Leacuri populare rusesti - Din experienta de veacuri a taranilor siberieni

Leacuri populare rusesti

Redactia

Leacuri populare rusesti. Din experienta de veacuri a taranilor siberieni . In vreme ce medicina naturista din Romania e ingradita si amenintata prin legi, impinsa sistematic in umbra, constransa sa joace rolul Cenusaresei, medicina populara din Rusia este recunoscuta oficial. Continuand traditia pozi...

Leacuri populare rusesti

Din experienta de veacuri a taranilor siberieni

In vreme ce medicina naturista din Romania e ingradita si amenintata prin legi, impinsa sistematic in umbra, constransa sa joace rolul Cenusaresei, medicina populara din Rusia este recunoscuta oficial. Continuand traditia pozitiva inceputa inca pe vremea tarilor, fondul urias de leacuri si terapii practicate mai ales in satele din taigaua siberiana au fost adunate si studiate ca o comoara de pret, introduse ca metode alternative in spitale, in vreme ce vindecatorii cu mare si recunoscuta experienta au fost incurajati sa-si practice mai departe tratamentele naturale. Spre lauda ei, atitudinea medicinei oficiale din Rusia fata de traditia populara a fost si este una de toleranta si interes, multi medici recunoscand, astazi, oficial, superioritatea vindecatorilor populari in ceea ce priveste capacitatea de tamaduire cu plante. Literatura privind terapiile naturale cunoaste in Rusia o veritabila explozie, toate cartile publicate avand aprobarea autoritatilor medicale. Leacurile bune, "babesti", sunt popularizate si se fac cunoscute la cel mai inalt nivel medical. Concludenta, in sensul acesta, este scrisoarea unui celebru medic rus, dr. Igor Savitski, directorul Institutului Oncologic din Moscova, care, constatand vindecarea uneia din pacientele sale cu ajutorul maceratului de aloe (procedeul recomandat a facut epoca), a publicat reteta intr-o prestigioasa revista cu caracter medical. Pentru edificare, iata un fragment din scrisoare si reteta completa, publicata si republicata in paginile revistei "Formula As":

Maceratul de Aloe

"Pacienta Sabir Maria a fost tratata la acest institut, pana in iulie 1957, pentru cancer uterin in ultima faza. I s-a dat drumul din spital, fiind considerata un caz incurabil, dar in octombrie al aceluiasi an s-a intors la institut pentru consultatie. Dupa examinare s-a constatat ca nu mai avea nimic. (Ea castigase intre timp 22 kg in greutate.) Maria Sabir s-a tratat acasa folosind urmatoarea medicatie:

• 1,5 kg planta de aloe in varsta de 3-5 ani, data prin masina. Plantele nu trebuie udate cu 5 zile inainte de tocare prin masina;

• 2,5 kg miere pura;

• 3,5 kg de vin rosu, cu o tarie cam de 18-20 si dulce. Toate ingredientele de mai sus se pun intr-un vas de sticla de culoare inchisa, se amesteca complet si se lasa intr-un loc intunecos si rece timp de 5 zile inainte de folosire. Vasul trebuie sa fie bine inchis. Amestecul a fost luat dupa cum urmeaza:

Pentru primele 5-7 zile cate o lingurita, de trei ori pe zi, cu doua ore inainte de mese. In zilele urmatoare, doza era crescuta cu o lingurita, luata de trei ori pe zi, cu o ora inaintea mesei.

Cura de tratament este de minimum doua saptamani. Preferabil este sa se tina o luna si jumatate. Aceeasi mixtura, cu acelasi dozaj, este recomandata pentru tratament in Tbc pulmonar, ulcer stomacal si pentru alte organe afectate prin procese inflamatorii ulceroase. Punctul principal al acestei medicatii consta in aceea ca, incepand chiar din primele zile, toti pacientii au o enorma pofta de mancare.

Aceasta medicatie este considerata a fi atat curativa, cat si profilactica. Actiunea ei este adesea foarte rapida. Angina, gripa, de exemplu, sunt de obicei vindecate in una sau doua zile, chiar cazurile cronice. Ea este importanta pentru tratamentul multor afectiuni, printre care artrita, astm, scleroza, tensiune crescuta, trombo-flebita, sciatica, septicemie, guta, paralizie, reumatism, multe tulburari cardiace, afectiuni ale rinichilor, ale organelor genitale, ale plamanilor si multe altele."

O declaratie indrazneata? Fara indoiala, daca procedeul n-ar fi fost testat clinic, sub indrumarea marelui cancerolog. De altfel, aloe este o planta foarte populara in Rusia si Siberia, atribuindu-i-se insusiri vindecatoare de exceptie. Demna de remarcat in scrisoare este onestitatea cu care un distins profesor recunoaste nereusita tratamentului clasic fata de reusita unui tratament naturist. Sigur, se poate presupune ca la mijloc a fost o greseala de diagnostic, dar atitudinea doctorului Savitski reflecta atitudinea medicinei oficiale din Rusia fata de medicina populara, fata de intelepciunea ei, acumulata printr-o experienta de secole. Multe dintre terapiile medicale de varf, practicate astazi in Rusia, de mare ecou international, se bazeaza pe metode si remedii ale medicinei populare, apeland chiar la practici "bizare", samanice, cum ar fi de exemplu "vorbirea fara intrerupere", o terapie sonica ancestrala, bazata pe faptul ca anumite sunete ale vorbirii afecteaza profund functiile fiziologice ale corpului omenesc, inclusiv sistemul nervos. Nimic din ceea ce-i poate fi de folos sanatatii nu este refuzat si proscris pe motiv ca nu e "stiintific". Valorificarea traditiei populare a adus scoala ruseasca de medicina in avantaj. Ca o incununare a celor afirmate pana acum, leacurile pe care vi le oferim in continuare fac parte dintr-o antologie alcatuita de un medic: dr. Pavel Burilov.

Astmul

Se spune ca aceasta boala dureroasa si neplacuta nu poate fi vindecata total. Totusi, vindecatorii rusi s-au ocupat de ea in diferite moduri, obtinand unele ameliorari remarcabile.

De regula, astmaticii erau supusi unui regim vegetarian, carnea si fainoasele fiind total eliminate. Unii permiteau produsele lactate, altii insistau pe vegetale si fructe. Iata cateva remedii simple si tratamente.

Ceai de ghimbir

Infuzia de ghimbir era considerata ca fiind una dintre cele mai bune leacuri. Modul de preparare: se spala, se cojesc si se rad 400 g ghimbir, se pun intr-o sticla de un litru, care se umple apoi cu alcool. Se tine la cald doua saptamani, agitand din cand in cand, pana ce amestecul are culoarea unui ceai slab. Se strecoara prin tifon dublu, storcand bine reziduul. Se lasa o zi sa se depuna sedimentul si se trece infuzia limpede in alta sticla. Se ia de doua ori pe zi cate o lingurita in jumatate de pahar cu apa calda, dupa mese. Folosirea regulata a infuziei aducea adesea o ameliorare radicala si permanenta.

Hrean preparat cu suc de lamaie

Este foarte eficace cand este luat in mod regulat. Se rad aproximativ 250 g hrean proaspat si se pune peste el sucul a 2-3 lamai, formandu-se un amestec gros care trebuie tinut la rece. Doza: 1/2 lingurita de doua ori pe zi, dimineata si dupa-amiaza. Nu se bea nici un fel de lichid cel putin o jumatate de ora dupa luarea medicamentului. La inceput, pacientul va lacrima puternic dupa luarea dozei, dar aceasta reactie va descreste si apoi va disparea cu totul. Amestecul se poate pastra un timp la rece, pana cand hreanul incepe sa se oxideze. Hreanul trebuie sa fie totdeauna proaspat, niciodata inghetat. O folosire prelungita a leacului dadea cele mai bune rezultate.

Ceai de afine

Toti astmaticii erau sfatuiti sa bea cantitati mari de ceai de afine. Afine uscate si frunze se fierb 10 minute in apa, iar ceaiul rezultat se bea fierbinte si neindulcit, ajungandu-se pana la 10 cesti pe zi. In cazuri usoare, acest ceai aducea o usurare rapida, in cazuri grave, adaugandu-se alte tratamente.

Inhalatie cu ace de pin

Se fierb bine cam 1/2 kg ace si conuri de pin in aproximativ 4 litri de apa si se inhaleaza apoi aburul fierbinte, tinand un prosop deasupra capului. Doua sedinte de 15 minute, in fiecare zi, se spunea ca aduceau ameliorari radicale.

Inhalatie cu cartofi fierti

Inhalatia cu aburul de cartofi fierti (dupa ce se arunca apa) se facea ca si cea de mai sus, durand pana cand cartofii nu mai scoteau abur, dar inhalatia cu ace de pin era socotita mai eficace.

Ceai de frunze de urzica

O lingurita de frunze uscate de urzica se fierbe intr-un pahar cu apa si se bea de 2-5 ori pe zi. Se fierbe in vas smaltuit.

Alte metode: se foloseau baile de mesteacan sau cataplasmele de mustar aplicate pe pulpe si incheieturile mainilor, care usurau atacurile acute de astm.

Eczeme

Bolile de piele pot fi cauzate de o proasta functionare a intregului sistem sau pot avea o natura externa, cauzata de murdarie, iritatie a pielii etc. Chiar si dermatologii specialisti incearca cateva remedii pana cand ajung la rezultatul dorit. Practicienii populari au in arsenalul lor o multime de remedii. O regula generala este de a se feri partea afectata de lumina si soare si de a purta un bandaj cu unsoare sau balsam protector. In cazul unei eczeme umede, este de preferat a se evita apa. Zonele afectate se spala cu decoct de coaja de pin sau stejar. In unele cazuri, acesta poate fi un tratament care duce la vindecarea completa. (Daca este necesara folosirea apei, aceasta trebuie sa fie fiarta si folosita numai foarte fierbinte.)

Adesea, afirma practicienii, este necesar un regim prelungit, care in unele cazuri este suficient pentru a vindeca eczema. Se mananca numai vegetale si sucuri de fructe. Se recomanda urmatoarele alifii facute in casa:

Ulei de galbenus de ou

Galbenusurile de la niste oua fierte tari se inteapa cu o sarmulita subtire si se tin deasupra unei flacari de lumanare. La suprafata galbenusurilor vor aparea niste picaturi. Acestea trebuie culese cu grija. Ouale se pot folosi mai departe pentru mancare. Aceste picaturi sunt folosite ca "ulei" pentru ungerea locurilor afectate. Tratamentul s-a dovedit a fi foarte eficient. Se foloseste seara, la culcare.

Balsam din usturoi si miere

Se fierbe usturoiul, se farama si se amesteca cu o cantitate egala de miere. Se aplica pe zona afectata seara, la culcare, apoi pe deasupra se aplica o felie de ceara. Se bandajeaza lejer. Dimineata se indeparteaza cu sapun verde (sap. viridis) sau petrol si se bandajeaza. Tratamentul se repeta si in noaptea urmatoare. Dupa cateva zile rezultatele sunt excelente.

Unsoare din cenusa de pipa

Cenusa de la o pipa este deseori folosita ca un balsam si este foarte eficace impotriva herpesurilor si a eczemelor.

Tratament cu frunze de geranium

Frunzele proaspete de geranium fierte in apa timp de o ora sunt un bun remediu pentru eczeme si herpes. Partea afectata se spala cu apa in care frunzele au fost fierte sau in aceasta apa se inmoaie o bucatica de vata si se tine pe acea parte bolnava.

Remedii pentru uz intern

Pentru eczeme si alte iritatii ale pielii, in Caucaz era folosit sucul de lamaie. Tratamentul se administra astfel: in prima zi se lua, in cateva doze, sucul a 5 lamai. Apoi, in fiecare zi se adaugau 5 lamai, pana cand se ajungea la 25 de lamai. Dupa aceea se descrestea in acelasi fel. Aceasta metoda este foarte eficace. Se poate repeta la nevoie.

Flori de soc (Sambucus) si de coada-soricelului (Achillea millefolium), in proportii egale, se fierb timp de 20 de minute (1 lingura de amestec la un pahar cu apa) si se ia o cana pe zi. Curata eczema si herpesul intr-un timp foarte scurt.

Traducere din limba rusa de Violeta Ciubotaru

Leacuri populare din Maramures

Redactia

Farmacia din credentul bunicii . - Leacuri populare din Maramures -. Am avut norocul si bucuria sa cresc in casa bunicii din Maramures, departe de oras, langa o padure uriasa, al carei capat nu l-am vazut nicicand. Bolile copilariei, ranile si accidentele inerente varstei le-am depasit nu cu medicam...

Farmacia din credentul bunicii - Leacuri populare din Maramures -

Am avut norocul si bucuria sa cresc in casa bunicii din Maramures, departe de oras, langa o padure uriasa, al carei capat nu l-am vazut nicicand. Bolile copilariei, ranile si accidentele inerente varstei le-am depasit nu cu medicamente si doctorii de la oras, ci cu leacuri pe care atunci, in vremea copilariei, le cunostea orice femeie. Toate leacurile bunicii s-au dovedit potrivite cu bolile pe care le-am avut si, mai ales, erau apropiate de lumea in care traiam, le cunosteam, imi erau familiare, erau blande, nu dureau ca injectiile de azi. Mai putin, poate, sarea presarata pe juliturile genunchilor vesnic "inceputi". Dar si pentru asta era leac: "Inchide ochii, poruncea Buna, si tine-te strans de scaun!". Ca sa-mi aduc aminte de zilele acelea, a fost suficient sa inchid ochii si sa ma gandesc la curtea Bunii, la vecinele ei, la povestile lor, la ierburile si frunzele care stateau vesnic la uscat, prinse de grinda bucatariei, la "credentul", dulapul de lemn in care traiau in fratie licori colorate de coacaze si de afine, arome de poame uscate, din care se facea compot cand erai slabit dupa vreo boala, uleiul crud de dovleac, de uns pe painea calda, abia scoasa din cuptor si mancata cu frunze de leurda, ca sa creasca pofta de mancare; siropuri groase de muguri de brad, tinute in sticle burtoase cu torti, pentru zilele in care eram ragusita, saculeti cu flori uscate de padure, de pus langa perna, ca sa am somnul dulce, boabe aurii de porumb pentru fiertura cu care se amageau racelile iernii. Si cine stie cate minuni mai erau in pungile de hartie maronie si ce licori in sticlele acelea groase, butucanoase, din care Buna imi dadea sa beau cate un dop, cand i se parea ei ca nu sunt chiar in apele mele ori ca ma uit prea gales. Sunt ani multi de atunci, dar credentul bunicii imi staruie si astazi in amintire, iar leacurile incuiate in el imi sunt si astazi de folosinta asa cum le-am mostenit.

Pentru raguseala

• Se luau 2 galbenusuri proaspete de ou de gaina si se frecau cu 3 linguri de zahar sau miere pana cand se deschideau la culoare si cresteau ca o crema. Cateodata, se punea lapte cald peste galbenusuri.

• Se fierbeau doua maini de flori de tei in lapte. Laptele trebuia sa depaseasca doar cu putin florile. Se fierbeau pana cand scadea laptele la jumatate, apoi se lasa vasul acoperit, ca sa se raceasca. Se strecura laptele si se incalzea si se bea indulcit cu miere.

• Se fierbea laptele proaspat cu unt proaspat. La o cana de lapte se punea o bucata de unt cat o nuca. Cand untul era topit, se amesteca bine cu o lingura de miere si se bea cald, nu fierbinte. Daca nu era unt, se punea untura de gasca sau de porc.

• Se scobea o ridiche neagra de miez, in asa fel incat ramaneau numai peretii ridichii, grosi de cel putin un deget. Se umplea gaura cu miere sau cu zahar si se lasa la intuneric, eventual acoperita cu o oala. Dupa cateva ore, se forma un sirop care se bea de mai multe ori pe zi. Dupa ce se bea siropul, se punea iar zahar in gaura. Se putea folosi asa o ridiche de cel mult 5 ori, apoi se lua alta.

Pentru rani proaspete care sangerau, pentru taieturi si intepaturi

• Se presara rana cu un praf de sare grunjoasa, pentru oprirea hemoragiei si pentru dezinfectare, apoi se punea peste sare o bucata de slanina de porc. Slanina putea sa fie si afumata. Peste slanina se puneau frunze de patlagina lata. Rana se lega apoi strans. Pansamentul acesta se schimba in fiecare dimineata, pana cand rana se inchidea. Dupa aceea, pana la vindecarea totala, se puneau numai slanina si patlagina, nu se mai punea sare sub pansament.

Pentru abcese, rani infectate

• Ziua se puneau peste rana mai multe foi albe de ceapa, coapte in cuptor pana cand se ingalbeneau. Se lega ceapa cu un pansament care s-o tina fixa pe locul afectat. Ceapa ajuta sa se matureze abcesul. Seara, se desfacea pansamentul si se punea in locul cepei o turta facuta din ceapa rasa proaspata, amestecata cu untura si faina alba de grau. Peste aceasta turta se puneau frunze de podbal si apoi se lega cu pansament. Dimineata urmatoare se arunca turta si se punea din nou ceapa coapta. In cel mult 2-3 zile, abcesul ceda si durerile dispareau.

l Se punea pe rana, pe abces, o pruna bistriteana desfacuta, dupa ce i s-a inlaturat samburele. Miezul prunei trebuia sa fie asezat exact peste abces. Peste pruna se punea o bucata de mamaliga calda si apoi se lega strans locul. Se schimba compresa aceasta in fiecare dimineata. Dupa ce se inlatura compresa veche, se spala locul afectat cu aramita (prima tuica, foarte tare, care iese la cazanul de fiert tuica. E atat de tare si de amara, incat nu se bea, se foloseste doar in scopuri medicinale, pentru dezinfectarea unor rani sau pentru ungerea articulatiilor reumatice.)

Pentru reumatism

• Din primavara pana in toamna, in fiecare zi, se urzica incheietura bolnava, seara si dimineata. In timpul iernii, in fiecare seara, bolnavul isi tinea picioarele intr-o oala mare, in care oparea floare de fan. Apa trebuia sa fie cat mai calda, atat cat putea sa suporte omul, iar floarea de fan nu se arunca din oala. Se putea folosi mai multe seri la rand, cu conditia sa fie incalzita de fiecare data. Daca reumatismul afecta incheieturile mainilor, se bagau si mainile in apa aceea sau se punea o compresa calda, din plantele care au fost oparite, si apoi se lega strans, pana dimineata.

• Cei care sufereau de reumatism beau in fiecare primavara suc de mesteacan, pe care-l obtineau taind o crenguta groasa, de cel putin un deget. La locul taierii crengutei legau de mesteacan un pahar si peste noapte se aduna seva din belsug. Batranii beau si seva de stejar si de fag, in cantitate mai mica, cel mult o lingura pe zi, ca sa le sporeasca puterea.

Pentru dureri de cap

• Se puneau pe partea dureroasa a capului frunze de patlagina, varza sau brusture si se legau neaparat cu o carpa de culoare alba.

• Se freca tot obrazul cu ceapa sau cu usturoi, mai ales in zona fruntii, a urechilor si a nasului.

• Batranele se legau la cap cu frunze de nuc si de telina, de cand incepea vara si pana toamna, pentru a se apara de durerile de cap provocate de caldura.

Pentru bronsite

• Se umplea un ciorap mai mare cu sare grunjoasa si se incalzea in cuptor, apoi se punea pe pieptul bolnavului.

• Se incalzea un capac de oala si se infasura intr-un stergar si apoi se punea in zona bronhiilor. Bolnavul trebuia sa stea culcat, bine acoperit, si sa aiba neaparat ciorapi de lana in picioare.

Pentru scaderea febrei

• Se facea masaj pe tot corpul cu otet de mere, apoi bolnavul era acoperit cu un cearceaf inmuiat in otet de mere, iar in picioare i se puneau sosete umplute cu ceapa proaspata, taiata marunt, sau cu cartofi cruzi rasi. Trebuia sa stea acoperit, in pat, cel putin o ora, dupa care procedurile se repetau, daca febra nu scadea. Ceapa si cartofii se schimbau.

Pentru raceala

• Se tineau picioarele in apa fierbinte sarata, pana cand apa aproape ca se racea, apoi bolnavul se baga in pat si se acoperea bine. Isi acoperea si capul cu un sal gros. Din cand in cand, bea cate o gura dintr-o fiertura de hrean ras.

Pentru tuberculoza si silicoza

(boala de care au murit cei mai multi dintre minerii din Maramures)

Bolnavii beau mult lapte de capra, amestecat cu unt sau untura de gasca.

• In loc de apa beau numai ceai de ovaz.

• In fiecare zi, mancau cate doua linguri de hrean amestecat cu miere.

• Mancau multe nuci si alune.

Pentru arsuri

• Locul ars se ungea imediat cu albus de ou sau cu miere de albine.

Pentru calcaie crapate

• Se ungeau seara, dupa spalare, calcaiele cu unt, cu slanina sau cu smantana.

• Se tineau picioarele in lapte cald amestecat cu untura.

• Se legau calcaiele cu frunze de varza unse cu ulei crud, nerafinat.

• Se bagau calcaiele intr-un vas cu urina.

Pentru "rac" (cancer)

• Se bea multa moare de varza si se manca varza acra cat mai multa.

• Se beau ceaiuri din flori de trifoi (alb si rosu) si de rostopasca.

• Din radacina de brusture sau tataneasa uscata si faramitata, amestecata cu ulei sau cu untura, se facea o turta care se punea pe locul afectat.

• Se mancau in fiecare dimineata cate trei catei de usturoi si se bea un paharut de tuica tare, facuta din secara sau porumb.

• Se mestecau cat mai mult mici bucati de propolis si apoi se inghiteau.

• Se puneau pe locul afectat comprese din radacini de rostopasca, tinute in tuica fiarta de doua ori.

Pentru greata, "ciumurleala"

• Se tinea sare grunjoasa in gura si se freca bolnavul cu usturoi la tample si la incheieturile mainilor. Se frecau mainile cu otet.

Otilia Teposu

Leacuri populare rusesti

Redactia

Polipi nazali

Sunt niste tumori glandulare care apar pe mucoasa naso-faringiana, in special la copii. Ei cauzeaza disconfort, impiedica respiratia si afecteaza vocea. Tamaduitorii populari din Rusia si Siberia recomanda bai cu sare (sare Epson), sau ulei de peste ca adaos la regimul alimentar. Si, zilnic, gargara cu apa calda cu sare (o lingura sare la un pahar cu apa calda).

* Sucul de sfecla rosie folosit ca gargara este de asemenea foarte recomandat. Sucul de coacaze, folosit atat ca gargara cat si ca bautura, este foarte eficace in unele cazuri. Frunzele de coacaz sunt, de asemenea, folosite sub forma de infuzie (aproximativ 3 g de frunze uscate la o cantitate de 200 ml apa fiarta. Se bea cald - un pahar de trei ori pe zi inainte de mese).

Alcoolism

O adevarata nenorocire a umanitatii, calamitatea alcoolismului nu este usor de vindecat, distruge atat corpul, cat si psihicul uman, fiind arareori recunoscut ca o boala.

Nicaieri aceasta calamitate nu a avut o mai mare raspandire ca in Rusia. Deoarece alcoolul a fost fabricat si vandut de stat, si pentru ca vanzarea lui reprezenta o parte importanta din bugetul guvernului, bautura a fost totdeauna foarte raspandita si alcoolismul ridicat. Si pentru ca alcoolicii rareori se considerau oameni bolnavi, ei niciodata nu cereau vreun ajutor medicului pentru starea lor. In Siberia, bautul are si azi un remediu considerat radical. Dar a te supune acestui tratament, fie barbat sau femeie, inseamna sa doresti sa fii vindecat. Tratamentul este neplacut si chiar dureros.

Medicatia pentru aceasta cura se bazeaza pe o varietate de muschi de pamant, care era fiert in apa, timp de 20 de minute. Fiertura trebuia bauta de pacient fierbinte si el trebuia sa fie treaz. Dupa ce a baut un pahar plin cu acest lichid, pacientul trebuia sa bea un pahar plin de vodca. Aceasta producea imediat o stare de voma cu dureri. Procedeul era repetat imediat, cu rezultate si mai drastice. In multe cazuri, procedeul se aplica de trei ori. La sfarsitul acestui tratament scurt si violent, pacientul era complet epuizat. De acum incolo, ori de cate ori mai incerca sa bea, reactia sa era aceeasi, chiar dupa ani de la tratamentul initial. Multi spuneau ca s-a format o alergie care tine toata viata si o repulsie impotriva alcoolului sub toate aspectele sale.

Angina pectorala

Medicina populara rusa trata cu succes aceasta boala cu boabe de maces, ce asigurau o vindecare completa, adesea in combinatie cu caprifoi si brancuta de pasune (floarea cucului).

Iata cum se pregateste infuzia de macese: intr-un vas se pun 7 pahare de apa clocotita. Se adauga 7 linguri cu macese (intregi sau sfaramate). Se acopera bine vasul si se inveleste intr-un material care retine caldura, lasand sa se infuzeze compozitia timp de 20-24 de ore. Apoi infuzia se strecoara, storcand macesele. Se pastreaza la rece. Se beau trei pahare pe zi, la mese. In ceai se poate adauga si sirop de macese. Da un gust bun si este o sursa de vitamina C.

In general, infuzia de boabe de maces este recomandata pentru toate bolile de inima. Nu poate cauza nici un rau si, in multe cazuri, s-a dovedit a fi foarte eficace.

In plus, oamenilor cu boli de inima vechi li se recomanda sa urmeze un regim alimentar evitand dulciurile si substantele bogate in amidon. Fumatul trebuie evitat - in special in cazurile de angina pectorala - deoarece nicotina cauzeaza adesea constrictia arterelor. Acelasi lucru cu cafeaua si ceaiul. Infuzia de macese indulcita cu sirop de macese este un inlocuitor excelent.

Practicantii populari recomandau celor care sufereau de angina pectorala sa manance ficat de vita si sa bea sange de bou. Oricum, macesul este singurul remediu considerat ca duce la o vindecare completa.

Leacuri seberiene pentru anemia de primavara

Redactia

Anemia de primavara- Leacuri siberiene -. Modul in care se studiaza medicina populara in Rusia este exemplar. Zeci de expeditii stiintifice medicale pleaca anual in Siberia, un adevarat imperiu de plante si leacuri stravechi, aflate inca in stapanirea samanilor. Dincolo de simplitatea si eficienta e...

Anemia de primavara- Leacuri siberiene -

Modul in care se studiaza medicina populara in Rusia este exemplar. Zeci de expeditii stiintifice medicale pleaca anual in Siberia, un adevarat imperiu de plante si leacuri stravechi, aflate inca in stapanirea samanilor. Dincolo de simplitatea si eficienta ei, medicina traditionala siberiana are si un "ingredient" de magie, care face parte din vindecari. Nu omul tamaduieste, ci Dumnezeu.

Metode eficace contra anemiei

Aceste remedii sunt originare din diferite regiuni ale Rusiei si Siberiei si s-au dovedit a fi foarte eficiente.

1. Toti practicienii in medicina populara prescriau un regim bogat de hrana: carne, ficat, galbenus de ou, creier de vitel, lapte, unt, icre si intotdeauna usturoi si ceapa. Fiecare pacient trebuia sa bea cel putin 2 l de lapte cald proaspat pe zi. Daca laptele direct de la sursa nu se gasea, se putea inlocui cu laptele fiert, dar baut cald. Adesea se adauga si putin carbune in lapte.

2. Urmatorul preparat, originar din Urali, era foarte recomandat. Se umple pe trei sferturi un vas emailat cu orz sau ovaz proaspat. Se adauga apoi lapte, de asemenea proaspat, incat sa acopere boabele si putina slanina de porc topita, cam de 1,5 cm grosime. Se acopera vasul si se fierbe la foc mic intr-un cuptor, pana cand boabele devin moi si imbibate. Daca este necesar, se mai adauga lapte. Se bea masa lichida care rezulta, de trei ori pe zi. Doza: 1-2 linguri.

3. Planta cactus numita aloe era considerata ca planta cu proprietati curative deosebite si se folosea la pregatirea multor medicamente. (Aceasta planta nu este recomandata cardiacilor.) Planta a fost folosita in Caucaz si in Asia Centrala. Se mentioneaza ca planta americana agava, numita deseori si aloe, nu are efectele plantei din Caucaz.

Iata trei formule dintre cele mai des folosite: - 4 tulpini de aloe, lasate intr-o sticla cu vin la macerat, cel putin patru zile. Doza: un pahar, de trei ori pe zi. - Acelasi preparat mentionat la punctul (a), dar in locul vinului se intrebuinteaza alcool: patru tulpini la 0,5 l de alcool. Doza: 40 picaturi in apa calda, de trei ori pe zi. - 360 g melasa galbena, 170 g frunza de aloe si 120 g rasina de pin. Se combina dupa cum urmeaza: se taie frunzele de aloe in lungime, se macina rasina sau se bate intr-o piulita si se amesteca cu melasa. Se pune intr-un vas de lut acoperit si se baga in cuptor, la foc incet, timp de 8 ore. Apoi se strecoara. Doza: o lingurita, de trei ori pe zi, cu o ora inainte de masa. Aceasta cantitate este suficienta timp de o luna. Repetati dupa o pauza de o saptamana.

4. Fierul este un lucru esential in toate cazurile de anemie. In Siberia, se recomanda metoda urmatoare: vara, se iau 5-10 cuie de fier (nu din otel), se spala si se infig intr-un mar verde. Marul se mananca dupa 24 de ore. Doza obisnuita este de trei mere pe zi. Iarna se pune intr-un pahar cu apa un cui mare si se lasa 24 de ore. Apoi "apa de fier" va fi bauta. Doza: o lingura, de trei ori pe zi. Se continua tratamentul din acelasi pahar, cuiul se lasa in apa, dar se scutura continutul inainte de a bea. Inainte ca paharul sa se goleasca, se pregateste un altul (dintii se spala dupa fiecare lingura de "apa de fier", pentru a preveni cariile dentare).

5. Se prescrie, de asemenea, si decoct de ovaz si tarate, care se bea in loc de apa, timp de o ora. Se strecoara, indepartandu-se ovazul si taratele. Se pun 360 g ovaz si tarate amestecate cu 2 l de apa. Se indulceste continutul cu miere.

6. "Calcifierea" - este un procedeu recomandat in toate cazurile de tuberculoza si anemie.

Pregatirea medicamentului: se pun 10 oua crude (cu coaja) intr-un borcan. Ouale se acopera apoi cu suc de lamaie. Se asteapta pana cand coaja oului se dizolva complet - in aproximativ doua saptamani. Se adauga 360 g de miere si un pahar de coniac (de struguri). Se amesteca bine. Se pastreaza la loc rece si intunecos. Doza: un paharel de 2-3 ori pe zi, inainte de masa.

7. Un preparat vechi siberian: se amesteca in cantitati egale hrean (preferabil negru), morcovi si suc de sfecla cu miere, se pun intr-o sticla si se ingroapa in pamant 13 zile. Doza: un pahar, de trei ori pe zi, inainte de masa. Se scutura inainte de intrebuintare.

8. Un remediu rusesc foarte vechi pentru tuberculoza, care s-a dovedit a fi foarte eficace si in anemie (chiar si persoanele carora le este greata trebuie sa il ia): in fiecare dimineata, se bea o jumatate de pahar din urina unui copil (baiat) sanatos. Copilul sa aiba sub 8 ani.

9. Se iau 350 g de untura de porc si se amesteca cu 6 mere mari, taiate bucatele. Se pun la cuptor si se lasa sa se topeasca, fara insa a le arde. Intre timp, se amesteca 12 galbenusuri crude cu un pahar de zahar, pana cand se fac o spuma alba. Se adauga 350 g de ciocolata rasa. Se separa merele de grasime prin strecurare. Merele se amesteca cu galbenusurile de ou si ciocolata si se pastreaza la rece. Se unge pe paine si se mananca in fiecare dimineata, dupa care se bea lapte cald. In cazurile in care alte metode nu au dat rezultate, aceasta reteta are un efect de inviorare imediat.

10. In cazurile de tuberculoza si anemie sunt recomandate compoturile de mure si frasin.

Formula siberiana "Energie"

Este un preparat mai sofisticat, apreciat in mod deosebit de practicienii medicinei populare, pentru a combate oboseala, scaderea energiei si semnele de debilitate senila.

Cele mai bune formule, care au dat rezultate deosebite, sunt mentionate mai jos: 4 catei mici de usturoi, bine pisati; 4 cepe proaspete de marime obisnuita se dau prin masina de tocat carne, pastrand sucul; 150 g ovaz, tratat la fel ca mai sus; 40 g radacina de valeriana (Valeriana Officinalis), rasa marunt. Acestea toate se amesteca cu 700 g miere si se fierb la foc mic, pana cand intreaga masa are consistenta unei creme subtiri. Preparatul se pastreaza pe o farfurie si se lasa sa se raceasca. Apoi se taie in bucatele si se pastreaza la rece. Doza: 3-6 bucati/zi (o bucata are in jur de 2-3 cm), inainte de masa.

Doua remedii simple pentru persoanele varstnice

Urmatoarele medicatii au fost prescrise batranilor suferinzi de debilitate generala, de pierderea energiei si a poftei de mancare, de deficiente respiratorii si o serie de alte afectiuni. Originare din regiuni diferite - unul din Siberia, celalalt din Ucraina -, aceste doua remedii se bazeaza pe puterea extraordinara, curativa, a usturoiului.

Usturoi cu ceapa si miere

A fost prescris de practicieni persoanelor in ultimul stadiu de senilitate, celor practic imobilizati de debilitate generala, angina pectorala, deficiente cronice ale aparatului respirator, lipsa totala de energie.

Preparatul este simplu si eficace: 100 g usturoi, 150 g ceapa, 350 g miere, 2 linguri otet (preferabil de mere). Usturoiul si ceapa se dau printr-o razatoare fina, apoi se adauga otetul. Se lasa la loc cald 24 de ore. Apoi mierea se incalzeste la foc mic, pana ajunge la punctul de fierbere, amestecandu-se incontinuu.

Usturoiul, ceapa si otetul se amesteca cu mierea fierbinte si se lasa apoi sa se "coaca" la loc cald, timp de 7 zile. Se strecoara printr-o sita deasa, apoi amestecul se poate folosi. Doza: 4 lingurite luate una dupa alta, o data pe zi. Tratamentul se continua fara sa se intrerupa nici o singura zi. Are un efect cumulativ de energie exceptional.

Elixir ucrainean

Acest remediu este intrebuintat in provinciile Kiev si Knarkov din Ucraina, de peste 500 de ani si a fost (si mai este inca) un adevarat "elixir al tineretii". Se recomanda in special cand "bolile batranetii" erau combinate cu obezitatea: 350 g usturoi bine pisat se amesteca cu sucul a 24 de lamai (fara seminte). Se lasa 24 de ore intr-un borcan acoperit cu tifon. Se scutura bine inainte de intrebuintare. Doza: o lingurita seara, cu o jumatate de pahar de apa calda. In zece zile, apare o imbunatatire a tonusului intregului organism. Acest medicament poate fi folosit si de tinerii care se plang de lipsa de energie, hipotensiune sau se simt obositi cand fac efort.

Tonic de hrean

Acesta este recomandat pentru lipsa de energie, oboseala generala si pierderea poftei de mancare. Se ia o lingurita de hrean proaspat, ras, urmat de un paharel de apa calda (fiarta), de la 5 la 10 ori pe zi, intre mese. Durata este de cateva zile in sir. Este un tonic si un bun acumulator de energie. Tratamentul se poate repeta si 2-3 luni, daca este necesar.

Tonic de cartofi cruzi

Este recomandat tuturor persoanelor in varsta - peste 50 de ani - ca un preventiv al arterosclerozei. Un cartof crud de marime obisnuita, spalat si curatat, se rade marunt. Atat sucul, cat si masa rezultata prin radere se ia in fiecare dimineata, inainte de masa, pe stomacul gol.

Tonic de usturoi

Recomandat tuturor persoanelor in varsta, mai ales daca prezinta semne de arteroscleroza. Acest tonic se prepara dupa cum urmeaza: umpleti o sticla de 0,5 l cu usturoi pisat si adaugati apoi alcool. Pastrati preparatul timp de doua saptamani la caldura, apoi strecurati-l. Doza: o data pe zi, inainte de masa, incepand cu 2 picaturi si adaugand in fiecare zi cate o picatura, pana se ajunge la 25 de picaturi. Apoi micsorati doza, descrescand in fiecare zi cate o picatura, pana cand se ajunge la 0 picaturi. Rezultatele sunt extraordinare, daca tratamentul se face de doua ori pe an.Rodica Demian

Leacuri populare din Piatra Craiului

Otilia Teposu

La poalele Muntilor Piatra Craiului, in satul Sirnea, viata oamenilor se ordoneaza dupa alte legi decat a celor din campie. Izolati intre culmile inalte de piatra, prizonieri ai iernilor care tin din octombrie si adesea pana in mai, sirnenii au invatat sa-si aiba grija de sanatate, cu leacuri care le sunt la indemana: ierburi si flori de munte, fan parfumat, oua de gaina, lapte si seu. Nu putini sunt cei care au ajuns la varste inaintate; Milu Burlacului sau Nita al Oancii, de exemplu, au fost activi cu mult peste suta de ani. Si nimeni nu se mai mira azi, cand pe cararile ce suie piezis pe dealuri, gospodari de saptezeci-optzeci de ani cara cu spinarea malaiul si sarea pentru animale sau painea care vine la magazinul din centrul satului, doar de doua ori pe saptamana. Ca pe niste furnici neobosite, ii vezi urcand si coborand dealurile, prin aerul tare, mereu incarcati, fie vara, fie iarna, dimineata sau seara. Mandri si orgoliosi, aprigi in disputele duminicale cand, dupa ce ies de la biserica, fac un popas la crasma lui Cusor, eu cred ca pentru sirneni viata, cu toate ale ei, necazuri, boala, bucurii, are un singur anotimp: acela al muncii. Si cand e vorba de munca, cine mai are vreme de boala?

Pentru dureri de cap

▪ Se ia un cartof mai mare, se curata si se taie apoi in rondele groase de 3-4 mm. Rondelele se pun pe frunte si in zona tamplelor si se leaga cu o basma cat mai strans. Se schimba rondelele dupa cateva ore. Se tin si noaptea, in cazul durerilor puternice.

▪ Se inmoaie o basma in zer proaspat si se pune pe frunte.

▪ Se freaca mainile bolnavului bine, bine, de catre o alta persoana, mai ales la incheieturi.

Pentru cucuie, lovituri in zona capului

Imediat dupa lovire, se tine apasat pe locul afectat o lingura rece sau lama unui cutit. Cand lingura sau cutitul se incalzesc, se schimba cu altele reci.

Pentru raceala, usturimi si dureri de gat, raguseala

▪ Se bea sirop din muguri si conuri de brad, amestecat cu miere. Siropul se prepara astfel: se pune intr-o oala de lut un strat de conuri de brad verzi, deasupra se pune miere de albine sau zahar. Peste miere se aseaza un strat de muguri de brad si deasupra lor se pune iar miere. Procedeul se repeta pana cand se umple oala. Apoi se inchide bine cu un capac. Se leaga o carpa peste capac, pentru ca acesta sa nu se miste deloc. Oala astfel pregatita se ingroapa in gradina, intr-un loc curat, si se lasa sase saptamani in pamant. Cand se scoate, se storc mugurii si conurile bine si siropul se strecoara in sticle curate. Se bea din acest sirop cate o lingura de mai multe ori pe zi. Dupa aceea, nu se mananca nimic doua ore.

▪ Se pun conuri de pin in rachiu si se lasa la intuneric cateva saptamani. Se bea cate o gura, atunci cand apar dureri de gat si raguseli.

▪ Se sparg doua oua si se aleg galbenusurile. Se freaca bine cu 4 linguri de zahar sau miere, pana cand se formeaza o spuma albicioasa. Se mananca toata crema obtinuta, dupa care se bea o cana de lapte fierbinte. Laptele se poate turna si peste spuma de galbenusuri si apoi se bea cat mai cald.  

▪ Se bea lapte cald, in care s-a topit un bulgare cat o nuca de unt proaspat.

▪ Se unge gatul bolnavului cu gaz, de doua ori pe zi. Nu se bea si nu se mananca dupa aceea timp de o ora.

Pentru insomnie

Se mananca seara paine cu ceapa si se bea dupa aceea lapte cald cu miere.

Pentru a scapa de sughit

▪ Se bea repede, fara intrerupere, o cana mare de apa rece, in care s-a dizolvat fie zahar, fie sare.

▪ Cel care sughite mult trebuie sa fie speriat de cineva si sughitul se opreste.

▪ Ca sa scapi de sughit trebuie sa-ti tii respiratia cat mai mult si apoi sa bei apa in care ai pus o lingura de otet.

Pentru hemoragii nazale

Cel caruia ii curge sange din nas trebuie sa stea culcat pe spate, cu mana stanga ridicata.

Pentru tratarea ranilor

Se spala rana cu ceai de cretisoara, de mai multe ori pe zi, apoi se unge cu untura de porc sau seu de oaie, amestecate bine cu sare.

Contra arsurilor

Se amesteca o bucata de unt de casa sau seu topit cu un galbenus de ou. Se aplica pe rana si se acopera cu un tifon. Un albus batut spuma are acelasi efect.

Pentru conjunctivita

Se ia miez de paine neagra, putin lapte cald si un galbenus de ou. Se amesteca toate pana se obtine o pasta. Se aplica pe pleoapele inchise, un sfert de ora. Procedeul se repeta din doua in doua ore.

Pentru improspatarea tenului, pentru "lucierea" obrazului

Se unge fata cu smantana proaspata sau cu spuma de lapte, de doua ori pe zi. Dupa o jumatate de ora, se spala cu apa rece.

Pentru raceli

Se tin picioarele in apa calda, cel putin o jumatate de ora, apoi se sterg, frecandu-se energic cu un prosop aspru, si se iau ciorapi de lana. Bolnavul se baga in pat si se acopera bine.

Pentru raceli si dureri de piept (laringita)

Se incalzeste praporul de la oaie sau miel pe un capac pus peste o oala in care fierbe apa. Dupa ce s-a incalzit, se intinde pe pieptul bolnavului si apoi se acopera cu o panza, peste care se pune o haina mai groasa de lana. Bolnavul sta culcat, bine acoperit, si trebuie sa bea in acest timp mult ceai de soc, ca sa transpire.

Contra bronsitelor

Se ia o ridiche neagra cat mai iute, se curata de coaja si se da pe razatoarea mica. Se pune intr-un borcan, se acopera cu un strat de miere si se lasa la macerat vreme de 15 zile. Vasul se inchide ermetic. Se iau 3-6 linguri pe zi, pentru fluidificarea secretiei.

Pentru reumatism

▪ Se leaga incheietura dureroasa cu o panza inmuiata in gaz (petrol) curat (dublu rafinat). Daca durerile nu se micsoreaza, se amesteca gaz cu sare si se pune pe locul dureros, sub cataplasma. Bolnavul e bine sa poarte haine de lana, si nu din materiale supraelastice. Sunt contraindicate si cizmele de cauciuc.

▪ Se bat locurile afectate de reumatism cu urzici, cat tine vara. Cu cat mai multe batai cu urzici vor fi, cu atata va trece mai bine iarna pentru cel bolnav de reumatism.

▪ Se pune intr-un lighean, pana la jumatate, floare de fan. Se toarna apa calda peste ea si bolnavul tine in aceasta apa, cat este calda, picioarele sau mainile afectate de reumatism. Se fac asemenea bai partiale cat mai multe, mai ales seara, si apoi bolnavul se baga in pat la caldura. A doua zi, apa cu floare de fan se reincalzeste. Se poate reincalzi astfel de 3-4 ori si apoi se arunca si se inlocuieste cu alta floare de fan.

▪ Daca durerile sunt mari, se fac cataplasme cu flori de fan care se aplica pe locul dureros in timpul noptii, sub o legatura de lana.

▪ Se pot face bai generale cu apa calda, in care s-a pus floare de fan, dar cei care sufera de boli de inima n-au voie sa stea prea mult in apa.

▪ Se pun ardei iuti taiati intr-o sticla si se toarna peste ei rachiu. Se lasa la soare o saptamana si apoi se poate folosi rachiul strecurat pentru masarea locurilor dureroase.

▪ Se fierb doi catei de usturoi intr-un ibric cu lapte. Se strecoara si se bea laptele de doua ori pe zi, dimineata si seara. La fel de buna este si inghitirea unui catel de usturoi, dimineata, pe stomacul gol, vreme de cateva saptamani. Locurile dureroase se freaca cu usturoi pisat, amestecat cu untdelemn, pana se obtine o pasta.

Leacuri populare rusesti

Redactia

Remedii ginecologice

LEUCOREEA

Este o scurgere anormala, sub forma de substanta vascoasa, alba. Nu este nici periculoasa, nici infectioasa, dar oricum, este neplacuta. (Poate fi si un semn de pericol daca culoarea acesteia este de un gri galbui, sau daca are semne de sange. Atunci trebuie consultat un specialist.) In Rusia si Siberia, erau folosite urmatoarele metode:

* Spalaturi cu "ceai" cald de coji de stejar, de doua ori pe zi. La un pahar de apa se pune o lingurita plina cu coji de stejar. Se fierbe 3 minute. Ceaiul este strecurat si apoi se foloseste pentru instilatii vaginale.

* Spalaturi vaginale cu violete uscate. O mana de flori se oparesc cu un litru de apa. Se lasa sa se infuzeze timp de 20 de minute. Se fac spalaturi zilnice. Printre altele, florile de violete (Viola Adorata) previn cancerul uterin.

In Siberia erau prescrise si urmatoarele ceaiuri:

* Infuzie de perivinca (Vinca major sau vinca rosea): 3 lingurite de planta uscata (pudra) se oparesc cu un pahar de apa. Se acopera 15 minute si se strecoara. Doza: un paharel pe zi.

* Suc de dracila proaspata. Doza: un paharel de suc pe zi.

* Decoct de coada-soricelului (Alchillea millefolium). Se pune o lingura de planta la o cana de apa. Se fierbe 20 de minute. Doza: 2-3 cesti pe zi.

* Flori de salcam alb. Medicina populara recomanda mestecatul si inghititul lor. Opresc leucoreea.

Pe timpul oricarui tratament, activitatile sexuale sunt interzise. De asemenea, sunt interzise remediile pe baza de aloe. Planta nu este recomandata in timpul sarcinii sau cand exista dereglari ale organelor sexuale.

ANOMALII MENSTRUALE

Orice neregularitate a ciclului menstrual poate fi un semn al unei proaste functionari a organelor genitale, de aceea consultarea imediata a unui medic este necesara.

Iata cateva remedii cu care medicina populara rusa isi rezolva problemele.

Pentru menstruatii prelungite si dureroase

* Cornul de secara (Claviceps purpurea). Iata modul de preparare: la 30 grame de corn de secara se pun 45 grame alcool si se lasa 7 zile la macerat. Doza: se iau 10 picaturi de tinctura intr-un paharut cu apa calda, de doua ori pe zi, dimineata si seara. Daca aceasta nu da rezultate, doza se dubleaza in urmatoarele zile, pana cand isi face efectul. Se pot folosi pana la 60 de picaturi.

* Ceai de coada-calului. O lingura de planta uscata se opareste cu un ibric cu apa fiarta. Se lasa 10 minute la infuzat. Nu se mai bea altceva pe durata zilei.

Pentru intarzieri menstruale sau menstruatii insuficiente

* Se bea infuzie de musetel 2 pahare odata.

* Se face o baie fierbinte la picioare, in care se adauga o ceasca de sare si 2-3 cesti de cenusa din lemn. Se sta 15 minute. Apoi clatiti picioarele, le stergeti si puneti comprese cu mustar in ciorapi.

* Drojdie de bere amestecata in cantitati egale cu lapte proaspat. Se bea dimineata, inainte de masa, un pahar.

STERILITATE

Imposibilitatea de a ramane gravida se bazeaza pe mai multi factori, deseori incluzandu-se si sterilitatea sotului. Aceasta conditie se poate remedia cautand cauzele care au determinat-o. Se cere o consultatie amanuntita a sotului, cat si a sotiei.

Interesant de mentionat este faptul ca multi practicieni rusi afirma ca sterilitatea este un efect al hranei necorespunzatoare.

 Se afirma, de asemenea, ca intestinul gros se astupa din aceasta cauza cu fecale, iar posibilitatea femeii de a ramane gravida scade.

Iata doua remedii pe baza de plante impotriva sterilitatii:

* Infuzie de seminte de patlagina (Plantago lanceolata). Se beau 3 cani pe zi. Ceaiul se obtine prin fierberea unei lingurite de seminte vreme de 3 minute, intr-un ibric de apa.

Unii practicieni yakuti sugerau oricat de ciudat ni s-ar parea masaje anale. Interesant de notat faptul ca in America se vand asa-numitele "dilatatoare" rectale, care sunt prescrise atat pentru barbatii impotenti, cat si pentru femeile sterile. Acestea se vand in farmacii.

SARCINA

Pe timpul sarcinii, toate femeile sunt sfatuite sa nu ridice greutati, sa renunte la alcool si tutun, sa nu-si retina urina, sa nu duca o viata sedentara, sa nu aiba relatii sexuale in ultimele 4 luni.

Sunt sfatuite, de asemenea, sa nu duca mainile la fata cand sunt inspaimantate de ceva, sa nu se uite la persoane deprimate, cocosate, sa agate poze cu peisaje frumoase in dormitor, sa nu asculte povesti de groaza. Asemenea actiuni ar putea afecta copilul.

Leacuri populare rusesti

Gilda Fildan

Remedii naturale pentru bolile activate de canicula: dizenterie, guta, hemoroizi

DIZENTERIE

Ia adeseori proportii epidemice, mai ales in timpul verii, ca urmare a consumului de fructe nespalate, alimente fermentate, apa din surse infectate. Este o maladie bacteriana sau parazitara, care se manifesta prin diaree puternica. Foarte frecventa in zonele rurale, ea se tamaduieste cu leacuri populare verificate de generatii intregi de vindecatori. In Siberia, cand dizenteria lua proportii, erau folosite urmatoarele metode:

* Terapia cu mere. Se incepe cu o clisma cu infuzie de musetel si un post complet de 24 de ore. Apoi, in decursul urmatoarelor 24 de ore, pacientului i se administreaza, la fiecare 4 ore, 2 mere curatate de coaja si date prin razatoare. In total, 12 mere. Nu se consuma nici un alt fel de aliment. La nevoie, se repeta cura inca 24 de ore. Dar repetarea a fost rareori necesara.

* Permanganat de potasiu. Un bun remediu in vindecarea dizenteriei era o solutie slaba de permanganat de potasiu. Practicienii populari aveau intotdeauna un stoc la indemana. Solutia indicata avea culoarea roz aprins (nu rosie sau violeta) si se obtinea prin 1-2 cristale mici, puse intr-un pahar cu apa calda.

Doza: 2 pahare pe zi, dimineata si seara. In acelasi timp, se recomanda si o clisma cu aceeasi solutie. Deseori, se ajungea la rezultate bune dupa 2-3 zile.

Un lucru important era dizolvarea completa a cristalelor, solutia fiind strecurata printr-un tifon.

* Ciresata. Un sfert de kilogram de cirese proaspete se puneau in 3/4 litri vin rosu, pastrat la loc cald sau la soare, cel putin 2 zile.

Doza: un pahar mic de vin, de trei ori pe zi. (Doza pentru copii era de un degetar.) Acesta era considerat un excelent medicament profilactic in timpul epidemiei.

* Apa calda cu sare. Intr-un pahar cu apa calda se punea o lingura de sare. Se amesteca pana la dizolvarea completa. Bolnavul lua o lingura de solutie, apoi nu mai manca si nu mai bea nimic, 24 de ore. (Cristalele nedizolvate se asezau la fundul paharului.) O zi de tratament era deseori suficienta. Mii de soldati rusi au fost tratati astfel, in timpul primului razboi mondial (1914-1918).

* Paine neagra prajita si prefacuta in scrum. Se pune o lingurita de scrum intr-un pahar de vin rosu, o data pe zi. Se repeta cura daca mai este necesar.

GUTA

Este o afectiune dureroasa, de natura reumatica, deseori ereditara. Este agravata de consumarea alcoolului si a hranei necorespunzatoare, de temperaturile ridicate din timpul verii. Durerea este resimtita in special la degetele mari de la picioare, dar si in gambe.

* Dieta alimentara. O hrana corespunzatoare este lucrul cel mai important. Alcoolul, in special cel provenit din struguri, trebuie exclus, precum si condimentele.

Fasolea, spanacul, macrisul trebuie si ele eliminate, zaharul se inlocuieste cu mierea, iar carnea, grasimea si alimentele bogate in amidon trebuie evitate complet. Se recomanda doar carnea de vaca fiarta. Este interzis consumul carnii de vitel, miel si porc, ca si ficatul, inima, rinichii. Orice aliment care provoaca aciditate in urina trebuie evitat.

Sunt recomandate produsele lactate, in special laptele batut si iaurtul, precum si fructele si legumele radacinoase ca: morcovi, sfecla si napi. Cartofii trebuie evitati. Se recomanda consumarea agriselor, capsunilor si lamailor.

* Terapia cu intepaturi de albine. In Rusia, era considerata ca metoda de exceptie. Acum se aplica in toata lumea, inclusiv in Romania.

* Alifie de unt. Untul proaspat este amestecat pe un foc slab. Cand incepe sa fiarba, se indeparteaza de pe foc, se ia spuma si se adauga o cantitate egala de vin. Lasati apoi compozitia sa scada. Ceea ce ramane este cea mai buna alifie pentru guta. Se aplica pe partea afectata.

* Infuzie cu floarea-soarelui. Tulpina si frunzele florii-soarelui se oparesc cu vodca clocotita. Vodca nu trebuie sa fie tare. Se dilueaza cu apa calda, cam la taria de 20 de grade. Se pun comprese in timpul noptii.

* Pudra din frunze de mac. Frunzele de mac uscate sunt pisate si aplicate pe comprese umede, in regiunea afectata. Se leaga usor. Numai frunzele de mac salbatic (care produc opium) sunt folosite. Nicidecum cele de mac de gradina, cultivat.

* Remedii vechi, siberiene. Toti bolnavii de guta sunt sfatuiti sa poarte ciorapi de lana inmuiati in solutie de ceapa. Se pun 6-8 felii de ceapa taiata, la 3-4 litri de apa. Se fierbe timp de 30 de minute. Se strecoara si in aceasta apa se inmoaie ciorapii, fara a fi apoi clatiti. Ciorapii trebuie sa fie curati. Se spala si se clatesc in mod normal, apoi se introduc in preparatul mentionat mai sus pentru 10 minute si se usuca fara a mai fi clatiti. Tratamentul a dat rezultate neasteptate.

HEMOROIZI

Transpiratia, caldurile ridicate, circulatia periferica deficitara activeaza hemoroizii, transformandu-i intr-una din cele mai nesuferite boli estivale.

Totusi, in Rusia si Siberia, practicienii populari o puteau combate cu usurinta, nu prin metode chirurgicale, iar rezultatele erau foarte bune. Ca o prima masura, toti cei care sufereau de hemoroizi erau pusi sa tina un regim permanent, excluzand in totalitate bauturile alcoolice. Regimul consta in cartofi, morcovi, conopida, orez. In cantitati moderate, erau permise carnea de pui si pestele. In loc de ceai, pacientilor li se dadea sa bea un decoct de frunze de siminic, 2-4 cani pe zi, cu miere in loc de zahar. Aceasta pentru a preveni constipatia.

* Un vechi remediu folosit in Urali: ceai de lumanarica. O lingura de flori uscate de lumanarica (se gasesc la Plafar) sunt introduse in apa fierbinte, apoi fierte, timp de 10 minute. Se strecoara si se bea ceaiul cald, de 2-4 ori pe zi. (Se indulceste cu miere, niciodata zahar sau zaharina, care dau constipatie.) Sangerarea dispare, de obicei, in 2-5 zile, iar boala in 10-15 zile. Acest procedeu are un efect total, chiar si in cazurile avansate.

* Remediu pe baza de morcovi. Morcovii cruzi, dati prin razatoare, luati in cantitati considerabile la fiecare masa, vindeca si hemoroizii mai persistenti. Morcovii se pot insoti cu un pahar de decoct de stevie. Se ia seara, la culcare, foarte fierbinte.

Doza: o lingura de stevie uscata la un pahar cu apa, fiarta 10-15 minute.

* Tuica de roscove. 150 g roscove (Serata Siliquia) rase bine, introduse intr-un litru de tuica (sau alcool de 40gr.), se lasa la macerat la loc cald, cel putin 10 zile.

Doza: 1 paharel mic, de doua ori pe zi, inainte de masa. (Nu se mai consuma alt alcool.)

* Remediu siberian cu frasin. Suc proaspat de frunze de frasin, luat de trei ori pe zi, intr-un pahar mic, indulcit cu miere si urmat de un pahar cu apa calda. Se spune ca aduce o usurare. Dar pentru a se ajunge la rezultate, cura este de mai lunga durata.

* Alifie siberiana. Foarte obisnuita in estul Siberiei, aceasta alifie este originara din China, unde se foloseste de mai multe secole.

Se prepara astfel: 2 parti de camfor, 1 1/2 parti de sulfat de fier se amesteca cu maduva proaspata din sira spinarii porcului si se freaca foarte bine. Preparatul se pastreaza la rece si se aplica o data pe zi, in special noaptea. Hemoroizii dispar rapid si definitiv, dar activitatile sexuale, alcoolul si efortul fizic trebuiesc reduse total pana la vindecarea deplina. Siberienii considerau acest tratament ca fiind foarte eficace, vindecarea producandu-se foarte curand.

* Terapie cu frunza de salcie tremuratoare. Se poate folosi numai vara, deoarece necesita frunze proaspete. Acestea se aplica pe hemoroizi in partea externa, cand pacientul este intins pe burta, si se pastreaza doua ore. Frunzele sunt apoi indepartate, iar partea afectata se spala cu apa rece. Tratamentul se aplica de 2-3 ori pe zi.

* Supozitoare din cartofi: se taie cartoful in bucati mici, sub forma de supozitoare, si se introduc in anus. Se pastreaza toata ziua.

* Bai de aburi anale. Acest tratament cere un echipament simplu, iar vindecarea se face complet, chiar in cazul unor hemoroizi interni sau externi deja cronicizati. Se foloseste o oala larga sau o galeata mica, acoperita cu un capac din lemn, in care se face un orificiu de 5-6 cm diametru. Se fierb 2 galeti de apa in care se adauga 150 g alaun. Apa se toarna treptat in oala sau galeata, peste care se aseaza placa din lemn. Pacientul se va aseza cu anusul deasupra deschizaturii din scandura. Tratamentul se continua atata timp cat aburul este prezent aproximativ 30 de minute. Orificiul anal se unge apoi cu vaselina, inauntru si in exterior. Inaintea acestui tratament, orificiul anal se spala bine, se sterge, iar pacientul consuma un ceai laxativ. Acest tratament nu se repeta mai mult de o data pe saptamana. Trei proceduri vindeca si cea mai grava stare.

O alta metoda alternativa a terapiei amintite mai sus. In loc de apa cu alaun, se folosesc 2 litri de lapte, in care se pun patru cepe mari, necuratate. Se foloseste un recipient de ceramica (lut) si se acopera bine, dupa care vasul se pune intr-un cuptor, timp de o ora. Apoi laptele si cepele se vor varsa in oala special pregatita, acoperita cu o placa de lemn, asa cum a fost descris anterior, iar pacientul va proceda ca si pentru tratamentul cu alaun. Aceste tratamente se pot administra din trei in trei zile. Patru astfel de cure pot produce rezultate satisfacatoare. Dupa fiecare se foloseste laxativul din plante si vaselina, ca si la tratamentul cu alaun.

* Tratament cu fum. Pe fundul unei galeti din tabla, se pune o caramida foarte fierbinte, apoi funii uscate de usturoi. Caramida trebuie sa fie suficient de fierbinte, incat sa poata face fum. Sunt suficiente 4 tratamente pentru o vindecare rapida.

Reguli generale. Toti suferinzii de hemoroizi trebuie sa se fereasca de constipatie. Nu se foloseste hartie igienica. In cazurile mai putin grave, se va folosi un burete imbibat cu apa rece, care produce deseori vindecarea. Alcoolul si actele sexuale (in special pentru barbati) trebuie evitate. In multe cazuri, un regim bogat in fructe si legume (in special sub forma de sucuri) vindeca boala in decursul a doua sau trei saptamani.