Bârda, Dicționarul proverbelor religioase românești, vol. II, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2017, 567 pag., hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, 40 lei.

 

 

 

         Domnul Prof. Univ. Dr. Wolfgang Mieder este considerat  cel mai competent paremiolog din lume, datorită studiilor sale și prestigioasei reviste internaționale de paremiologie ,,Proverbium”, pe care o editează.  De mai bine de trei decenii, între noi s-a legat o adevărată prietenie, reprezentată prin numeroase scrisori, schimburi de cărți și colaborări la ,,Proverbium”.  Domnul Prof. Univ. Dr. Wolfgang Mieder  a luat act cu mult interes de strădaniile subsemnatului de a realiza Dicționarul proverbelor religioase românești, iar când a răsfoit primul volum, a exclamat că ,,nu cunoaște un alt popor, care să aibă o zestre paremiologică cu profil religios atât de bogată.  Numai un popor cu existență milenară putea să creeze un asemenea tezaur.”  Iată un adevăr incontestabil. Aducem drept argument și prezentul volum.

 

 

 

24.                   Pr. D. Bălașa, Marele atentat al Apusului papal împotriva poporului român, Bârda, Editura ,,Cuget Romanesc”, 150 pag., format A5, hartie offset, tipar offset, coperta policroma, plastifiata, 16 lei.    

 

 

 

 Editura noastră a publicat cartea regretatului părinte Dumitru Bălaşa, Marele atentat al Apusului papal împotriva poporului român. Ea reprezintă o noutate în domeniu, în sensul că urmăreşte contactele pe care le-a avut poporul român pe o perioadă de cea. două milenii cu Occidentul, cât şi implicaţiile pe care le-a avut scaunul papal, mai precis papa, cu aceste contacte româno-occidentale. În spatele unor evenimente cruciale din istoria românească s-au vehiculat interese ale papalităţii de expansiune şi prozelitism în spaţiul românesc. Părintele Dumitru Bălaşa apelează pentru justificarea susţinerilor sale la o bibliografie impresionantă şi la reinterpretarea unor documente şi cronici de epocă mai mult sau mai puţin cunoscute în lumea ştiinţifică românească. Autorul este conştient de importanţa filonului dacic în spiritualitatea românească şi tocmai de aceea tratează poporul român drept popor „daco-român”. Conştiinţa descendenţei româneşti din trunchiul traco-dacic îl aveau şi popoarele occidentale cu care românii au intrat în contact de-a lungul vremii şi acest lucru le-a făcut să aibă o politică în mare parte ostilă, menită să împiedice realizarea idealului românesc de „Dacia Mare”. Părintele Dumitru Bălaşa socoteşte că realizarea acestui ideal a constituit un adevărat fir roşu al întregii istorii româneşti bimilenare şi în sprijinul acestei teze aduce argumente documentare mai mult decât convingătoare. Părintele Dumitru Bălaşa se dovedeşte a fi, – şi în cazul de faţă –, ca preot şi istoric, un adevărat bătrân al naţiei sale. Repune în discuţie fapte şi evenimente istorice, documentează fiecare afirmaţie, ne prezintă lucruri, pe care le credeam arhicunoscute, ori altele mai puţin cunoscute şi ne face să cădem pe gânduri. Ne dă sfaturi cu discreţie, dar mai degrabă ne ajută să ajungem la concluzii. Nu îndeamnă la ură, la şovinism, ci doar la cumpătare, prudenţă şi obiectivitate. Papalitatea pentru el este elementul cheie, care a condus din umbră multe dintre evenimentele ce au adus atâta suferinţă strămoşilor şi moşilor noştri, care au provocat ură şi războaie între popoare. Neamurile au fost adevăraţi pioni de şah, pe care papa i-a folosit ca să-şi atingă scopurile, să-şi întindă stăpânirea. Dacă astăzi atâţia consideră legăturile ce se ţes vizibil între lumea ortodoxă şi cea catolică drept o binecuvântare, un dar al papalităţii, părintele Bălaşa ne îndeamnă la prudenţă şi la multă, multă atenţie. Calul troian prezintă multe surprize şi de aceea e bine să fim suficient de maturi în abordarea evenimentelor. Istoria stă mărturie în acest sens. Cine are urechi de auzit să audă! Aceştia ar trebui să fie cititorii de toate categoriile, diplomaţii, dar mai ales cei ce-şi iubesc cu adevărat ţara. Cartea părintelui Bălaşa este un act de autentic patriotism într-o vreme în care globalizarea şi înstrăinarea devine crezul unor întregi generaţii. După ce o citeşti, nu poţi decât să exclami: „într-adevăr, cine n-are bătrâni să-şi cumpere!”

 

 

 

25.                   D. Bălașa, Țara Soarelui sau Istoria Dacoromâniei, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 342 pag., format A5, hartie offset, tipar offset, coperta policroma, plastifiata, 25 lei.

 

 

 

 Părintele Bălașa scrie cu convingerea că dacii n-au pierit, ci, dimpotrivă, s-au dezvoltat de-a lungul istoriei ca un popor măreț, cu  notabile realizări în toate domeniile de activitate. Își susține tezele cu nenumărate dovezi documentare, arheologice, lingvistice, etnologice. Poate unele dintre ideile sale vor fi contestate de anumiți cercetători, dar, cu siguranță, de multe va trebui să se țină seamă în istoriografia românească viitoare. Bătrânul istoric nu se sfiește să răstoarne statui, să atace teze care păreau de neclintit până de curând și să ne dea un exemplu grăitor de ceea ce înseamnă a fi istoric și patriot. Când citești cărțile Părintelui Bălașa, - tu însuți fiind român -, te simți mai puternic, mai mândru, mai optimist, mai încrezător în viitorul nației tale, cu mai multă speranță în propriul tău viitor. Bătrânul istoric se dovedește a fi, cu prisosință, un bătrân al nației sale, un învățător, un dascăl. Scoate la lumină acele momente înălțătoare ale trecutului, care ne pun la loc de cinste în rândul marilor popoare ale Europei, ce-au reușit să-și cucerească demn drumul prin veacuri, convingându-ne că avem toate șansele să redevenim noi înșine; aduce în discuție situațiile critice ale istoriei noastre, poticnirile și insuccesele, felul cum am știut și am reușit să le depășim, convingându-ne că vom găsi întotdeauna resursele necesare să revenim pe linia de plutire, ne convinge, vorba poetului, că ,,românul are șapte vieți în pieptu-i de aramă”.  Nu mai este posibilă realizarea Daciei Mari ca entitate juridică, element de drept internațional, fiindcă contextul politic nu mai permite un asemenea fapt istoric. Totuși, în contextul europenizării și globalizării, daco-românii au datoria sfântă să întărească legăturile lor cu frații de aceeași origine de dincolo de fruntariile politice, să-i ajute să-și păstreze limba, credința, muzica, dansul și tradițiile, într-un cuvânt, să-i ajute să-și păstreze specificitatea etnică, lingvistică și spirituală. În sensul acesta, istoricul ne asigură că putem realiza Dacia Mare. O Dacia Mare în conștiințele noastre, în concertul spiritual de valori al lumii. Cărțile Părintelui Dumitru Bălașa nu se adresează numai istoricilor, cercetătorilor, specialiștilor, ci sunt scrise într-o limbă ușor accesibilă tuturor iubitorilor de istorie românească, de limbă și de țară românească. Astăzi, în contextul unei perioade critice, în care românii sunt atât de încercați pe plan intern sub toate aspectele și atât de discreditați pe plan extern, când sunt tratați de multe ori ca niște rude sărace și înapoiate ale europenilor, Părintele Bălașa ne aduce destule argumente, care ne fac să înțelegem că acestea sunt încercări și crize de moment și că valorile adevărate de care dispune poporul român sunt perene  și nu vor fi distruse, așa cum speră vrăjmașii lui. Părintele Dumitru Bălașa este un învingător, fiindcă a plecat dintre noi cu convingerea că a făcut ceea ce trebuia să facă în calitate de român, de creștin, de preot. Chiar dacă unele dintre tezele și ipotezele pe care le propune vor fi contestate, poate infirmate, despre autor se va vorbi mult de aici înainte, cărțile sale vor fi tipărite și retipărite, cititorii vor găsi în ele mereu prospețimea informațiilor documentate, iar dacii vor reveni mereu în conștiința acestora și datorită cărților Părintelui Bălașa. Cărțile Părintelui Bălaşa sunt  un act de autentic patriotism într-o vreme în care globaliza  rea şi înstrăinarea devine  crezul unor întregi generaţii. După ce le citeşti, nu poţi decât să exclami: ,,Într-adevăr, cine n-are bătrâni să-şi cumpere!"

 

 

 

26.                   Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Jurnal, vol. III(1984), Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2021, 450 pag., 30 lei;

 

 

 

Sunt sigur că nu va îndrăzni cineva să mă acuze că l-am plagiat pe  George Orwel cu  a sa carte 1984 sau pe Alexandr Soljenițin cu Ferma animalelor.  În vremea  când   scriam acest volum nu aveam acces la  astfel de cărți. Cred însă că se pot găsi multe similitudini. Așa, bunăoară,  avem comun faptul că ne referim la aceeași perioadă din viața unei lumi intrate într-un vădit con de umbră. Ce-i drept, ei se referă la o lume aparent imaginară, conturată metaforic; eu mă refer la oamenii, faptele și vremurile concrete, pe care le-am trăit eu însumi. Poate avem comun faptul că absurdul se întâlnește destul de des în paginile acestor lucrări, că multe dintre legile care ne guvernau atunci par desprinse dintr-un univers definit simplu ,,noaptea minții”, că drepturile cele mai elementare ale individului sunt asemenea unui preș de care își șterge picioarele orice neica-nimeni cățărat pe vreo treaptă a scării sociale. Poate mai avem comun faptul că, în ciuda tuturor privațiunilor și umilințelor de tot felul în vederea împlinirii unui ideal social iluzoriu, artificial, irealizabil, se  zămislea pe-ncetul, în sufletul individului, dar și în mentalul colectiv,  speranța că răul trebuie să aibă un sfârșit,  că și răbdarea celor mulți are o limită peste care nu se poate trece!

 

 

 

27.                   I. Neacșu,  Oastea pandurilor, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, ediția a II-a, 2021, 170 pag., 20 lei.

 

 

 

 Prof. Ioan Neacșu din Batoți(MH)(1889-1969), fost profesor la Liceul ,,Traian” din Tr. Severin, știe să strunească excelent cuvântul scris. Frazele sunt frumos rotunjite, mustind de informație; ideile se înșiruie cuminți, formând adevărate planuri citadine, cu bulevarde, străzi, intrări, cu parcuri și locuri de agrement, cum ar fi spus Nicolae Iorga. Cartea lui Ioan Neacșu se citește cu plăcere, curiozitatea stăpânind pe cititor de la un capăt la altul al său. Nu trebuie să fii istoric ca s-o lecturezi. Autorul știe să-i servească cititorului informațiile în mod gradat, fără a-l copleși, fără a-l plictisi. Când termini această carte, exclami cu admirație și convingere: iată cum un istoric adevărat ne învață ce-i dragostea de neam, de țară, de marii eroi; iată cum un  intelectual de provincie reușește să intre în rândul istoricilor consacrați prin muncă cinstită și asiduă, prin competență și prin dragoste de adevăr. Și în cazul de față, Istoria se dovedește a fi o adevărată ,,învățătoare a vieții”, cum ar fi spus Herodot. Cititorii vor fi cei care vor aprecia mai bine valoarea cărții și a autorului și, dacă aprecierile vor fi pozitive, mulțumirea editorului va fi deplină. A fost admirabilă strădania Doamnei Înv. Eugenia Bordeiașu, fiica autorului, de a nu lăsa uitarea să se aștearnă peste opera atât de valoroasă a tatălui său. Să tot ai așa copii!

 

 

 

28.                   Gheorghe Duncea, Tudor Vladimirescu, aşa cum l-am cunoscut,  ediția a II-a,  Bârda, 2021, 150 pag., 8 lei;  

 

 

 

Gheorghe Duncea a fost căpitan al lui Tudor Vladimirescu. Este unul dintre prietenii cei mai apropiați ai lui Tudor Vladimirescu. Au fost împreună de la vârsta de cinci ani. Au fost colegi de școală, tovarăși în afaceri, în armată, în lupte. Lucrarea de față cuprinde însemnările scrise de autor la câteva zile după asasinarea lui Tudor, când Duncea însuși se aștepta să fie prins și executat. Este un text scris ,,cu limbă de moarte”, pentru a se ști de către urmași lucruri necunoscute din biografia marelui erou. Însemnările lui s-au păstrat ,,la căpriorul unei case” din Prejna, au fost transcrise de un urmaș al său, au fost publicate în reviste din perioada interbelică sub formă de serial  și văd acum pentru prima dată lumina tiparului sub formă de carte. Lucrarea este însoțită de un studiu introductiv semnat de Pr. Stănciulescu-Bârda.   Ne facem o datorie de conștiință din publicarea acestui manuscris și sperăm că el va intra în circuitul științific și-n atenția istoricilor și a marelui public.  

 

 

 

29.                   Tudor Vladimirescu. Arc peste timp(1821-1921-2021), Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2021, 100 pag., tipar offset, hârtie offset, ilustrații color, copertă color, 10 lei;

 

 

 

 Lucrarea  este o antologie de texte dedicate lui Tudor Vladimirescu apărută la 1921, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la  Revoluție. Sunt texte semnate de V. A. Urechia, C. Aricescu, I. Ghica, Bucura Dumbravă și alții, poezii culte semnate de Ș. O. Iosif, G. Coșbuc, V. Alecsandri și alții, poezii populare din colecțiile lui Gh. Dem. Teodorescu, V. Alecsandri etc., toate dedicate lui Tudor Vladimirescu și Revoluției de la 1821. Prezenta ediție este îngrijită, de către Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, care adaugă o prefață și numeroase note, care fac textele foarte inteligibile. Ediția de față este nu numai o popularizare a evenimentului istoric fără de pereche, nu numai o imagine magistrală a personalității lui Tudor, ci și un omagiu pe care-l aducem astfel tuturor celor care au nutrit un mare ideal național în urmă cu 200 de ani și au luptat cu prețul vieții lor pentru înfăptuirea lui.

 

is

 

30.                   Arhim. Ioanichie Bălan, Călăuză ortodoxă în biserică, Editura Mănăstirii Sihăstria, 2010, 208 pag., 10 lei;

 

 

 

31.                   Arhim. Ioanichie Bălan, Călăuză ortodoxă în familie și societate, Editura Mănăstirii Sihăstria, 2010, 194 pag., 10 lei;

 

 

 

32.                    Arhim. Ilie Cleopa, Îndreptar pentru Spovedanie, Sihăstria, Editura Mănăstirii Sihăstria, 2010, 64 pag., 5 lei;

 

 

 

33.                    Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Scrisoare pastorală, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, vol. XI, 2021, hârtie offset, tipar offset, numeroase imagini color, 650 pag, 50 lei.

 

 

 

Lucrarea cuprinde numerele 401-440 ale publicației parohiei Malovăț cu același titlu, ,,Scrisoare pastorală”. De fapt, am tradus astfel gândurile și simțămintele Dumneavoastră, ale acelei Românii Tainice, care a știut să sufere, să rabde, să se bucure, să spere, indiferent de ceea ce s-a spus în presă și de la tribunele oficiale. Nimeni nu este mai în măsură să cunoască mai bine gândurile și trăirile României Tainice decât preotul care trăiește în mijlocul oamenilor, în mijlocul Dumneavoastră. Lucrul acesta a determinat mai multe reviste din țară și din străinătate să preia parțial sau în întregime conținutul publicației noastre. Regretăm că puține parohii au preluat exemplul parohiei noastre de a scoate  o publicație cât de modestă. Asistăm de la un an la altul la topirea demografică a satelor noastre, la dispariția lor, și prin aceasta la dispariția unor elemente de cultură și civilizație populară inestimabilă. Astfel de ,,publicații” ar putea consemna multe elemente de acest gen, salvându-le de la uitare; ar putea deveni prin vreme adevărate ,,cronici” de epocă, menite să reînvie oameni și fapte. Mai mult decât atât, publicația noastră reflectă și activitatea pastoral-misionară și culturală a unei parohii de țară, care a dăruit culturii românești și sufletului românilor de pretutindeni numeroase cărți. Sperăm că și raiului să-i fi dăruit cât mai multe suflete!

 

 

 

34.                   Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Jurnal, vol. II(1982-1983), Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2021, tipar offset, numeroase imagini color, copertă policromă, 770 pag., 50 lei.  

 

 

 

Jurnalul cuprinde însemnări din anii 1982-1983, dar în aceste însemnări sunt zugrăvite fapte, oameni și întâmplări petrecute nu numai în acești ani, ci unele petrecute cu mult înainte. Am menționa în acest sens, perioada colectivizării și industrializării forțate, perioada stalinistă, momente din al II-lea Război Mondial, atrocități hortyste din Transilvania, aspecte din perioada interbelică. Întâlnim personaje și personalități din țară și din străinătate  cu care autorul a relaționat într-un fel sau altul nu numai în cei doi ani, ci și în cei premergători. Alteori sunt expuse relatări ale altora  despre fapte și oameni care existau în 1982-1983, cât și cu mult înainte. Întâlnim aspecte politice, sociale, culturale, bisericești. Despre multe dintre acestea nu există documente istorice propriu-zise sau relatări în presă ori în cărți. Jurnalul reconstituie o ,,istorie” trăită ,,pe viu”  cu toate înălțările și decăderile ei. Am putea spune, fără teama de a greși, că găsim în aceste pagini Istoria trăită și povestită de acea Românie tainică, România celor mici și mai puțin cunoscuți, care, în ochii autorităților reprezintă doar cifre statistice, mână de lucru, gloate de anonimi buni doar pentru a aplauda, a achita impozite, taxe, cote și alte dări către un stat străin de problemele și aspirațiile lor.

 

 

 

35.                   Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Europa, Europa!..., Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2019, 384 pag., 30 lei;

 

 

 

  Lucrarea este o antologie de articole scrise de-a lungul ultimelor trei decenii pe tema raporturilor româno-europene. Sunt scoase în evidență valorile perene ale poporului român, atât de ordin material, cât și spiritual, care sunt în pericol de a fi subminate, distruse, pierdute pentru totdeauna în procesul de europenizare. Sunt analizate, de asemenea, anumite aspecte ale stărilor de lucruri și politicii europene față de națiunile ce compun uniunea, față de imigranți, față de nenumăratele curente religioase și ideologice  ce amenință viitorul european, specificitatea spiritualității europene. Este o carte care, după ce o lecturezi, te pune pe gânduri, fiindcă vorbește despre tine ca individ, despre familia ta, despre urmașii noștri, despre țara noastră.

 

 

 

36.                   Norica Ion, Evadarea din iad, Malovăț, Editura Parohiei Malovăț, 2021, ediția a V-a, 40 pag., 5 lei.

 

 

 

Autoarea este o creștină modestă dintr-un sat bănățean. În urma unei experiențe nefericite, a ajuns într-un mediu pseudo-religios.  A  avut prilejul să cunoască realități dure, care o duceau până în pragul disperării. Nu și-a pierdut nădejdea în Dumnezeu, ci a luptat pe brânci, cu post și cu rugăciune, cu credință puternică  și a reușit să scape din mrejele acelei grupări sectare. În paginile broșurii de față își dezvăluie povestea vieții și astfel reușește să-i determine pe mulți să nu-și părăsească credința străbună, iar pe alții să-i aducă pe calea cea dreaptă  mântuirii. Doamna Norica Ion face astfel o adevărată lucrare de apostolat pentru Domnul Iisus Hristos.

 

 

 

37.                   Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Amintiri din paradis, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2021, 270 pag., 16 lei;

 

 

 

Sunt cuprinse în carte o parte din amintirile autorului din copilărie, din școala primară, școala generală și seminarul teologic. Pentru fiecare dintre noi perioada copilăriei este cea mai frumoasă din viață, este raiul trecerii noastre prin lume, căruia îi purtăm nostalgia de-a lungul întregii vieți. Indiferent cât de tristă ar fi fost această perioadă, indiferent câte necazuri, lipsuri și suferințe am fi trăit, ea rămâne, totuși, plină de duioșie, de sinceritate, de curățenie sufletească. Atunci suntem cu adevărat apropiați de părinții noștri, iubim și suntem iubiți, suntem mai lipsiți de griji, de ambiții și patimi. Avem datoria să consemnăm astfel de fapte și trăiri, chiar dacă nu suntem de talia lui Creangă. Lucrarea de față vine să zugrăvească viața unui   copil de la țară în a doua jumătate a secolului trecut și, de ce nu, se constituie într-o adevărată frescă de epocă. Numeroase fotografii de familie din epoca respectivă însoțesc volumul.             

 

 

 

38.                   Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Jurnal, vol. I(1966-1981), Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2020, hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, 550 pag., 40 lei.

 

 

 

Primul volum, asemenea celor ce vor urma din Jurnal, se constituie ca o frescă de epocă, un document memorialistic inedit, care are menirea să reînvie nu numai tinerețea unui preot hotărât să realizeze ceva în viață, ci ăși o lume și o epocă politico-socială de tristă amintire. Este un prim volum dintr-o serie, care va constitui o adevărată cronică a prăbușirii unui sistem politic, o cronică a unei Revoluții, o cronică a unor speranțe mărețe, care s-au vestejit apoi ușor-ușor.

 

   Oricum, Jurnalul devine un ,,reportaj” asupra lumii prin care am trecut și asupra mea însumi!

 

                  

 

39.                   Dicționarul proverbelor religioase românești, vol. III, Bârda, Editura ,,Cuget Românesc”, 2019, 642 pag., hârtie offset, tipar offset, copertă policromă, 45 lei.

 

 

 

 Fericitul Augustin se hotărâse să scrie o carte despre Dumnezeu. Se plimba pe plaja mării și se gândea cum să înceapă cartea, cum  s–o împartă în capitole. La un moment dat a văzut un copilaș, care săpa cu mânuțele o gropiță în nisip și l-a întrebat: ,,- Ce faci tu aici?” ,,- Sap o groapă, în care să torn toată apa mării!”  A zâmbit îngăduitor  Fericitul Augustin și a zis în sine: ,,Ce naivitate! Cum să torni toată apa mării într-o asemenea gropiță?” După câțiva pași, reflectând, a constatat că, de fapt, și el seamănă cu copilul: ,,Nu cumva și eu vreau să cuprind imensitatea tainei lui Dumnezeu în biata mea minte?”

 

Așa vor zice, poate, cunoscătorii într-ale religiei, care vor întâlni pe cineva căutând pe Dumnezeu și învățătura Sa în cuvintele simple ale țăranilor români. Și, totuși, dacă vor citi sau vor reciti nenumăratele nestemate de gândire și simțire românească și creștinească adunate pe filele acestor cărți, vor privi cu alți ochi pe anonimul trăitor al învățăturii creștine din spațiul românesc, vor iubi mai mult sufletul lui și limba românească.

 

                                                                                                                                                                                       

 

                       B. Cărți în curs de apariție: 

 

 

 

40.                       Mânăstirea profanată; 

 

41.                       Nunta din Transilvania;

 

42.                       Religia și proverbul românesc;

 

43.                       Războiul Crucilor;

 

44.                       Coșulețul cu flori;

 

45.                       Jurnal, vol. V-X

 

46.                       Aleea cu statui

 

 

 

     C. Micul anticariat:  

 

 

 

47.           Aldani, L., Crucea de gheață, București, Editura Fehrenheit, 1996, 254 pag., 5 lei;

 

48.           Anderson, P., Patrula timpului, București, Editura Nemira, 1994, 222 pag., 5 lei;

 

49.            Anderson, P., Coridoarele timpului, București, Editura Nemira, 1995, 224 pag., 5 lei;

 

50.           Anderson. P., Operațiunea Haos, București, Editura Nemira, 1995, 288 pag., 7 lei;

 

51.           Anderson, P., Dansatoarea din Atlantida, București, Editura Nemira, 1996, 208 pag., 5 lei;

 

52.              Anderson, P., Ziua reîntoarcerii lor, București, Editura Nemira, 1993, 224 pag., 5 lei;

 

53.           Andreicuț, Andrei, Dragoste, libertate și sex responsabil, Alba Iulia, Ed. Reîntregirea, 2001, 40 pag., 3 lei;

 

54.           Archer, J., Cain și Abel, București, Editura Vivaldi, 1994, 606 pag., 10 lei;

 

55.           Asher, N., Cowl, București, Editura Lucman, f. a., 432 pag., 5 lei;

 

56.           Balaguer, J., Forja, București, Editura Adevărul, 1992, 320 pag., 7 lei;

 

57.           Baltrusaitis, J., Formări, deformări, București, Editura Meridiane,  1989, 270 pag., 10 lei;

 

58.           Barry, S., Calea cea lungă, București, Editura Univers, 2007, 240 pag., 10 lei;

 

59.           Băran, V., Ancheta, București, Editura Cartea Românească, 1972, 180 pag., 5 lei;

 

60.           Bicikov, V. V., Estetica antichității târzii, București, Editura Meridiane, 1984, 420 pag., 15 lei;

 

61.           Boldoșor, A., Importanța și actualitatea dialogului interreligios, Craiova, Editura Mitropoliei, 2015, 250 pag., 20 lei;

 

62.           Braddok, C., Lichidați creierul, București, 1997, 174 pag., 5 lei;

 

63.           Brăescu, M., Imperfecțiuni provizorii, București, Editura Carpathia, 2011, 264 pag, 5 lei;

 

64.           Brunner, J., Un labirint de stele, Buc., Editura Lucman, 1999,  332 pag., 3 lei;

 

65.           Brunner, J., Valurile timpului, București, Editura Nemira, 1996, 190 pag.,5 lei;

 

66.            Burley, W. J., Wycliffe și pânza de păianjen, București, Editura Adevărul, 1991, 136 pag., 5 lei;

 

67.           Burr, S., Mausoleul blestemat, București, Editura Z, 1997, 146 pag., 5 lei;

 

68.           Burr, S., Operațiunea JEMO, București, Editura Z, 1996, 192 pag., 5 lei;

 

69.           Calomfirescu, N., Karla, București, Editura Viitorul Românesc, 1999, 324 pag., 7 lei;

 

70.           Chamoux, F., Civilizația elenistică, București, Editura Meridiane, 1985, 230 pag., 20 lei;

 

71.           Christie, Agatha, Misteriosul domn Quin, București, Editura Milenium III, f. a., 264 pag., 10 lei;

 

72.           Colt, S., Jungla în flăcări, București, Editura Z, 1997, 160 pag., 5 lei;

 

73.           Constantin, M., Personalități teologice bizantine, Craiova, Editura Mitrop., 2020, 378 pag., 40 lei;

 

74.           Constelația lirei, București, Editura Cartea Românească, 1987, 380 pag., 15 lei;

 

75.           Coulange, F., Cetatea antică, București, Editura Meridiane, 1984, 272 pag., 15 lei;

 

76.           Crichton, M., Jurasic Parc, București, Editura Elit, 1993, 660 pag., 20 lei;

 

77.           Crichton, M., Lumea pierdută, București, Editura Fahrenheit, 1997, 506 pag., 15 lei;

 

78.           Crichton, M., Noaptea samurailor, București, Editura Elit Comentator, 1994, 476 pag., 7 lei;

 

79.           Crumey, A., Muzică într-o limbă străină, București, Editura Univers, 2009, 240 pag., 5 lei;

 

80.           Crumey, A., Pfitz, București, Editura Univers, 2007, 174 pag., 5 lei;

 

81.           Cuvinte duhovnicești, Craiova, Editura Contrafort, 2006, 390 pag., 25 lei;

 

82.           Dangor, A., Fructul amar, București, Editura Univers, 2007, 302 pag., 10 lei;

 

83.           Delumeau, J., Frica în Occident(sec. XIV-XVIII), București, Editura Meridiane, 1986, vol. I, 362 pag., 10 lei; vol. II, 462 pag., 15 lei;

 

84.           Devlin, D., Ziua Independenței, București, Editura Fehrenheit, 1996, 370 pag., 5 lei;

 

85.           Dexter, J., Ucigașii străzii, București, Editura Bogdana, 2003, 156 pag., 5 lei;

 

86.           Djebar, A., Nerăbdătorii, Buc., Ed. Univers, 1982, 226 pag., 7 lei;

 

87.           Drăgan I. C., Idealuri și destine, București, Editura ,,Cartea Românească”, 1977, 340 pag., 10 lei;

 

88.           Duhamel, G., Cronica familiei Pasquier, București, Editura pentru Literatură Universală, 1968, vol. I, 644 pag., 30 lei; vol. II, 642 pag., 30 lei; vol. III, 566 pag., 25 lei;

 

89.           Dumas, A., Cei trei muschetari, București, Editura pentru literatură, 1984, vol. I, 450 pag., 5 lei;

 

90.           Durrell, L., Mountolive, Buc., Ed. Cartea Românească, 1990, 384 pag., 5 lei;

 

91.           Dvinski, E., Moscou et ses environs. Guide, Moscou, Ed. Progres, 1981, 432 pag., 50 lei;

 

92.           Emery, C., Proscrișii, București, Editura Nemira, 1993, 192 pag., 5 lei;

 

93.            Esters, R., Sabia lui Skryling, București, Editura Nemira, 1994, 192 pag., 5 lei;

 

94.           Evanick, M., În brațe la tata, București, Editura Victoria, 1994, 220 pag., 5 lei;

 

95.            Fătu, M., Biserica românească din nord-vestul țării sub ocupația hortystă, București, 1985, 234 pag. 20 lei;

 

96.           Fleming, J, James Bond contra KGB, București, Editura Mondial, 1993, 252 pag., 5 lei;

 

97.           Forbes, C., Operațiunea Shockwave, București, Editura Rao, f. a., 510 pag., 5 lei;

 

98.           Forbes, c.; Navele fantomă, București, Editura Rao, 2008, 476 pag., 5 lei;

 

99.           Foster, A. D., Ster Trek, București, Editura Teora, f. a., 192 pag., 5 lei;

 

100.      Gabriel, M., Atingerea inocenților, București, Editura Miron, f. a., 512 pag., 5 lei;

 

101.      Go-Mo-Jo, Scrieri alese, București, ESPLA, 1955, 412 pag., 10 lei;

 

102.      Grădincea, I., Relațiile dintre Biserica Ortodoxă și Bisericile Vechi Orientale din anul 1964 până în 2001, Craiova, Ed. Sitech, 2004, 334 pag, 15 lei;

 

103.      Grigorescu, I., Afirm!, București, Editura Albatros, 1974, 240 pag., 10 lei;

 

103.Guin, U., Mâna stângă a întunericului, București, Editura Nemira, 1993, 240 pag., 5 lei;

 

104.Guin, U., Lumii îi spuneau pădure, București, Ed. Pitis, 1993, 144 pag., 3 lei;

 

105.Heinlein, R., Infanteria stelară, București, Editura Cristian, 1997, 270 pag., 7 lei;

 

106.Herbert, F., Ciuma albă, București, Editura Uranus, 1994, 576 pag., 10 lei;

 

107.Herbert, F., Pandora. Factorul înălțare, București, Editura Nemira, 1996, 416 pag., 7 lei;

 

108.Herbert, F., Pandora. Efectul Lazăr, București, Editura Nemira, 1993, 480 pag., 10 lei;

 

109.Herbrt, F., Pandora, București, Editura Nemira, 1995, 440 pag., 10 lei;

 

110.Holzer, H., Fereastra spre trecut, București, Editura Rao, 1993, 334 pag., 5 lei;

 

111.Ibanez, V. B., Maja Desmuda, București, Editura Univers, 2008, 270 pag., 5 lei;

 

112.Ivan, A., Logos Parainetikos, Craiova, Ed. Mitrop. Olteniei, 2015, 394 pag., 20 lei;

 

113.Întâmplări din Gastropolis, București, Editura Univers, 2008, 286 pag., 7 lei;

 

114.Jeffries, J., Întoarcerea la viață, București, Editura Alcris, f. a., 300 pag., 5 lei;

 

115.Jerome, J., Tommy și prietenii săi, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1989, 288 pag., 5 lei;

 

116.Kilgore, A., Atentat la Windsor, București, Editura Z, 1996, 144 pag., 5 lei;

 

117.Kilgore, A., Măcelul, București,  Editura Z, 1995, 192 pag., 5 lei; 

 

118.Kilgore, A., Raid în Afganistan, București, Editura Z, 1996, 160 pag., 5 lei;

 

119.Kilgore, A., Ultimatum, București, Editura Z, 1996, 192 pag., 5 lei;

 

120.Kilgore, a., Umbra celui de-al IV-lea Reich, București, Editura Z, 1996,  160 pag., 5 lei;

 

121.Klein, G., Sceptrul hazardului, București, Editura Nemira, 1993, 158 pag., 3 lei;

 

122.Klein, G., Gambitul stelelor, București, Editura Nemira, 1997, 192 pag., 4 lei;

 

123.Koonz, D., Unicul supraviețuitor, București, Editura Rao, 2000, 380 pag., 7 lei; 

 

124.Kurtz, K., Inițiatul, București, Editura Nemira, 1994, 312 pag., 5 lei;

 

125.Laudan, D., Doctor Quinn,  București, Editura Z,  160 pag., 5 lei;

 

126.LeGuin, U. K., Deposedații, București, Editura Nemira, 1995, 320 pag., 5 lei;

 

127.Lenoir, fR., Promisiunea îngerului, București, Editura Rao, 2007, 6640 pag., 10 lei;

 

128.Leroux, G., Regele ocnașilor, București, Editura Mondial Press, 1993, 370 pag., 7 lei;

 

129.Leu, Corneliu, Plângerea lui Dracula, Buc., Editura Cartea Românească, 1977, 310 pag., 15 lei;

 

130.Lungu, I., Școala Ardeleană, Buc., Ed. Minerva, 1978, 506 pag., 20 lei;

 

131.Maievschi, G., Maxim Gorki, spre adevăruri umane, Buc., Ed. Albatros, 1980, 210 pag., 7 lei;

 

132.Martin, G., Peregrinările lui Tufm București, Editura Teora, 1996, 314 pag., 5 lei;

 

133.Maupassant, G., Mont-Oriol, București, Editura Porus, 1991, 208 pag., 5 lei;

 

134.Maurier, D., Hanul Jamaica, București, Editura Rao, 2005, 320 pag., 5 lei;

 

135.Maximilian, C., Drumurile speranței, București, Editura Albatros, 1989, 270 pag., 5 lei;

 

136.Mâciu, M., Interpretări. Din istoria sociologiei românești, Iași, Ed. Junimea, 304, pag., 15 lei;

 

137.Mcnaught, J., Fără scăpare, București, Editura Miron, f. a., 224 pag., 3 lei;

 

138.Meyrink, G., Golem, București, Editura Univers, 2007, 254 pag., 5 lei;

 

139.Morrell, D., Rambo III. Prețul prieteniei, București, Editura Elit, 1993, 308 pag., 5 lei;

 

140.Montanari, D. C., Mistere în Roma antică, București, Editura Allfa, 2006, 416 pag., 10 lei;

 

141.Octavian, T., Motivul. Afară din joc. Celălalt, Buc., Ed. Minerva, 1991, 350 pag., 5 lei;

 

143.OʼHara, J., Interesele familiei Lockwood, București, Ed. ptr. Lit. Univ., 1969, 496 pag., 20 lei;

 

144.Onstott, J., Mexic, National Geografic, f.a., 400  pag., 10 lei;

 

145.Pascalini, N., Filiera românească, Galați, Editura Porto-Franco, 1991, 7 lei;

 

146.Patlanjoglu, L., La vie en rose cu Clody Bertola, București, Ed. Humanitas, 1998, 280 pag., 10 lei;

 

147.Pătruț, A., De la normal la paranormal, Cluj, Editura Dacia, 1993, 350 pag., 15 lei;

 

148.Pendleton, D., Executorul, București, Editura Ulise, 1993, 240 pag., 5 lei;

 

149.Permanența umanismului românesc, Buc., Ed. Eminescu, 1985, 316 pag., 15 lei;

 

150.Petrov, G. D., Unirea firilor în persoana lui Hristos și legătura ei cu Biserica și Tainele, Constanța, Editura Arhiep. Tomisului, 2019, 176 pag., 10 lei;

 

151.Popa, G., Vademecum de urgențe medicale, București, Editura Medicală, 1981, 330 pag., 30 lei;

 

152.Poe, E. A., Scrieri alese, București, Editura pentru Literatură Universală, 1968, 646 pag., 20 lei;

 

153.Powys, J. C., Cercul nebunilor, București, Editura Univers, 1982, 420 pag., 20 lei; 

 

154.Prat, R., Timpul hienelor, Buc., Ed. Dragon, 1991, 224 pag., 5 lei;

 

155.Probleme de asistență medic. în obstetrică-ginecologie, Buc., Ed. Medic., 1981, 118 pag., 10 lei;

 

156.Proloagele, Malovăț, Editura Parohiei Malovăț, vol. I, 1998, 260 pag., 10 lei; 

 

157.Radiguet, R., Bal la contele dʼOrgel, București, Editura H, 1992, 104 pag., 3 lei;

 

158.Robert, T., RZ, București, Editura Albatros, 1982, 260 pag., 5 lei;

 

159.Roberts, N., Lacrimile lunii, București, Editura Miron, 2000, 320 pag., 5 lei;

 

160.Robinson, M., Galaad, București, Editura Univers, 2007, 274 pag., 7 lei;

 

161.Rotaru, N., Lumina zilei, Timișoara, Editura Facla, 1989, 152 pag., 5 lei;

 

162.Saul, J., Vlăstarul minții, București, Editura Rao, 1997, 380 pag., 5 lei;

 

163.,,Secolul 20”, Buc., 1975, nr. 1-2(168-169), 164 pag., 15  lei;

 

164.Silverberg, R., Pasagerii, București, Editura Nemira, 1995, 254 pag., 5 lei;

 

165.Silverberg, R., Interfețe periculoase, București, Editura Nemira, 1995,  316 pag., 5 lei;

 

166.Silvestri, A., Frumusețea lumii cunoscute, București, Editura Carpathia, 2009, 5 lei;

 

167.Silvestri, A., Critica poeziei(1973-1989), București, Editura Carpathia Press, 2014,  vol. II, 304 pag., 7 lei; vol. IV, 208 pag., 5 lei;

 

168.Silvestri, A., Critica prozei(1973-1989), Buc., Ed. Carpathia Press, 2015, vol. III, 240 pag., 7 lei;

 

169.Snow, C. P., Întoarcerea acasă, București, Editura Eminescu, 1983, 336 pag., 5 lei;

 

170.Somerville, Ch., Marea Britanie, București, National Geografic, f.a., 400 pag., 15 lei;

 

171.Spinrad, N., Solarienii, București, Editura Nemira, f. a., 206 pag., 5 lei;

 

172.Stan, Nicolae-Răzvan, Slujire preoțească, Craiova, Editura Mitropoliei, 2019, 350 pag., 40 lei;

 

173.Stanford, D., Asediu la Detroit, București, Editura Z, 2000, 130 pag., 5 lei;

 

174.Stanford, D., Bătălie la San Francisco, București, Editura Z, 1997, 144 pag., 5 lei;

 

175.Stanford, D., Carnaval însângerat, București, Editura Z, 2000, 142 pag., 5 lei;

 

176.Stanford, D., Cruciada morții, București, Editura Z, 1996, 190 pag., 5 lei;

 

177.Stanford, D., Furtună în Texas, București, Editura Z, 2000, 142 pag., 5 lei;

 

178.Stanford, D., Infern în Hawaii, București, Editura Z, 2000, 144 pag., 5 lei;

 

179.Stanford, D., Moarte Taliferilor, București, Editura Z, 2000, 112 pag., 5 lei;

 

180.Stanford, D.,  Represiune în Caraibe, București, Editura Z, 1999, 128 pag., 5 lei;

 

181.Strindberg, A., Saloanele gotice, București, Editura Marc, 1991, 240 pag. 7 lei;

 

182.Stugeon, T., Nestemate visătoare, București, Editura Vremea, 1995, 222 pag., 5 lei;

 

183.Ștefănescu, L., Lectüre in Leichtem Deutsch, București, Editura Didact.,  1967, 240 pag., 10 lei;

 

184.Thackeray, W., Bâlciul deșertăciunilor, București, Editura Eminescu, 1970, 10 lei;

 

185.Thackeray, W., Virginienii, București, Editura Univers,  vol. II, 1976, 540 pag., 20 lei;

 

186.Teodoreanu, I., La Medeleni, București, Editura Albatros, 1970, vol. III; 390 pag., 5 lei;

 

187.Trollope, A., Cariera lui Phineas Finn, București, Editura Univers, 1977, 776 pag., 20 lei;

 

188.Troyat, H., Viața lui Tolstoi, București, Editura Minerva, 1973, vol. III, 326 pag., 5 lei;

 

189.Valdes, I., Umbre din trecut, București, Editura Coni, 1993, 320 pag., 5 lei;

 

190.Vancura, V., Marketa, fiica lui Lazar, Buc., Ed. Univers, 1984, 200 pag., 5 lei;

 

191.Yourcenar, Piatra filosofală, București, Editura Univers, 1971, 340 pag. , 8 lei;

 

192.Werber, B., Thanatonauții, București, Editura Nemira, 1994, 460 pag., 7 lei;

 

193.Wisdom, L., Impuls irezistibil, București, Editura Miron, 1994, 240 pag., 5 lei;

 

         Așteptăm comenzile Dumneavoastră și înscrieri la viitoarele  apariții.

 

        Sănătate, pace și bucurii în viața și în casa Dvs.!

 

                           Pr. Al. Stănciulescu-Bârda

 

Parohia Malovăţ

Loc. Malovăţ - Jud. Mehedinţi

România

Tel. 0724.99.80.86

E-mail: stanciulescubarda@gmail.com