Scrisoare pastorală nr. 365(1 –15 Ianuarie)

Scrisoare pastorală

Foaie periodică, gratuită a Parohiei Malovăţ-Mehedinţi

Anul XVII(2017), nr. 365(1 –15 Ianuarie)

         Dragii mei enoriași!

        La  început de an 2018, rog pe Bunul Dumnezeu să reverse asupra Dumneavoastră și celor dragi ai Dumneavoastră sănătate, bucurii, împliniri în toate cele bune, puterea de a nu vă pierde speranța și credința, să aveți pace, liniște sufletească, bună înțelegere și trăire în Duh și în Adevăr!  La mulți și fericiți ani!

*

       Speranțe și neliniști. Cu ajutorul lui Dumnezeu, am pășit în noul an. Unii ne bucurăm, alții privim cu nostalgie în urmă la anii ce s-au dus, alții cu speranță sau cu teamă către viitor. Oricum, cuvintele Poetului sunt mai actuale ca oricând în această perioadă: ,,Cu mâine zilele-ți adaogi,/ Cu ieri viața ta o scazi/ Și ai, cu toate astea,-n față/ De-a pururi ziua cea de azi!”

        Pentru Dumnezeu nu există această împărțire a timpului, așa cum o avem noi. Pentru el ,,o mie de ani sunt ca o clipă”. Pentru noi măsurarea și împărțirea Timpului este necesară, pentru a ne aduce aminte că suntem călători pe acest pământ, că am adăugat un an în buchetul vieții noastre, sau că ne-am mai apropiat un pas de Marea Întâlnire cu Judecătorul lumii.

        Parcă mai mult ca oricând, privesc cu teamă către viitor. Nori tulburi se abat peste lume, ceața se intensifică la orizont și lumea e tot mai debusolată. Parcă am început să n-o mai înțeleg. Vorbeam întotdeauna de ,,evoluția lumii” de la un an la altul, de la un secol la altul. Tot mai sus, tot mai sus, urcând pe culmi….! Azi mă întreb, dacă nu cumva este vorba, în realitate, de o involuție a lumii, adică o coborâre. Desigur, trebuie să recunoaștem că, sub aspect tehnic, omenirea a făcut progrese inimaginabile în secolele trecute și fiecare dintre noi poate constata acest lucru. Aparatura și mașinăriile de tot felul ne-au inundat viața. Din păcate, ne-au făcut pe mulți dintre noi robii lor. Observ, însă, că se neglijează tot mai mult cea mai de preț valoare a planetei noastre: Omul.

        Parcă, în mod sistematic, cineva, de acolo de la cârma pământească a lumii, caută să facă din om o mașinuță oarecare, un roboțel fără personalitate. Sunt distruse treptat valori spirituale, morale și sociale milenare. Punem în loc niște aberații, de care strămoșii noștri nici nu ar fi avut curajul să vorbească, fiindcă ar fi intrat în pământ de rușine.

        M-aș referi în aceste rânduri doar la familie, lăsând de-o parte otrăvirea zilnică prin mâncare, prin băutură, prin aer, discrepanța dintre lumea bogată și lumea săracă, bolile de tot felul, pentru care se face prea puțin spre a le vindeca, însingurarea omului în mijlocul unei lumi, care mai degrabă seamănă cu o junglă și multe altele.

        Fiecare dintre noi, crescuți în spiritul bunei tradiții românești și creștinești, cunoaștem cât de importantă este familia în viața unui om, în viața societății. Așa cum nu trebuie să mai explici că-ți este necesar aerul, apa, mâncarea, tot așa  este și familia. Ea este izvor de viață, de iubire, de bucurie, reazim la nevoie, șansa de supraviețuire a omenirii. Este rânduiala lui Dumnezeu pentru lume, fiindcă ,,nu este bine să fie omul singur pe pământ, să-i facem lui ajutor dintr-însul!” Și i-a făcut-o pe femeie, i-a dat-o cu indicație clară: ,,Creșteți și vă înmulțiți! Umpleți pământul și-l stăpâniți!” Așa a înțeles omenirea milioane de ani și azi suntem peste șapte miliarde de oameni pe pământ. Și toate au fost bune și frumoase și a fost seară și a fost dimineață, adică o rânduială, o ordine clară.

        Iată că în vremea noastră s-au ivit oameni, care se cred mai deștepți decât Dumnezeu și vor să aducă o altă ordine, o altă rânduială. Familia nu trebuie să mai fie unirea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, ci ,,unirea dintre doi parteneri”. Copilul nu trebuie să știe că are tată și mamă, ci părintele 1 și părintele 2, iar aceștia pot să fie amândoi bărbați, sau amândoi femei. Mai multe state zise democratice au adoptat legi, care permit ,,căsătoria” dintre doi bărbați și dintre două femei. Lucrurile acestea se petreceau până anul trecut în țările de religie catolică și protestantă. Anul trecut a legiferat și Grecia  această orgie. Grecia, vârful de lance al Ortodoxiei, de foame, de sărăcie, a fost nevoită să cedeze. Au îngenuncheat-o! Mai sunt în Europa vreo zece state, care mai rezistă presiunilor de acest gen. Oamenii de bună credință de la noi au organizat un referendum, care să oblige pe parlamentari să modifice textul Constituției și să prevadă acolo în mod expres, că ,,familia este unirea dintre un bărbat și o femeie”. S-au adunat peste 3.000.000 semnături, dar oficialitățile n-au făcut nimic concret până acum să dea curs acestei dorințe a poporului român. Să zicem, totuși, că se va reuși. Va reuși generația noastră. Dar mâine? Va fi la rând generația facebook-lui, a internauților. Va fi generația pruncilor de azi, care învață(sau vor învăța și la noi în anii viitori!) de la grădiniță și până la terminarea liceului, despre  actul sexual și perversiunile sexuale. Dacă azi, pentru omul de bună credință lucrurile acestea sunt strigătoare la cer, pentru omul de mâine ele vor fi ceva ,,normal”, așa cum este ,,normal” să umbli cu unghiile netăiate, dar vopsite.

        Familia își pierde rolul de a crește și educa pe copii. Atâta vreme cât tu, părinte, nu ai voie să-l atingi cu o palmă sau cu o vorbă pe copilul tău, pierzi orice autoritate asupra lui. Dacă pruncul se va supăra că nu i-ai dat luna să joace fotbal cu ea sau l-ai pus să-și facă lecțiile, te va pârî că-l persecuți și ți-l va lua și-l va duce la orfelinat, ori îl va da unor îngrijitori plătiți.

        Parcă n-ar fi fost atâtea și atâtea cauze care duc la destrămarea familiilor! Trebuia să  pună pe tapet și aceste anomalii. Mâine, eu, ca preot, voi fi reclamat că am refuzat să cunun pe Ion cu Gheorghe, sau pe Marița cu Joița. Voi fi amendat cu cât nu face salariul pe un an întreg, pentru că am încălcat ,,drepturile omului”. Asta de două ori, fiindcă a treia oară voi intra în pușcărie!

        Antihrist își face tot mai simțită prezența în lume, iar desfrânata apocaliptică cutreieră ca un corb al morții peste țări și peste suflete.

        Cu un mileniu și jumătate în urmă, un om de o cruzime nemaiîntâlnită a trecut prin foc și sabie pământurile românești. Era regele Atila, conducătorul hoardelor hune, strămoșii ungurilor de azi. Bătrânii noștri îl spuneau ,,biciul lui Dumnezeu”! Voiau să spună că Dumnezeu îi pedepsește prin acel om pentru păcatele lor.

        Privesc cu teamă spre viitor și văd că ,,biciul lui Dumnezeu” se ridică din nou, gata de-a se slobozi asupra noastră. Musulmanii invadează Europa, leagănul creștinismului. Nu mă refer la amărâții care fug îngroziți de moarte ca să caute un adăpost. Mă refer la cei infiltrați printre ei, care-și fac din curățirea pământului european de scârnăviile destrăbălării morale un ideal, pentru care sunt gata să-și dea și viața.  Când fac atentate și lasă în urmă zeci și sute de cadavre, socotesc că și-au împlinit misiunea lor de reformatori ai vieții morale, de ,,bici al lui Alah” asupra păcătoșilor. Privesc cu teamă spre viitor, fiindcă, după cum spun statisticile, până în 2050, jumătate din populația Europei va fi musulmană. În Siria au fost creștini și musulmani. Siria avea creștini înainte de a se creștina Sfântul Apostol Pavel. El a primit primele noțiuni ale învățăturii creștine în capitala Siriei, în Damasc. Ei bine! Mii de oameni nevinovați din Siria au fost uciși în ultimii ani pentru simplul motiv că erau creștini. Biserici au fost distruse, case de creștini incendiate, episcopi și preoți uciși sau răpiți și multe-multe alte atrocități.

