FERICIRE ȘI
DURERE
~*~
Pentru
mine poezia e o durere din adâncuri,
Nu
fredonarea vieții pe la adunări și cârciumi,
Și
totuși această durere fericire dându-mi,
Creat-am
pentr-aceasta duioase și plăcute rânduri!
Unde
durere n-ar mai fi, nici viață n-ar mai fi,
Căci
prin simțirea lor e fericirea ce-o avem în fiecare zi!
Și
năzuind spre bine tot prin durere trecem,
Durere,
fericire, e viața ce-o petrecem!
Când
însă ai acea Iubire-n fire,
Ce
vine prin Hristos dumnezeire,
Găsești
adevărata Fericire!
Ioan Miclău-Gepianu
5/30/2016
***
Eu iar sunt pomul...!
Eu iar sunt pomul de sandal,
Ce parfumează securea care-l taie!
Vin iar stăpânitori în cojocel de
oaie,
Scriind doar vorbe de scandal!
De ce faci asta om iubit,
Căci niciodat-a te huli nu m-am
gândit;
Din om te prefaci așa neomenos,
Ori ai în vis să rozi și tu un os?
Ești coadă la toporul făcut pentru
cioplit?
La ce cultura ta mai are vr-un folos!
De schimbi și omenia precum la o
mașină,
Se schimbă cauciucul de drum ros!
Ei bine, să-ți fie de folos!
Dar, iată, așa vru Dumnezeu,
De cel nedrept ferit a fi și eu!
~*~
Ioan Miclău Gepianu
1/19/2019
Restituiri - 12/23/2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu