Scurtă dare de seama asupra Lumii
Uite cum se
face politică într-o ţară care se respectă! Weekendul recent preşedintele
Erogan al Turciei s-a aflat la Beijing, unde a participat, alături de alţi 26
şefi de stat, la o reuniune internaţională consacrată uriaşului proiect al
Centurii şi Drumului Mătăsii, în care China îşi propune să investească sute de
miliarde - cu mult peste investiţiile postbelice ale SUA în Planul Marshall.
Luni Erdogan era deja la Washington, unde s-a
întâlnit cu preşedintele Trump, care nu a participat la sumitul de la Beijing,
preferând să-şi trimită un reprezentant. Şi nu numai "drumul mătăsii"
e temă de discutat între SUA şi importantul său partener euroatlantic de la
confluenţa Europei cu Asia; problema spinoasă a Siriei crează nelişti serioase
la Washington, unde mânuitorii de sfori au băgat pe ţeava tunului o altă
gogoaşă de îmbârligat minţile - crematoriul chipurile construit de Forţele
guvenamentale siriene în care să-i extermine pe opozanti - ca sa nu mai vorbim
de acuzaţiile aduse de întunecimile lor lui Trump cum că la întâlnirea de acum
două zile cu ministrul de Externe şi cu ambasadorul Rusiei le-ar fi deconspirat
acestora secrete legate de modul de acţiune al forţelor americane din Siria.
Deh, marii sforari şi sforăriile lor!!!
Tot luni, la
Berlin, Frau Merkel se zâmbărea euratlntic cu noul preşedinte al Franţei,
Emmanuel Macrou (!în-sos-Marinat) ca să demonstreze parcă lumii întregi că
Europa germano-franceză #rezistă vicisitudinilor acestor vremuri, în care
America latră la ea şi la China, în timp ce Rusia lui Vladimir cel Obraznic se
gudură voiniceşte pe lângă tustrele.
În timpul
ăsta Nea Roşcovă al nostru a mai dat o fuguţă la Sibiu să-i descânte de năjit
primei doamne profesoare , că prea o apasă singurătatea pe unde trebuie şi pe
unde nu trebuie! E de presupus că soldatul protejat al lui Frau Merkel nu
părăseşte niciodată garnizoana fără bilet de voie de la dânsa. Ce folos că pâna
şi prin Austria bate vânt anti-Mekel? Acolo partidul aflat în fruntea coaliţiei
ce guvernează ţara şi-a ales drept preşedinte un lider tânar (30 de ani) - ca
Nicuşor de la USR, doar că hotărât împotriva islamizării Mamei Europa.
Ei, si-n
timpul ăsta ce se mai întâmplă pe la Bucureşti?
Păi,
se-ntâmplă Dragnea şi iar Dragnea - dispus să facă şi el, ca şi înaintaşii lui
pesedişti, pact cu diavolul maghiaresc, în timp ce Băsescu îl tot curtează pe
la spate, să facă cu el coalitia - şi toată mascarada asta doar pentru că
Tăriceanu se ţine tare, pe când lui Dragnea se pare că-i put deja izmenele.
Pe fundal,
Kodruţei i s-a covăsit laptele de cuc cu care îşi hrăneşte iluzia că va
#rezista până la revenirea lui Cioloş la ciolanul de os. Până şi-n scandalul
dosarelor SIPA e băgată fătuca asta, iar Ghiţă nu mai vine...
Peste tot,
în ţară la noi, bântuie dojenitor amintirea lui Nea Caisă - simbolul mondial al
dictaturii, pe care Erdogan pare a-l copia, în timp ce liderii chinezi de după
împuşcătură i-au însuşit învăţăturile – bune, rele - şi le aplică de o manieră
socialist-capitalistă, cum nici în visul lor n-au visat românii. Bine îmbârligaţi
la minte de Sforari, românii au visat o ţară ca Afară - şi afară s-au dus deja
un sfert din ei şi cea mai mare parte din agoniseala lor din ultimul secol. Pe
când, în baza tradiţionalei lor încrâncenări asupra lucrului bine făcut şi a
multora din învăţăturile lui Nea Caisă, chinezii au ajuns să domine Lumea,
depăşind inclusiv SUA ca putere economică, românii şi-au vândut ţara bucată cu
bucată, ca taxă de înscriere la o nechibzuită vânătoare de himere. Oare
chinezii or fi mândri că sunt chinezi?
Marian ilie
https://www.washingtonpost. com/news/worldviews/wp/2017/
05/16/u-s-ally-turkey-may- have-a-new-best-friend-in- beijing/?ut
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu