IN DIMINEAȚA DE
SFÂNTUL ANDREI
Un fericit ce-și trece vremea-n parc
Uitîndu-se la cuibul cu trei
ciori
Ieșind să-și plimbe căinele din țarc
Si admirând o auroră-n zori,
Aceste dragi imagini îmi revin
De câte ori atent mă uit pe geam,
Când mă trezesc ieșind din baldachin
Și văd sclipind iar chiciură pe
ram.
Ieri era soare, ba erau și
muște
Dar peste noapte polul s-a mișcat
Iar astrele s-au hotărât să muște
Din raiul iernii, de-abia anunțat.
Am auzit de focuri sacre-n sate
Chemând în suflet pe un Sântandrei
Ce poate-aduce un mult spor în
toate
De -i deschizi ușa în rugi cu temei.
Deci medițația parcului e vie;
Veniți cu toți să preaslăvim natura,
Și rugă, cerând spor s-aducem Ție,
Să piară-n veci tot ce-i nefast și
ura...
Cu deosebit respect,
Melania Rusu Caragioiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu