România,
pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce priveşte emigrația
Andrei
Popescu
11
martie, 2018
Sunt concluziile finale ale cercetătorilor din
proiectul internaţional de cercetare «Move». Finalizat în martie 2018, care
întăresc raportul ONU asupra migrației de la sfârșitul lui 2016
Raportul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) asupra
migraţiei de la sfârșitul lui 2016 arata că numărul românilor plecați a crescut
anual cu peste 7% din 2000 până în 2015. Ţara noastră ajungând prima după Siria
(13%) în topul migraţiei, astfel România a ajuns să aibă cea mai mare diasporă
din Uniunea Europeană. După România, în acest clasament, se afla Polonia (5,1%)
şi India (4,5%)
Datele ONU aratau că 3,4 milioane de cetăţeni români
locuiau în 2016 peste hotare. Dacă în Siria, motivul migraţiei este războiul,
pentru România este vorba de o migraţie economică, oamenii plecând pentru o
viață mai bună.
În 2000 ţara noastră nici nu figura în topul ONU, iar
în 2015 a urcat pe locul 17 din 20 de ţări. Cea mai mare diasporă din lume o
are India, urmată de Mexic, Rusia, China şi Bangladesh. Ţara europeană cu cei
mai mulţi emigranţi era Ucraina, de unde plecaseră 6 milioane de oameni.
Estimările legate de numărul românilor care au plecat
din ţară sunt de aproximativ 3,4 milioane de oameni, din 2007 până în 2017,
cifră care plasează România pe locul doi în lume, după Siria, în ceea ce
priveşte emigrația, conform ONU, a spus Luciana Lăzărescu, de la Centrul de
cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor (CDCDI), în cadrul
conferinţei finale a proiectului internaţional de cercetare «Move», la
începutul lui 2018.
Nu se poate discuta de compensarea emigrării prin
imigrare, deoarece la data de 31 decembrie 2017 în România erau stabiliţi
aproximativ 117.000 străini, din care 3.900 de persoane cu protecţie
internaţională, refugiaţi sau alte feluri de protecţie. Cererile de azil
politic au crescut de la 1.500, în anii anteriori, la 4.820, în 2017.
România are printre cele mai mici procente de
rezidenţi din afara Uniunii Europene, 0,3%, astfel situându-se pe ultimele
locuri din UE la acest capitol, alături de Slovenia şi Slovacia. Din totalul
străinilor care imigrează în România, doar 9% vin pe baza unui contract de
muncă. Principalele motive pentru care străinii vin în România sunt
reîntregirea familie (43%) şi pentru studii – 23%, a explicat Luciana
Lăzărescu.
Ponderea celor care au venit în România prin
programele de protecţie internaţională este mult mai mică decât în alte state,
precum Germania, de exemplu. În România 5% dintre străini sunt persoane cu
protecţie internaţională, conform Inspectoratului General pentru Imigrări.
Numărul străinilor din afara Uniunii Europene care
aleg România este unul mic deoarece aceştia întâmpină mai multe dificultăţi:
bariere de limbă, limita salariului mediu pentru lucrătorii migranţi,
înregistrarea deficitară a străinilor în statisticile instituţiilor cu
atribuţii în domeniul muncii.
În contextul crizei forţei de muncă, „România nu are o
evaluare serioasă a deficitului de pe piaţa forţei de muncă pe sectoare şi
ocupaţii şi este departe de a avea o abordare sistematică a imigraţiei ca forţă
de muncă şi tampon pentru îmbătrânirea populaţiei”, a mai spus Luciana
Lăzărescu.
Proiectul este finanțat prin programul HORIZON 2020 al
Uniunii Europene și studiază factorii naționali și internaționali care
influențează mobilitatea tinerilor în Europa, pentru a propune căi de
îmbunătățire a condițiilor în care se derulează mobilitatea tinerilor și pentru
a reduce efectele negative ale acesteia. Proiectul MOVE se bazează pe o
cercetare multinivel, incluzând studii de caz pentru șase tipuri distincte de
mobilitate (învățământ superior, voluntariat, ocuparea forței de muncă,
training vocațional, schimb de studenți și antreprenoriat) derulate în 6 țări
europene, un sondaj cantitativ amplu asupra mobilității la nivel european,
precum și analizarea datelor secundare, ținând cont de inegalitățile sociale.
Rezultatele proiectului arată că tinerii români sunt
la fel de mobili ca și tinerii europeni, dar mobilitatea lor trebuie analizată
în strânsă corelație cu scopul acesteia. Spre deosebire de tinerii din țările
vest-europene, tinerii români sunt implicați în mai mare măsură în mobilitatea
legată de muncă decât în cea pentru studii. De asemenea, mobilitatea
internațională pentru voluntariat este apreciată și populară printre tinerii
români, în timp ce într-o mai mică măsură se practică o mobilitate pentru antreprenoriat.
Trimis de George Mandicescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu