Nu e vântul, sunt obstacolele
Ben Todica
05/07/2021
Elev fiind îmi imaginam scriitorul ca pe un
neînfricat cu sabia în mână care taie necruțător în nedreptate și minciună. Azi
toți îmi par copii cu nuielușe de alun jucându-se de-a vitejia. Toți scriu doar
pentru diplome și orgoliu. Un fel de a se da mare, că vezi doamne știm să
scriem în limba română. Acest talent primit prin cuvântul prin care s-a creat
lumea este irosit dacă nu-l folosești ca lama de oțel să tai în piatra
Doftanei. Toți pretindem că suntem CINEVA, dar fără folos.
La
minele din Ciudanovița existau patru puțuri, două mașini de extracție la
suprafață și una în subteran, plus puțul de aeraj ducând în adâncuri minerii
aproximativ un km. Tot la o sută, două de metri câte un orizont unde se oprea
colivia supraetajată să lase echipe de muncitori, ingineri și tehnicieni la
locurile lor de muncă trasate de ordinele de partid întinse pe cele două
galerii opuse ale orizontului. Un total de aproximativ 10 orizonturi a căror
galerii se întindeau de ordinul sutelor de metri și chiar kilometri. Unele galerii
se uneau cu puțurile localitații Lisava, situată la vreo 4 km distanță.
Pentru
condiționarea climei, la această adâncime exista un mare ventilator instalat în
puțul de aeraj care sugea aerul prin orizonturi extras prin puțurile de lucru
prin care intra personalul și se extrăgea minereul de uraniu din adâncuri. Vă
imaginați că dacă săpați în pământ câțiva metri dați de apă. Așa se construiesc
fântânile la țară. Dar un puț adânc de un km e ca o fântână și ca să o menții
goală trebuie să scoți apă din el 24 din 24 de ore și pentru această misiune
există un pompagiu care urmărește ca pompele de apă din fiecare orizont să
lucreze continuu, altcum mina se umple cu apă și îneacă întreaga operațiune
lucru, așa cum s-a și întâmplat după
revoluția din `89, mina s-a oprit și azi e plină ochi cu apă și e acoperită cu
un bloc mare de beton. În timpul extracțiilor cu coliviile pe puț în adâncime
apa din pereți ploua continuu. Pentru echilibrul volumului de aer în toată mina
exista un sistem de uși de aeraj care erau construite în așa fel încât să lase
doar strictul necesar, optim sănătății omului. Vă imaginați că sistemul de uși
din fiecare galerie era format din două și chiar trei uși, una dupa alta la
distanțe de câteva zeci de metri ca să poată fi deschise de o persoană, care,
apoi o va închide și se va duce la următoarea și așa mai departe. De ce erau
necesare mai multe rânduri de uși? Pentru că viteza aerului/vântului era așa de
mare încât nici un grup de viteji nu ar fi putut deschide o singură ușă. Cu cât
adâncimea creștea la fiecare orizont, vântul scădea ca viteză și vâjâia pe o
altă frecvență. Avea o altă voce. De obicei lumea nu dădea nicio atenție
vâjâitului că era preocupat de muncă.
Poate
ați ascultat vânturile de pe alte planete înregistrate de sondele spațiale NASA
trimise de americani și v-ați minunat? Această observație m-a dus cu gândul la
crearea unui CD cu sunetul vânturilor din fiecare orizont/adâncime a minelor de
uraniu din Ciudanovița. Am obținut în total 20 de vânturi. Unele mai
fermecătoare care să te ducă la somn, altele mai înspăimântătoare care să te
pună pe fugă. Și pentru că azi minele nu mai există, am construit pentru cei ce
doresc să trăiască momentul un turn chinezesc cu 20 de etaje și baza pătrată -
UN MUZEU AL VÂNTURILOR. Adu-ți iubita! Servim cafea și asculăm sunetul
curenților.
Credeți
că mă dau mare? Dar câți dintre dumneavoastră ați auzit sunetul vântului la
1000 de metri sub pământ? Puțini. Și cei care l-ați auzit nu l-ați ascultat. Nu
e vântul, sunt obstacolele și viteza care produc sunetul. Mă ținea în brațe și
m-am trezit. Bătea vântul. Uitasem fereastra deschisă. Ce vis sinistru?
...Trebuie să văd un doctor să pun de-un spital.
*
Mi-aduc
aminte când s-au pus primele neoane pe stâlpi în Ciudanovița. Era o lumina albă
peste tot, apoi au venit economiile de curent și s-au rărit neoanele. Înainte
vindeam noi la austrieci în lei și acum o cumpărăm noi de la ei în euro. Dacă
m-aș trezi în această imagine de întuneric a Ciudanoviței, aș pleca să-mi caut
colegii și colegele prin noapte. Și tot căutând, unde credeți că i-am găsit.
