CE SE MAI POATE FACE? / WHAT MORE CAN BE DONE?

De la Institutul Național de Statistică... uluitor!

CE SE MAI POATE FACE?

Institutul Național de Statistică: Nu mai  stăpânim nici 10% din România! Institutul Naţional de Statistica (INS) ne aduce la cunoştinţă că, în economia naţională (a Romaniei) funcţionează 44.575 „grupuri de  întreprinderi”.

Grupul de întreprinderi defineşte două sau mai multe întreprinderi în care una dintre întreprinderile participante la grup deţine controlul asupra celorlalte, prin control înţelegându-se deţinerea a mai mult de 50% din voturi, de regulă, dată de deţinerea a mai mult de 50% din capital.

INS ne spune că, din cele 44.575 grupuri de întreprinderi, 5.308, sau 12% din total, sunt rezidente sau controlate din interior, în timp ce 39.267, adică 88%, sunt grupuri de întreprinderi multinaţionale controlate din exterior, ne spune Constantin Cojocaru.

Desigur, raporturile numerice de mai sus nu se suprapun 100% peste cele valorice referitoare la ponderea capitalului deţinut de străini în totalul capitalului utilizat în economia românească, în acest moment. Oricum, ordinea de mărime se păstreză.

Tot INS ne spune că, în ultimii 25 de ani, în România, au fost făcute investiţii în valoare de 500 de miliarde de euro, din care 5 miliarde din capital străin. Deci, străinii au investit 1%, dar stăpânesc 88% din capitalul ţării. Curată  afacere!

Iată, deci, că INS confirmă estimările făcute de mine în ultimii ani prin care am atras atenţia asupra faptului că cea mai mare parte a capitalului românesc, peste 80%, a fost acaparată de corporaţiile transnaţionale, prin escrocheriile financiare numite „privatizări”, „retrocedări”,  „restituiri” etc.

Problema este că, deţinând capitalul, străinii ne-au cumpărat şi statul, pe care îl folosesc  ca să-şi apere capitalul şi să ne ţină în jug.

Deţinând capitalul, străinii îşi însuşesc mai mult de jumătate din avuţia pe care o producem, prin munca noastră, şi o transferă în afara ţării, lăsându-ne salarii şi pensii de mizerie, din care nu mai putem economisi nimic, nu mai putem investi, nu ne mai putem redresa, nu mai putem scăpa din jug.

Ce facem?

Autor: Constantin Cojocaru

Alarming information from the National Statistics Institute ... amazing!

Moto: Look, man, that's the thing: We sing! Sing for nothing!

WHAT MORE CAN BE DONE?

            National Institute of Statistics: There is no master 10% of Romania! National Institute of Statistics (INS) informs us that in the national economy (Romania) operates 44 575 "groups of companies".

            Enterprise group defines two or more undertakings in which one of the undertakings participating in group controls the other, by controlling understood to have more than 50% of votes, usually given ownership of more than 50% of capital.

            INS says that of the 44 575 enterprise groups, 5308, or 12% of the total, resident or controlled from within, while 39.267, ie 88%, are multinational enterprise groups controlled from abroad, says Constantin Cojocaru.

            Of course, the numerical ratios of above 100% over the overlapping value on the share capital held by foreigners in the total capital employed in the Romanian economy, at this time. However, it maintains the order of magnitude.

            All INS says that in the past 25 years in Romania, were made investments worth 500 billion euros, of which 5 billion of foreign capital. So, foreigners have invested 1%, but 88% of its assets master. Clean business!

            Here, then, that the INS confirming estimates made by me in recent years that have drawn attention to the fact that most of the Romanian capital, over 80% was captured by transnational corporations through financial scams called "privatization", " reptrocedări "" refunds "etc.

            The problem is that owning capital, foreigners bought us and the state, which they use to defend their capital and keep us yoke.

            Owning capital, foreigners are learning more than half of the wealth that we produce through our work, and transfers abroad, leaving us salaries and pensions of misery from which we can not save anything, we can not invest, we can not recover, we can not get rid of the yoke.

What are we doing?

Author: Constantin Cojocaru