Adrian Botez - 1-DESPRE NEAM ȘI POPOR (rubaiyate - catrene DACO-VALAHE)

 

1-DESPRE NEAM ȘI POPOR

(rubaiyate[1]-catrene DACO-VALAHE)

de Adrian Botez

 

1 Decembrie 2020

 

 

MOTTO :

”POPORUL ARDE-VA -  MINUNI !  -  PE-ACELAȘI RUG CU NEAMUL !”

 

 

1-NEAM ȘI POPOR

 

Neam : Steaua din Cer Betlehemic : Crist nicicând nu greșește :

jos -  pe Pământ – în Oglinzi Blestemate - Poporul-Cădere-de-Neam  - se târăște...

Martir-Popor  - spre Steaua-Sinea-i-Neam pornește... -  ...va fi Sărbătoare-n tot Ramul :

POPORUL ARDE-VA -  MINUNI !  -  PE-ACELAȘI RUG CU NEAMUL !

 

***

 

2-FACERE DE CLOPOT – PENTRU VESTIREA PRIMEJDIILOR  NEAMULUI TĂU

 

faci  Clopot de Vestire – în Primejdii – pentru Neamul tău :

dar când  Clocotirea de Metal Topit (Furnale spre Zenit)

vrei să nu se crape-ntr-un Glas Dogit – AMESTECI SÂNGELE-ȚI JERTFIT :

ABIA-ATUNCI  VUIEȘTE – PLIN-DEPLIN  - IUBIREA-ȚI – ARZÂND – ÎN SUNET – ORICE RĂU !

 

***

 

3-AMĂRÂT POPOR ROMÂN

 

amărât Popor Român – prins în  Nod de Vânturi

ce Belele-ai pătimit – nici Drac' n-are-n Gânduri...

...ți-au golit Vampirii vâna – de te pleci spre Luturi :

Soare când – iar – va veni – vei lua Lumea-n șuturi !

 

***

 

4-COMPENSAȚIA DUHULUI

 

n-ai vrut să fiu – în viața-mi -  Erou  - și nici Martir

dar Neamul-Epopee  îl ridicai la Ceruri   (cu tot cu Cimitir !) :

am Duhul – pururi -  alături de cei Drepți – în Sfinte Bătălii

și sângerez cu Crist –Mistic-Zadarnic -pe Gòlgote Pustii !

 

***

 

5-BLESTEM

 

nu mai simțiți înțepături – în Inimi – când Patriei îi merge rău

când tot Străinul ce o calcă-i devine Diavol și Călău...

cei ce n-aud Pământul Sfânt cum geme – nu aibă parte de Mormânt :

cum Câinii-n Șanț să moară  - Nesimțiții : fără Lumină – neștiuți de Gând !

 

***

 

6-UITARE VINOVATĂ

 

Cuvântul ”PATRIE” nu spune – azi – nimica – nimănui

deși Pământul Sfânt – doar – vă ține în Lumină

deși Străbunii – prefăcuți în Holde – Izvoare de Ființă sunt – ORICUI !

...dar ați uitat să-ngenunchiați în Rugă : Sărut spre Sânge-Rădăcină !

 

***

 

7-NERECUNOȘTINȚĂ

 

dar cine sunteți voi – fără de Patria-Lumină ?

o Pleavă fără Rost – împrăștiată – de-orice Vânt – în Tină !

...plecați – veniți – parcă nu într-o Casă v-ați născut

parcă nu un Anume Pământ v-a plămădit  –  V-A VRUT !

 

***

 

8-PROMISIUNE TRĂDĂTORILOR DE ȚARĂ

 

Trădători de Viță Veche au pus Țara la pământ :

Haite de Străini ne calcă – ne sfâșie – rând pe rând...

Sânge de Păduchi – Hiene ! –... pe voi – Primii-o să vă Cânt !

....pe Rudă și pe Sămânță – pe Toți !  - v-oi băga-n Mormânt !

 

***

 

9-CA UN CÂINE

 

ca un Câine – bătut pe ruptelea și pe nedrept

atâta mă sălbăticii – că nici Străbunul Lup nu-mi ține piept !

vouă -  ce mi-ați stâlcit Făptura Sfintei Patrii – vânzând-o-n Piață

v-oi rupe Jugulara – crunt ! – să vă deșert de Viață !

 

***

 

10--POPOR BIZAR

 

de ce mergi în Genunchi - și plângi – Popor Român – Bizar ?

în fața ta nu este Crist : doar Pulberi de Zadar !

nu te-nchina – înfrânt de Bezne – la Monștrii Zării

cât timp ai – în Altar : Străbunii Sfinți – Lumini Martire – Munții Mării !

 

***

 

11--EU MOR

 

nu se vede Vârf-de-Dor : Norii-s deși – Ochii mă dor

de când tot privesc la Țara ce mi-i Patrie... : eu mor

dar Privirile-mi Arzânde le-oi lăsa în acest Plai :

să nu jinduiți la Ceruri – la Luminile din Rai...!

 

***

 

12-PATRIA NU-I PĂMÂNT :  SÂNGE-I DE CRIȘTI

 

să nu lași Turmele să treacă peste Holde :

nici Dumnezeu nu lasă Furi să-i spargă Bolte !

să nu lași Cal Străin să-ți ia Pământul pe Copite !

PATRIA NU-I PĂMÂNT  :    SÂNGE-I DE CRIȘTI : LUMINI CRESC PE MORMINTE !

 

***

 

13-”AȘA-I ERA ÎN KARMĂ”...

 

cu Nasu-n Spuza Catastrofei – dorm  - dulce - Sinistrații :

toți – îngălați – tâmpiți de Lene – -elefantin  – pe Guri emit Vibrații...

Părinți și-ar frige – Frați și-ar frige – numai să-i lași să doarmă :

ce dac-o Patrie  dispare ? - ...”așa-i era în Karmă”...

 

***

 

14-LABORATOR DE PATRII

 

nu vă grăbiți – cât mai încet mișcați din Mădulare :

e vorba – doar – de Patrii Demodate – de Strămoșești Hotare...

...lozinci vetuste : ”pământul plămădit din Sânge”... – ...mânca Rahat în Carte !

...azi nu-i de-actualitate : -n Laborator  -  obținem Glii...Prefabricate !

 

***

 

15-A PUTEA  ȘI A VREA

 

mergeam prin Șanț - și mă mânjeam de Zoaie :

de un' s-aduc – eu -  Patriei Uscate - -o Ploaie ?

...dar să-i păzești Hotarele – de Hoarde – ca la Anul

să avem Grâul nost' – ...de plouă :  ...cumva  -  îți strică Planul ?!

 

***

 

16-”POLITICAL CORRECTNESS” ȘI SARMIZEGETUSA

 

pupăm Dosuri de Negri – că strigă - -n Cor – U. E.-ul ?

ne spânzurăm – ”political correctness” – dac' ei ne dau W. C.-ul ?

...avem Patrie Sfântă – Jungherul Sfânt de DAC :

la Sarmizegetuza n-au murit Imbecilii – gătiți în Negru Frac !!!

 

***

 

17-TRĂDĂTORUL TOT N-OBOSI  –  DE  A FI SPÂNZURAT !

 

abia se mai ține câte-o Frunză Galbenă-n Ram :

Patria mea – Nevăzută – se vinde – -Astăzi – la Kilogram...

au obosit și Hoții – Sărmanii - de-atâta furat...

...păcat : TRĂDĂTORUL TOT N-OBOSI – DE  A FI SPÂNZURAT !

 

***

 

18-PROBLEMĂ SPINOASĂ A COPIILOR

 

cândva – priveai Copil Nevinovat : ”Frumosule ! – să nu-l deoache Mama !”

acum : ”oar' ce-Asasin va crește  –  sub  Chipu-i ? –  ...cum se va coace Poama ?

ce Trădător se-ascunde – în Ochii ăști – Albaștri

cari va lăsa o Țară – plină doar de Sihaștri ?”

 

***

 

19-ULTIMA SOLUȚIE

 

Patrie-a Mândrei Pajuri Voivodale

ajuns-ai – azi -  în Cârje – cerșind la Venetici !

un Foc s-aducă Crist – peste Haznale :

mai bine Facle-Aprinse – decât Scârboși Limbrici !

 

***

 

20-ACOL' S-ASCUNDE POPORUL RUGĂTOR !

 

o Viață-mi petrecui în Munți : ACOL' S-ASCUNDE POPORUL RUGĂTOR !

de-i vreo Nădejde – pentru Patrie – de Spor

Acolo veți afla-o – la Focur' le de Stâne

urmând - și-Acum – în Duh de Mândri Zei – Crezuri Bătrâne !

 

***

 

21-ÎN RĂZBOI

 

Bombe  Atomice – DACO-VALAHE  :  Sfintele Cântece !

Armuri și-Ambrazuri :  Duhuri-Strămoși  –  de-a Pururi Lunatice !

...nu mai dați târcoale pe l-ale noastre Hotare și Gânduri :

veți ajunge să facem – din voi – Mărețe Cocini de Scânduri !

 

***

 

22-ALT POPOR – NU ALT NEAM !

 

Noaptea – în Vis – fiecare din noi poartă-alt Nume :

unul : ”Arhanghel”  - alt' : ”Gange” – altul – altfel – dar ANUME !

...în Zori – niciunul nu bagă de seamă c-am umplut altă Lume

alt Popor – NU alt Neam !  – c-am trecut Netrecutul – cu Cristul pe Urme !

 

***

 

23-PĂRINTE ȘI COPIL ROMÂN

 

nu poți rămâne bun – Române ? –  tre' s' te  ”modernizezi” ?

să-ți bați joc de Bunicu-n Cârje ? -  să-ți porți Păru-n Sfârlezi ?

iar Casa ta să fie Barul ? – Copiii tăi să-ți zică ”tu” – ca să te simți ...”Fratern” ?

fii TATĂ și ÎNVĂȚĂTOR – așa te-or respecta : în Lumea asta de Nebuni - fii CĂLĂUZUL FERM !

 

***

 

24-PĂSTOR CU CELULAR

 

Năuc - s-oprește Râu-n Luncă : PĂSTOR CU...CELULAR ?!

unde ți-e Fluierul  –  Române ? – l-ai dat pe-n ”cip” barbar ?

”c-a zis U.E.-ul !” –  ...bolnav ești ? – ori bolund ?! – ”U.E.-ul-Împuțit”

îți paște Turma ? – ...de-ai fi tu Mândru – nu Fudul :  i-ai lua la flocăit !

 

***

 

25-NE SPARG SFÂNTUL PĂMÂNT

 

pe-aici – cândva – creșteau Luminați Crinii – în Poiană...

era atâta de frumos...chiar Crist 'și-uita de Rană...!

azi – Curătura s-a umplut de Sonde și Otravă

care ne sparg Sfântul Pământ – pe-un ”Vânt” Dugleș - de Babă !

 

***

 

26-CĂDELNIȚEAZĂ DUMNEZEU PRIN CERURI

 

miroase-a Rășină de Tămâie –  în Piscul de-Ametist al Munților :

cădelnițează Dumnezeu - prin Ceruri - și ține Rostul Nunților :

dintre Pajuri și Stele – dintre Voievozii Pădurii și Lună

dintre Ierburi și-Otravă – dintre mine și Visarea Bolnavă... Nebună...

 

***

 

27-NUMAI  AICI

 

numai  Aici – în Pământul lui Ștèfan - se ține Liturghia cea Mare !

aici numai 'i Patria Luminii-n Rugăciune-Stâlpare...

...eu zbor cu Pajuri – Hiero-Constelații - cu Candele  - Clopote – Iele

și-așa-mi vizitez – Clipă de Clipă –  Sfinte  - Moșiile mele !

 

***

 

28-LA CASĂ DE GOSPODARI ÎN SĂRBĂTOARE

 

e-o Patrie de Trandafiri și Slavă – ce-ncape' ici – pe Prispa Casei mele

la Masa Tăcerii-Extatice  -  eu și cu Crist ardem în Propria Privire :

Bucatele de Duh nu se răcesc – că-s Rugăciuni din Suflet și din Stele...

iar Noaptea Asta n-o uităm – căci  - Teiul din Ogradă-i – cu Luna – Primul Mire...

 

***

 

29-ÎN  MIJLOC DE ALTARE – ÎN ȚARA ASTA – CANDELA S-APRINDE !

 

nu vă uitați la petecele noastre : noi suntem Prinții Vechi – Oștenii Lui Ștefàn

iar Veneticilor ce-obraznic  ne rânjesc – le spunem : ”v-om mai răbda încă un An...”

...ne-au jefuit de Straie – dar de Suflet – degeaba-au tras : din Piept nu se desprinde !

CĂCI EI NU VĂD : ÎN  MIJLOC DE ALTARE – ÎN ȚARA ASTA – CANDELA S-APRINDE !

 

***

 

30-DIN PATRIA-POVESTE DIURNĂ

 

v-aș spune – dragii mei – Mii de Povești – dar Viața noastră-i Cea Dintâi Poveste :

a fost odată Făt-Frumos – dar el  - mereu – e Buna noastră Veste !

el este Cristu' –  -nsângerând Golgòte – dar e și Nunta Mioriței : CEA MAI MARE !

STRĂINI HAINI NU AU AFLAT : AICI E SINGUR LOC UN'  NU SE MOARE !

 

***

 

                                                                                         Adrian Botez

 

 

*

 

SCURTĂ POSTFAȚĂ : DESPRE PRIMUL RUBAIYAT DACO-VALAH

 

Toți spun lucruri bune și foarte bune (și deplin meritate !), despre Poezia persană : a lui Firdusi, Saadi, Hafez, Rumi, Nezami… - …și, mai cu seamă (așa se și cuvenea !), despre Poetul Sublim, Astronomul (director al Observatorului Astronomic din Marv – a prezidat grupul celor 8 Astronomi care, în 1074, a efectuat reforma calendarului musulman, calendar care este mai exact decât cel creștin-gregorian, alcătuit cinci secole mai târziu…), Medicul Curții Regale, Matematicianul (autor al Algebrei (Al-Djabra-val Mogha-bela – tradusă în toate limbile europene, încă din veacul trecut !), Omul Politic : OMAR KHAYYAM,

OMAR KHAYYAM…Regele  Tuturor Poeților Medioevici (pe numele lui adevărat : Omar Ghiyat al-Din Abu I-Fatah Ibrahim al-Khayyam ; Khayyam este un pseudonim, ”fabricant de corturi” – pe care Poetul îl adoptă în amintirea tatălui său, care confecționa corturi).

Toate bune și Frumoase (…mă înfioară, de fiecare dată când îl citesc-recitesc, rubaiyatul, atât de profund uman, al lui Omar Khayyam : ”Mai toarnă-mi vinul roșu ca un obraz de fată./Curatul sânge scoate-l din gâturi de ulcioare./ Căci, în afara apei, Khayyam azi nu mai are/Măcar un singur prieten, cu inima curată” !) – dar eu știu un rubaiyat mai vechi (cu multe mii de ani !) și mai adânc, în tâlcuri, decât toate rubaiyatele persane, fie și ale lui Omar Khayyam :

 

”Pe-un Picior de Plai,/Pe-o Gură de Rai,/Iată, vin în Cale,/Se cobor la Vale…”. N-are importanță ”CINE VIN / COBOARĂ” : NOI,  TOȚI !!!

 

Rubaiyatul este DACO-VALAH – este cel dintâi catren (cuvântul ”rubaiyat” este de origine arabă și înseamnă ”patru” ... – ...”catren”, adică...”rubaiyat”, adică !) al multimilenarei și ritualicei Miorițe…

 

Dintre DACO-VALAHI, cine n-a văzut ”Piciorul de Plai”, cine n-a văzut ”Gura de Rai” ? Numai Orbii/Orbiții nu le-au văzut (…și mult prea mulți Orbi/Orbiți are Poporul, de azi, al DACO-VALAHILOR !), pentru că TOATĂ Patria noastră nu este altceva, decât ”Grădina Maicii Domnului” – ”Grădina Raiului”.

GRĂDINA din care poți fi azvârlit, ca Orb/Orbit : Nerușinat, Întunecat la Duh și Obraznic/Sfruntat -  dacă nu ești în stare s-o porți, toată Viața ta, în Pieptul tău, în Duhul tău, ca pe Cea mai Curată Avere – dăruită TUTUROR, la Începuturi, de Bunul Dumnezeu…

Și, deci, ”Iată, vin în Cale,/Se cobor la Vale…” – Orbii/Orbiții (de Păcatul Indiferenței Demonice !), sau/și Paznicii Grădinii Raiului (care-i însoțesc și călăuzesc, pe cei dintâi…).

Căci, și Unii, și Alții – adică, noi toți ! – vom afla Cale spre Cădere/Vale…Deci, toți știm (măcar din auzite, deocamdată…), despre Necesitatea Cosmică, a Trecerii, pe o Cale Mistică, dar de ”tot natul” bătută (că-i Cerșetor, că-i Împărat al Lumii…) – spre ”de tot Omul știută” : Valea Plângerii și, Apoi, după Re-Înțelepțirea Duhului : Cale a Revelației ÎNVIERII/ÎNĂLȚĂRII…

Da, din păcate, noi, toți Orbii/Orbiții Lumii va trebui să aflăm Sumbra Semnificație a Văii…Valea ca TRECERE : Valea către Styx, Valea către Charon-Posomorâtul Luntraș, Valea către Cerberul LUMII DE DINCOLO (…tracii și grecii o numeau ”Câmpiile Elizee”…).

Nu-i adevărat că nu te poți ridica, prin  Minunată Înviere a Duhului, din Străfundurile Văii ! – …dar, pentru asta, trebuie să-ți speli Ochii de Lut, cu Apa Ne-ncepută și Nesfârșită, Apa Luminată de Focul Senin, a Credinței în Lumina Cea Fără-de-Sfârșit…trebuie să-ți sacrifici, adică,  Plăcerea Dobitocească a Mlaștinii (care devine, cu timpul, o…Complacere întru Beznele Desfătării Nesățioase, Nemernice și Demente, a Hoitului tău de Lut !), pentru Lumina Înțeleaptă, Veșnică și Curată, a Înțelegerii Duhului…

…Să-ți vezi, adică,  ADEVĂRATUL CHIP / FIINȚĂ – în HRISTOSUL de Azi, în ZALMOXIS de Ieri…care UNA sunt… : CHIPUL ”SFINXULUI”, din Munții Bucegi, nu e decât o reprezentare, târzie, a Muntelui Duhului, deci, a Muntelui de Pretutindeni și Nevăzut : KOGAIONUL/”CAPUL LUI ION-ZALMOXIS” !!!

…Nu-i, oare, rubaiyatul nostru DACO-VALAH, mai adânc, mai Grav-Tragic și, totdeodată, mai Învățător de Nădejdi și Lumină Veșnică, decât rubaiyatul perșilor, care-s, și ei, dintotdeauna, foarte buni Prețuitori de Înțelepciune… ?!

 

                                                                                  Adrian Botez

***

---

[1] -- RUBAIÁT/RUBAIYAT -  s. n.(cuvântul este de origine arabă și înseamnă ”patru”) :  formă de poezie lirică persană, din patru versuri (catren  persan care exprimă o idee mistică sau filozofică), de obicei, cu un număr liber de silabe și cu o succesiune diferită de rime. (< fr. rubaiyyat). La începuturi, desemna o formă de poezie persană, alcătuită din patru versuri, dintre care primul, al doilea și al patrulea rimează împreună. Al treilea vers rămânea alb -  și avea rolul de a exprima ideea esențială a catrenului. Rubaiyyatul a avut, la început (sec. IX  d. H.) o nuanță erotică, mai apoi mistică, pentru a deveni filosofică, în lirica lui Omar Khayyam – cf. Prefața traducătorului George Popa, la Rubaiyatele lui Omar Khayyam, Ed. Cugetarea, Iași, 2004.

Ilustrată de marele poet persan Omar Khayyam și poetul arab Abu-Amru-Ben-Abd' Alberr Iusuf, denumit Nomari.

În literatura noastră, Ion Pillat, în volumul Visări păgîne, are un grup de cîteva rubaiate, intitulate Din rubaiatul lui Iusuf – cf. wikipedia .