        Privesc spre viitor și tare mi-e teamă că-ntr-o zi cel care va îmbrăca reverenda de preot, va îmbrăca ceea ce se numea ,,cămașa morții”. Preoția însăși, ba chiar statutul de creștin, vor trebui să aibă din nou dimensiunea martirică, jertfelnică de altădată. Atâta destrăbălare morală nu poate fi spălată decât cu sânge!

        Privesc cu teamă spre viitor, fiindcă văd că populația țării se împuținează, îmbătrânește; văd că tineretul ne pleacă departe să-și câștige pâinea și pe acolo prinde rădăcini. Se risipește neamul și asta nu e bine. Văd că neîncrederea este prezentă peste tot: între popor și puterea politică; între oameni, chiar în cadrul familiilor. Interesul trece peste orice considerente morale și religioase și asta e periculos. S-a distrus solidaritatea între oameni, spiritul comunitar, s-a împuținat credința!

        Se aud tot mai puternic zăngănind armele și la răsărit și la apus. Taberele militare se pregătesc tot mai intens, cu arme tot mai sofisticate pentru război pe pământ, în aer, pe apă! Se pregătesc să…. lupte pentru pace! Fiare hămesite plănuiesc sfârtecarea României!

          Rugați-vă lui Dumnezeu să ne aibă în pază. Sodoma și Gomora ar fi scăpat nemistuite de flăcări, dacă în ele ar fi fost doar zece drepți, adică oameni curați sufletește, nepervertiți de păcate. Haideți să fim noi, românii, cei zece din cetatea Europei, pentru care Dumnezeu să n-o pârjolească!

*

        La cumpănă de ani.  Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru tot şi pentru toate, căci fără El suntem praf şi pulbere. Atât cât vrea El mai fiinţăm pe acest pământ, ne mai bucurăm de fiecare zi ce ne-o dăruieşte, de fiecare anotimp, de fiecare clipă fericită, pe care mai avem prilejul s-o trăim!

        Vă mulţumim cordial tuturor pentru tot sprijinul ce ni l-aţi dat în cursul anului 2017! Vă mulţumim tuturor celor care ne-aţi primit cu colindul, atât la Crăciun, cât şi la Bobotează, după datina străbună, ca nişte adevărate  familii de creştini! Vă mulţumim cordial pentru darul ce ni l-aţi făcut, fiecare după voia şi posibilităţile ce le-a avut, dar mai ales pentru bunăvoinţa creştinească şi românească. Să dea Dumnezeu să vă găsim pe toţi sănătoşi şi cu voie bună mulţi ani de aici înainte!

        La cumpănă de ani, se cuvine să facem un scurt bilanţ  fiecare dintre noi cu privire la viaţa noastră, la familiile noastre, la speranţele ce le avem de viitor. Dacă n-ar mai fi sărbătorile şi rânduielile acestea ale anotimpurilor, viaţa ar fi ca o lungă călătorie fără popas. Aşadar, să ne oprim un pic în lungul drum al trecerii noastre prin lume şi să ne facem un examen de conştiinţă fiecare. Să ne imaginăm că derulăm filmul vieţii noastre de până acum, cu toate ale sale bune şi rele. Să ne imaginăm, de asemenea, că la acest film ar privi şi Dumnezeu. Ia gândiţi-vă, aţi găsi vreo scenă în acel film de care să vă fie frică, ori să vă roşească obrazul la gândul că va vedea-o  Cel de Sus?  Sau chiar şi numai ceilalţi semeni ai Dumneavoastră?! E o grea încercare. Căutaţi, de asemenea, să socotiţi dacă aţi făcut tot ce a depins de Dumneavoastră, ca propria familie să dureze, ca soţul, soţia, copiii, părinţii, socrii, cumnaţii  Dumneavoastră să aibă o rază de fericire, când s-au aflat în preajma Dumneavoastră, când aţi vorbit, când aţi muncit împreună. Vedeţi dacă aţi făcut vreo fărâmă de bine cuiva, dacă v-aţi făcut întotdeauna rugăciunea, dacă sunteţi împăcaţi cu Dumneavoastră înşivă, cu cei din jur şi, mai ales, cu Dumnezeu. Încercaţi să vă imaginaţi, că în clipa următoare aţi fi chemaţi înaintea lui Dumnezeu, că v-ar sosi ceasul cel din urmă. Aveţi, oare, bagajul făcut? Sunteţi, într-adevăr, pregătiţi de marea călătorie?  Aveţi suficiente argumente ca să vă apăraţi la dreapta judecată pentru faptele săvârşite în această viaţă?  Sunt câteva întrebări, pe care ar trebui să ni le punem fiecare dintre noi la această cumpănă de ani.

          Faceţi planuri pentru familia Dumneavoastră, dar ţineţi seamă şi de ceilalţi membrii ai familiei. Vedeţi dacă şi lor le place şi dacă sunt de acord cu ceea ce vreţi să faceţi. Numai aşa va fi armonie şi unitate în casa Dumneavoastră şi nimănui  lehamite nu-i va fi, că staţi sub acelaşi acoperiş!  Dumnezeu să vă ajute  şi să fie bine!

*

        Starea parohiei(II).  În numărul trecut al ,,Scrisorii pastorale” făceam o analiză amănunțită a vieții religioase din parohia noastră din cursul anului 2017. Colindul cu Botezul ne determină să venim cu câteva completări, pe care le considerăm absolut necesare. În primul rând, mulțumim lui Dumnezeu că avem asemenea creștini în parohia noastră, care păstrează atât cât se mai poate tradițiile noastre strămoșești, credința și datinile. Veniți în număr mare la biserică în duminici și sărbători, sunteți atașați de biserică, nu batjocoriți slujitorii bisericești, ci, dimpotrivă, avem semnale că vorbiți chiar mai bine decât ar trebui despre preotul Dvs. Aveți în casele Dvs. icoane, candele, atmosferă creștinească. În majoritatea caselor icoanele sunt așezate pe peretele dinspre răsărit, pe acel perete nu mai sunt tablouri, postere, decupaje din reviste cu mâțe, câini, lei, șerpi, femei goale și alte bazaconii de acestea. Am găsit case în care cărțile primite de la  parohie în ultimii ani erau așezate pe masă, în mijlocul camerei, ca într-o sală de lectură dintr-o bibliotecă. Aceleași cărți le-am văzut în multe case în biblioteci, în altele ele singure formau ,,biblioteca” familiei. Au fost legați cei mai mulți câini, iar cei care au fost dezlegați s-au dovedit a fi bine educați. Anul acesta nici unul  dintre ei n-a încercat rezistența pantalonilor popii și nici nu i-au verificat gustul cărnii. Aproape toți enoriașii noștri știu să se închine corect. Am mai întâlnit câteva cazuri, în care oameni în toată firea nu știau acest lucru: fie făceau niște rotocoale cu mâna, parcă s-ar fi apărat de muște, fie dădeau din mână, parcă ar fi tras la ferestrău.  Sunt câțiva enoriași, pe care-i putem număra pe degetele de la o mână, care evită în mod sistematic, de ani buni, să-și arate fața cu prilejul colindului. Altfel spus, fug de icoană, de cruce, de agheasmă! Nu putem pune, deocamdată, un diagnostic definitiv, fiindcă mai trebuie făcută și proba cu tămâie! Sunt cazuri puține, câteodată unice, dar ele mai există, totuși. Rușine să-i fie preotului!

        De aproape patruzeci de ani suntem împreună și în fiecare an v-am explicat, fie verbal, fie în scris, că la Crăciun nu vin în casa Dvs.  ca să fac molitvă porcului, ci colindul are alt rost. Încă am mai găsit  case cu acel prilej, în care cineva din familie iese la poartă să-i spună preotului: ,,-Părinte, eu n-am avut porc!” sau ,,-Părinte, eu nu l-am tăiat!” Că unii dintre Dvs. doresc să facă și molitva cărnii, este foarte bine, dar aceasta nu este obligatorie. Este o rugăciune, o slujbă și atâta tot. La fel de bine se poate face și sfințirea casei, a fântânii etc.

        În Malovăț s-au făcut multe construcții noi, s-au consolidat ori s-au extins altele mai vechi, s-au amenajat frumos, au fost dotate cu multă aparatură, ceea ce arată că nivelul de civilizație s-a ridicat simțitor. Mai puțin s-a întâmplat acest lucru în Bârda. Vorbe amuzante, nevinovate, am auzit mai puține anul acesta! Dacă e vorba de porci, remarcăm că și anul acesta au fost destul de mititei. Nu mai sunt porcii de altădată, care umpleau câte două postăvi cu carne! Nu mai sunt nici câinii de altădată! Acum predomină pechinezii! Criza economică se resimte peste tot. Chiar starea Dvs. de spirit, îngrijorarea față de nevoile de azi, de mâine, spune acest lucru. Mulți, foarte mulți nu aveți serviciu, mulți sunteți plecați în țară sau peste hotare la muncă. Sunt copii lăsați în grija bunicilor, în grija rudelor. Lipsa părinților se resimte în timpul anului, atât la școală, cât și  în viața lor în general. Am găsit multe porți deschise între vecini, între părinți și copii, dar am mai găsit și garduri noi construite între părinți și copii! Expresii de genul ,,-Pe aici nu se trece!” am întâlnit anul acesta, când a fost vorba să merg de la casa părinților la a copiilor pe poteca ce-o cunoșteam din anii trecuți. Expresia mi-a amintit de deviza trupelor române pe frontul de la Mărășești!

          Am mai găsit frați și consăteni certați și încrâncenați de ani de zile. Am găsit  și mulți bolnavi, bătrâni, săraci și singuri! Din păcate, parcă mai mult ca-n alți ani, am găsit familii destrămate. Nu sunt familii aflate în luna de miere, ci familii cu copii la școli, alții în prag de căsătorie. Nu analizăm aici cauzele, ci deplângem copiii rămași cu un părinte, gospodăriile frumoase pe care și le realizaseră, viața lor de familie de altădată, care părea atât de armonioasă! Poate că nu e totul pierdut! Dumnezeu să le ajute, să le dea pace, înțelegere, împăcare  și să nu uite că pasărea din mână e mult mai de valoare decât cea de pe gard!

        Dacă Dumnezeu ne va ajuta şi Dvs. îmi veţi fi alături, vom reuşi să mai facem multe lucruri bune împreună, spre slava lui Dumnezeu. Dorim să continuăm publicarea şi răspândirea cărţilor religioase; să continuăm să scoatem şi să vă trimitem ,,Scrisoarea pastorală”; să distribuim gratuit fiecărei familii din parohie şi celor ce ne-au  ajutat cartea Dicționarul proverbelor religioase românești, vol. I și să găsim resurse ca să publicăm volumul al doilea pentru Sărbătorile Crăciunului de anul acesta și să v-o donăm; să dăm cât mai multe filme cu conţinut religios; să fim prezenţi în presa scrisă şi pe internet cu cât mai multe contribuţii; să organizăm mai multe excursii cu caracter religios; să continuăm cu donarea pâinii  în duminici şi sărbători; să menţinem serviciile gratuite şi contribuţia de cult la aprecierea fiecăruia; să putem să acordăm ajutoare celor bolnavi, neputincioşi şi tuturor celor  loviţi de nenorociri; să intensificăm activitatea pastorală şi misionară; să mărim numărul participanţilor la slujbe, să văruim ambele biserici, să vopsim acoperișurile bisericilor din parohie, să terminăm magazia şi multe, multe altele, despre care vom vorbi pe parcurs. Dumnezeu să ne ajute!

*

          Contribuția de cult.  Până la închiderea acestei ediții, situația contribuției de cult pe 2018 se prezintă astfel: în Malovăț au achitat 91,60% din familii; în Bârda au achitat 87,04% din familii; la nivel de parohie au achitat 90,14%. Reamintim că și pentru anul 2018, regula privind contribuția de cult rămâne aceeași: fiecare dă cât vrea. Serviciile religioase sunt gratuite, indiferent dacă cineva achită ceva sau nu pentru contribuția de cult. Preotul este la dispoziția tuturor  365 zile pe an, 24 de ore pe zi. În rest este liber! Pentru 2018, cea mai mică contribuție de cult este de 2 lei, iar cea mai mare de 410 lei(Dl. Dima Vasile). Dintre fruntași menționăm pe următorii:

        A. În Malovăț:  Dima Vasile: 410 lei; II. Nistor Petre și Primar Michescu Ion: câte 300 lei; III. Cioabă Dumitru: 254 lei; IV. Coman Vasile: 220 lei; V. Oproiu Petre și Pau Claudiu: câte 200 lei;  VI. Ionașcu Ștefan, Crașoveanu Valeriu, Surugiu I. Mihai și Mănescu V. Vasile: câte 170 lei; VII. Ionașcu Maria: 168 lei; VIII. Boncioc Elena: 160 lei; IX. Manolea Elisabeta: 155 lei; X. Coman Constantin, Ungureanu Gheorghe, Băleanu Ioana, Borugă Ion, Voican Petre și Bondoc-Ionașcu Gheorghe: câte 150 lei; XI. Popescu Goriță: 145 lei; XII. Surugiu Gheorghe: 143 lei; XIII. Paicu Domnica: 130 lei; XIV. Glavan Pompiliu: 126 lei; XV. Tărăbâc Angela: 125 lei; XVI. Bobiț Gheorghe, Vișan Sevastița, Cernea Mihăiță, Ungureanu Constantin, Manolea Nicolae, Tărăbâc Grigore, Pera Aurica, Crumpei Gheorghe, Vasilescu Ioana, Pereanu Constantin, Coman Elena, Dragotă Nicolița, Munteanu Alexandra: câte 120 lei; XVII. Motreanu Petre, Popescu Mihai, Popescu Marga și Baltac Lida: câte 115 lei; XVIII. Surugiu Eugenia, Bazavan Dumitru, Colibășanu Dumitru, Surugiu N. Ion, Chiriță Toni, Iorgovan Viorel, Curea Gheorghița, Paicu Nicolae și Munteanu Iorgu: câte 110 lei; XIX. Surugiu Elena și Căprioru Gheorghe: câte 109 lei; XX. Popescu Dumitru, Ciobanu Alexandra, Pereanu Viorel, Orodan Aneta, Cojocariu Titu, Vișan Sevastian, Meilă N. Nicolae, Răchiunoiu Grigore, Ciurel D. Dumitru, Oprișan Elena, Săftoiu Liviu(I) și Tătucu Grigore: câte 105 lei; XXI. Pirici Constantin și Ilinca Alexandru: câte 103 lei; XXII. Boncioc Dumitru: 102 lei; XXIII. Manolea Grigore, Bobiț Claudiu, Micu Valeriu, Bazavan Claudiu, Ungureanu Dumitru, Iordache Mihai, Almichi Constantin, Băleanu Petre, Voican Ion, Ghilerdea Sevastian, Bondoc Eugenia, Popescu M. Mihai, Meilă Costel(I), Lupșa Dumitru, Baltac Alexandru, Almichi Ion, Bazavan Gheorghe(Ieleșnic), Borugă Mihai, Teșilă Elisabeta, Minune Ion, Badea Marius, Înv. Michescu Ion și Munteanu Puiu: câte 100 lei; XXIV. Crăciunescu Tică, Badea Aurel și Sava Ion: cât 95 lei;  XXV. Tărăbâc Virgil, Ciolacu Dumitru și Mazilu Paraschiva: câte 85 lei; XXVI. Bobiț Gh. Ion, Popescu D. Ion, Popescu Valentin, Meilă Iancu, Popescu V. Ion, Bogdan Silvia, Guran A. Constantin, Trocan Ion, Ciobanu Doru, Tătucu Marius și Papa Vergina: câte 80 lei; XXVII. Coman Dumitru, Popescu Gh. Gheorghe, Bazavan Marin, Blejdea Gheorghe, Ciută Romulus și Ungureanu Florin: câte 75 lei; XXVIII. Surugiu Onel: 72 lei; XXIX. Popescu Maria, Jianu Stela, Stroie Sever, Pau Olimpia, Mănescu Iulius, Popescu Angelu, Popescu Nete, Crăciunescu A. Gheorghe, Ștefu Constantin(I), Cotea Nicu, Zamfir Viorel, Giurescu Lucreția, Meilă Pantelie, Bondoc Anton, și Borcilă Gheorghe,: câte 70 lei; XXX. Cioabă Constantin și Pătrulescu Alin: câte 67 lei; XXXI. Ciobanu Ilie, Mateescu Mihai, Popescu Doru, Ionașcu Lucreția, Popescu V. Vasile, Lupșa Valeriu, Borugă Alexandru, Mănescu Valeria, Tărăbâc Lucian, Badea Ion, Minune Lucian, Surugiu Gh. Mihai și Pană Viorel: câte 65 lei;  XXXII. Cioabă Ioana: 63 lei; XXXIII. Boncioc Constantin: 62 lei; XXXIV. Guțescu Elena, Vișan Valeria, Mănescu Ion, Paicu Sabina, Borcilă Nuța, Ciolacu-Hotăranu Claudiu, Popescu V. Constantin, Filip Elisabeta, Hurduc Romeo, Michescu Nicolae, Statache Cornel, Mănescu Elena, Bondoc Alexandru, Stanciu Ștefan, Odoleanu Valeriu, Glavan Constantin, Hurduc Pantelie, Borcilă Vasile, Pătrulescu Petre, Iorgovan Constantin și Ciurel Valentin : câte 60 lei; XXXV. Ică-Căprioru Gheorghe și Săftoiu Liviu(II): câte 58 lei; XXXVI. Meilă Dumitru: 57 lei; XXXVII. Spătariu Florin și Căprioru Petre: câte 56 lei;  XXXVIII. Manafu Stela, Mănescu Angela, Cojocariu Daniel, Mateescu Liviu, Michescu Ion(II), Popescu Elena, Nistor Ion, Stefu Ion, Borcilă Șt. Ștefan, Cojocariu Ilie, Meilă C. Nicolae, Borcilă Ștefan, Cosma Victor, Baltac Gheorghe și Munteanu Iancu-Sorin: câte 55 lei; XXXIX. Glavan Ion: 53 lei; XL. Surugiu Ionel: 52 lei; XLI. Tărăbâc Stelucu, Vlăduț Sevastian, Vișan Ioana, Boncioc Liviu, Cosma Cristina, Popescu Șt. Ion, Berneanu Alexandra, Omir Sevastian, Crăciunescu Florin, Coman Eugen, Munteanu Dumitru, Drăghici Ionuț-Alexandru, Ciobanu Dumitru, Oprișan Valeriu, Popescu Gheorghe, Cristea Dan, Mangu Constantin, Crumpei Vasile, Crumpei Sever, Coman Marian, Vișan Daniel, Tărăbâc Ion, Minoniu Zoia, Ciurel A. Dumitru, Crașoveanu V. Valeriu, Meilă Maria, Vișan Bădiță, Curea Constantin, Meilă Costel(II), Tărăbâc Valentin, Ștefu Florian, Capel Cristina, Tărăbâc Bebe, Baltac A. Alexandru, Vișan Ion, Badea Nicolae, Guran Aurel, Nistor Elena, Mladin Paul, Nistor Vasile, Bazavan Jana, Meilă Emil, Pr. Megan Jan, Baltac Ion, Glavan Dumitru, Mănescu Viorel, Baltac Petre, Paicu Elena, Geaucă Aristide și Ciurel Florin: câte 50 lei; 

        B. În Bârda: I. Botoșan Dumitru: 250 lei; II. Popescu Valeria. 225 lei; III. Bobocea Savu: 160 lei; IV. Duțoniu Gheorghe: 155 lei; V. Curea Gigi, Horodnic Tudor și Mihăescu Nicolae: câte 150 lei; VI. Luca Aristița: 130 lei;  VII. Rolea Pantelie, Turlacu Emil și Gârbovan Ion: câte 120 lei; VIII. Stănciulescu Ion, Anghel Domnica, Butoi Ion, Luca Nica, Gârbovan Nicolina, Mema Petre și Șonea Floarea: 110 lei; IX. Rolea Ion, Luca Vasile și Mema Ștefan: câte 105 lei; X. Dragomir Gheorghe, Dragomir Nicolae, Dragomir Bădiță, Cimpoieru Viorel, Pr. Stănciulescu Alexandru, Șeitan Gica, Ivașcu Ion, Luca Jana, Luca C. Maria, Gheran Pantelie, Luca I. Ion, Sfetcu George, Rolea George, Sfetcu Sorin, Stănciulescu Florin, Drăghia Tudor, Sfetcu Bebe, Sfetcu Dumitru și Mucioniu Ion: câte 100 lei; XI. Volintiru Ana: 92 lei; XII. Sfetcu N. Aurel: 90 lei; XIII. Anghel Nicolae și Mema Ion: câte 80 lei;  XIV. Luca Gheorghița: 75 lei; XV. Mogonea Ion, Stănciulescu Marin, Roată Benonică, Pâlșu Gheorghe, Luca D. Maria, Luca M. Ion și Gheran Paraschiva: câte 70 lei; XVI. Curea Cristi: 64 lei;  XVII. Motreanu Ilie, Motreanu Elena, Curea Viorel, Ploștinaru Ionel, Botoșan Elena, Curea Gheorghița, Fugașin Aurel, Luca Constantin, Duțoniu Valentin, Rolea Marina, Coman Elena, Tănase Maria, Mema Gheorghe și Avram Dumitru: câte 60 lei; XVIII. Curea Dora, Curea Ghiță, Luca Marin, Luca Sanda, Catană Elena, Mema Margareta și Mucioniu Gheorghe: câte 55 lei; XIX. Zaharescu Maria: 53 lei; XX. Malescu Gheorghe: 51 lei; XXI. Pavel Eugenia, Fruntelată Mihăiță, Cimpoieru Tănase, Curea Maria, Mucioniu Elena, Olteanu Alexandru, Curea Gheorghe, Ivașcu Vasile, Luca Gica, Avram Polina, Mema Ion, Luca Radu-Vasilică, Stănciulescu Maria, Stănciulescu Petre, Luca Dumitru, Sfetcu Doru, Sfetcu A. Aurel, Cola Emilia, Rolea Constantin(I), Gheran Nicolița, Bufan Dumitru, Stoichină Dumitru, Mema Ileana, Stănciulescu Ștefan și Mucioniu Dumitru:  câte 50 lei.

          Acestora și tuturor celorlalți care au contribuit cu cât au putut ei, le mulțumim cordial.

          Dumnezeu să le răsplătească jertfa!

*

          Ajutoare și donații. În această perioadă am primit câteva ajutoare din afara parohiei, astfel: Doamna Mătuș Natalia(Timișoara): 500 lei; Dl. Pera Nicolae(Constanța), fiu al satului Malovăț: 300 lei; Doamna Procuror Dr. Ana Călin(Galați): 100 lei; Doamna Prof. Univ. Dr. Zamfira Mihail(București): 70 lei; Dl. Iorgovan Anton(Tr. Severin), fiu al satului Malovăț, Dl. Popa Mihai (Rm. Vâlcea), Doamna Crăciunescu Valeria(C-lung-Moldov.- SV): câte 50 lei;

          Dumnezeu să le răsplătească!

*

          Publicații. În această perioadă, preotul Dvs.  a reușit să mai publice câteva materiale, astfel: ,,Scrisoare pastorală” – 363, pe blogul d-lui Ben Todică, directorul postului de radio în limba română din Sydney(Australia) din 27 dec. 2017(http://bentodica. blogspot.ro); ,,Scrisoare pastorală” – 364, în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 2018 ian. 11, ediție și on-line(http://www.observatorul. com); în ,,Armonii culturale”, Focșani, 2018 12 ian., ediție și on-line(http://armoniiculturale.ro); Înțelepciunea lui Iosif, în ,,Omniscop”, Craiova, 2017, 18 ian., ediție on-line(http://www. omniscop.ro); în ,,Națiunea”, București, 2018 ian. 14, ediție și on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro).

*

                Zâmbete.  ☺Avocatul: ,,- Domnule Doctor, câte autopsii ați efectuat pe oamenii decedați?”   Doctorul: ,,- Pe toate. Oamenii vii se opun prea tare!” ☺ Avocatul: ,,- Acesta era nasul pe care vi l-ați spart în copilărie?”  Martorul: ,,- Am un singur nas, să știți!” ☺ ,,- Ion foloseşte curent alternativ!” ,,– Adică?” ,,– Când ia de la vecinul din dreapta, când de la cel din stânga!” ☺ Șeful ii spune angajatului: ,, -Faci totul așa de încet, abia reușești să faci jumătate din ce fac ceilalți!  Reușești să faci ceva repede?” ,,- Da, obosesc repede…!” ☺ ,,-Tată, așa-i că vrăjitoarele nu există?” Tatăl, ridicând privirea către soție și soacră: ,,- Ehee, când eram mic și eu credeam la fel…!” ☺ Dintre toate rudele nevestei mele, cel mai mult îmi place de mine..! ☺,, - În ce lună să mă căsătoresc, septembrie sau octombrie?” ,, - Octombrie, evident!” ,,- De ce?” ,,- Mai câştigi o lună!”

*

            Convocare. Transmitem și pe această cale înștiințarea, că duminică, 21 Ian., la Bârda și duminică, 28 Ian. la Malovăț, sunt convocați membrii Adunării Parohiale pentru a alege membrii Consiliului și Comitetului Parohial pentru următorii patru ani.

*

            Înmormântări. În ziua de 2 ian. pentru BazavanNatalia(92 ani) din Malovăț; în ziua de 11 ian. pentru Paicu Sabina(89 ani) din Malovăț. Dumnezeu să le ierte!

*

              Program. În luna februarie avem următorul program de slujbe: 2 Febr.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 3 Febr.(Malovăț-Bârda); 4  Febr.(Bârda); 10 Febr.(Malovăț-Bârda); 11 Febr.(Malovăț); 17 Febr.(Malovăț-Bârda); 18 Febr.(Bârda); 19 Febr.(slujbă seara la Malovăț); 20 Febr.(slujbă seara la Bârda); 21 Febr.(slujbă seara la Malovăț); 22 Febr.(slujbă seara la Bârda); 23 Febr.(slujbă seara la Malovăț); 24 Febr.(Malovăț-Bârda); 25 Febr.(Malovăț). În restul timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la biserică, acasă, la școală, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda @gmail.com.

         Sănătate, pace și bucurii! La mulți ani!                                       

                               Pr. Al. Stănciulescu-Bârda