Pe-un alt obraz al pământului

BetweenMirrors

Aici, acolo, pretutindeni

Te simt al fluturilor,

ca semn că iubirea există, visule!

Pe malurile apelor,

sub clar de lună, plutim împreună,

de mână cu cerul, prin imaginile

ce trec prin noi, zărim ţărmul speranţei.

Ce frumoasă, mereu cu privirea căutând,

înconjurată de-o aură, răscolind lumile!

Pe-un alt obraz al pământului,

suntem învăluiţi în mătasea

din care sunt întreţesute dorinţele.

Un dans în alb sunt ninsorile de clipe!

Ai o putere colosală,

eşti lume din lumi fără de capăt,

ai descoperit ceva ce nu cunoşteai,

în acest triunghi al universurilor.

Unde eşti?- mă-ntrebi.

Aici, acolo, pretutindeni,

în inima noastră, iar tu,

acolo, aici, aproape, departe...

Despică-mi trupul şi satură-te,

mergi pe fiecare centimetru,

descoperă-mi sunetul

ce te-aduce mai aproape! - îmi şopteşti.

Te simt în valul mişcărilor,

împreună păşim în dansul sunetului!

Eşti! Doamne ce minune, te aşteptam,

o lacrimă îţi fură zâmbetul!

Îţi cos inima de cer, o pânză infinită

am să te prind pentru a te picta

în toate nuanţele vieţii!

În pas de dans, zidită-n mine,

pe aripile vântului, spre lumea unde

fiecare mişcare înseamnă un  sărut,

noaptea nu există.

În mâinile tale neantul are un sens,

o flacară arde acolo, luminând drumul,

o adâncire, o scufundare-n târâmurile

unde se-ascund iubirile netulburate.

Cum să mă eliberez? Ia-mi inima şi ai tot,

dă-mi inima, a mea demult îţi aparţine,

prezentă eşti, oricum, în fiecare gând,

aici, acolo, pretutindeni...

Irina Lucia Mihalca

Фотохудожник Елена Визерская