Tocmai la capătul lumii unde m-a dus Nefertiti din adâncurile minei unde am
întâlnit-o într-unul din schimburile mele cu Mișcuța Groza și Gheorghe Munteanu
când am ajuns într-un abataj abandonat de ruși cu vreo 20 de ani în urmă. Dar
hai să vă povestesc.
Ajunsesem
cu ei sub abataj ca să instalăm conducte de apă, aer și burlane de aeraj. Eu
tocmai mă prinsesem într-o armătura care îmi taie ușor glezna și-mi rupse
salopeta, pantalonul. Ei au hotărât că se vor urca fără mine, iar eu o să rămân
jos, în galerie pe un trunchi de lemn să îi aștept. Zis și făcut... și ca să
salvez bateria de la lanternă, am stins-o. Cum stam în așteptare vocile și
pașii lor au dispărut în înălțimea suitorului, un suitor e ca o fântână rotundă
cu un diametru de un metru care poate ajunge și la câteva zeci de metri cu
scări tot la înălțimea unui etaj. Cum stam așa în întuneric, ochii încep să se
adapteze la umbrele întunericului și încetul în jos pe galerie observ niște
raze verzui de lumină. Devin curios, mi-am înfășat tăietura un pic cu mâneca
ruptă din cămașă și mă duc să văd cine e acolo. Trecuse deja vreo oră de când
așteptam. Ajung sub un alt suitor și descopăr că lumina venea de undeva de sus
și avea o intensitate ca unul de-afară. Te pomenești că ăsta e un suitor care
ajunge la suprafață lângă puțul de aeraj și îmi vine ideea să mă cațăr pe scări
care erau foarte vechi, însă încă funcționale. Mă gândeam că dacă ajung afară,
poate ca e mai bine. Uitasem de colegi. După vreo șase etaje gura se îngusta,
însă intensitatea luminii creștea. Am mers până aici, nu mă dau bătut, îmi zic.
Continui că nu se vede cerul decât niște pereți sticloși negri cu reflecții de
lumina verde. Asta îmi amintește de cum au descoperit germanii minele de uraniu
din Ciudanovița. Piatra aceasta sticloasă negru verzuie este atât de
seducătoare încât localnicii au vândut-o pentru construcții nemților și când au
descoperit proprietarii că îi apuca somnul în casele construite cu această
piatră din România au chemat specialiștii și au descoperit ca erau radioactive.
Lui Hitler i-a surâs uraniul. Au luat repede avioanele, au marcat locul în
Banat, însă când să înceapă exploatarea a început războiul și după război
învingătorii, adică rușii au exploatat minele și l-au cărat în Rusia.
Ajung
înăuntru. O boltă imensă și un lac cu apă cristalină iar pe malul celălalt o
Piramidă Egipteană, niște coloane imense și o tipă mă întâmpină în podoabele
faraonice. În acest moment eram complet hipnotizat de scena care era în
întregime luminată într-o culoare verde strălucitor care nu venea de la mine și
nici de la ea sau vreo altă sursă. Doar exista. O întreb: De unde vine lumina?
- Lumina este prezentă tot timpul, trebuie doar să o activezi, fotonii sunt
peste tot. Cei inactivi sunt invizibili. - E un fel de auroră boreală? Aproape,
îmi răspunde. – Tu cine ești? – Sunt îngrijitoarea templului. – Locuiești în
Ciudanovița, a cui ești că nu te-am văzut până acum? – Eu sunt aici de înainte
de potop. – Ce potop? Când? - Acum 12
mii de ani. E poveste lungă. Tu nu existai atunci. Mă uit la ea și mă gândeam
că-i nebună. Începusem să devin suspect, însă eram inofensiv. Eram sub vraja
ei. Mă privește în ochi și îmi spune. Tu ești bolnav. Da, îi răspund, dar e
doar o zgârâietura mică. – Nu acolo, ci la plămâni. Ai o pată mare. Ai avut
aprindere la plămâni în copilărie. Da, am răcit când aveam 14 ani, dar m-am
vindecat. – Am să te vindec pentru că am nevoie de tine în viitor. Omenirea va
intra într-o mare cumpănă și tu va trebui să contribui la îndreptarea
lucrurilor. – Eu sunt un simplu sudor, un om simplu. Ce pot face eu? – Stai
liniștit. Mi-a trecut cu mâna peste lumina ochilor și o priveam din nou ca
pentru întâia oară. Am întrebat-o ce căuta ea aici. Mi-a răspuns cu aceeași
întrebare: Ce cauți tu aici? M-am rătăcit. Am vrut să ies la suprafață prin
puțul de aeraj. Dar de cât timp ești aici în abataj și ce-i acest lac verde și
cine a construit piramida? - Sunt aici dinainte de potop. - Faci mișto de mine.
Unde îți este casca de protecție și salopeta? Te-a bătut bărbatul și te-ai
refugiat aici. S-a înfuriat. A zburat peste lac, s-a întors, m-a apucat de
guler și mi-a zis: Noi, egiptenii vindecăm boli prin sunete și chiar
înțelepciune, creștem în creier și nu numai și ca să-ți demonstrez. M-a apucat
ca pe un bebeluș în brațe și m-a aruncat pe toboganul piramidei.
AM
ALUNECAT INOFENSIV în camera verde mineral ILUMINATĂ FĂRĂ SURSE DE LUMINĂ și
m-am pleoștit întins pe ciment, de acum în pielea goală. Am auzit un mârâit de
tigru și am început să levitez întins deasupra podelei cam la un metru
înălțime. Mârâitul continuă, încet se deschid ferestre în pereți de diferite
mărimi și un cor de sunete țiuitoare ies prin acele deschideri și se transformă
totul într-un cor de bocete antice ca la o înmormântare Homeriană. În mine
totul vibrează și încep să văd rânduri de fețe ale celei ce mă aruncase aici,
care treceau prin fața ochilor mei ca niște trenuri accelerate de la dreapta
spre stânga în diagonală și invers, în bolboroseli ca de copil de grădiniță.
Dintr-o dată s-au închis ferestrele și s-a lăsat o liniște deplină. Eu plutesc
plăcut. În fața mea un turn din dosare de pe podea până în tavan de un verde
mineral strălucitor aliniat perfect. Am devenit curios și am întins mâna unde
când am tras unul din dosarele stivuite neîntrerupt din podea și până în tavan,
AM ÎNȚELES HIPNOTIC - e viața mea.
În
această cameră verde în care pluteam, în vibrația a zece suitoare de diferite
diametre prin care vuia vântul, care datorită vitezei curenților din galeriile
minei fluierau diferit, sunetele generate mă țineau suspendat ca într-o fașă.
Împins de curiozitate, în momentul în care am tras dosarul nr. 37, m-am trezit
într-o mașină sub un pod înalt, luminat, plin de automobile în mișcare continuă
înconjurat de zgârâie nori cu lumini și reclame științifico-fantastice. Eram
într-o altă lume. Ferestrele capsulei erau aburite și marcate de palmele
ființei de deasupra mea care respira adânc în plăceri și în momentul acut s-a
produs o descărcare electrică și m-am trezit, trezit de cei doi colegi pe calea
ferată din galerie.
Locomotiva
electrică tocmai suna din curba prin care intrau vagoanele încărcate cu
minereu. Băi, ce faci? Ai adormit? Hai să plecăm că trebuie să treci și pe la
clinică să te pansezi. Da, ai dreptate. Dau să mă uit la picior și nu mai era
nici urmă de rană, iar pantalonii de salopetă erau ca noi.
Mi-i
așa de dor de copilărie și de acele timpuri. Să lași o localitate, oricare ar
fi ea să dispară înghițită de natură este condamnarea la moarte a visului. De
la apariția bombei atomice, faptul că poate distruge planeta a încetat și
viitorul omenirii. Tineretul nu mai are loc să viseze, să construiască în
memoria lor și se sinucid.
Ce
se întâmplă azi este o schimbare radicală a felului în care se va privi de acum
încolo specia umană ca existență și civilizație. Se va trezi din hipnoza
dictată de oportuniști și va deveni conștientă de existența și evoluția ei sau
va intra într-un sclavagism groaznic tehnodigitalizat. Un autoritarism care
folosește instrumente de înrobire planetară ca finanțele și internetul.
Întreaga planetă e legată ombilical prin aceste două tehnici și e dependentă de
ele. Visul dictatorului suprem. Să spui întregii omeniri ce să mănânce și când
să meargă afară, ce să gândească și pe cine să urască. Virusul este elementul
principal de unire/globalizare a efectului de supunere, total control.
Speriatul cu moartea. L-au eliminat și pe Iisus care elibera discreditându-l:
Cine-i acest lemnar din Nazaret care să știe cei adevărul? Noi știm cei bun
pentru voi, ne-o spun banii și minciuna manipulantului. Omul educat poate alege
adevărul. Needucatul e un animal speriat alergat din colț în colț. Educatul
știe dacă Iisus spune adevărul sau nu. Omul lacom va continua să-și hrănească
poftele profitând de scuza virusului și își va înfinge rădăcinile în ciuda
existenței sau nu a bolii. Omul needucat nu va ști să discearnă, iar
exploatatorul știe asta și va face tot posibilul să-l țină în întuneric pe rob.
De
30 de ani încoace, de când s-au aplicat aceste forme de implimentare a
înrobirii globale începând cu căderea blocului comunist care ținea omenirea
într-o balanță s-a recurs la sărăcirea sistemului de educație a maselor,
reducerea calității specializărilor profesionale, direcționând întreaga
civilizație spre profit material și financiar în așa fel încât azi guvernele și
cadrele din poziții titulare de decizie strategică etică și sanitară nu mai
sunt capabile să decidă și în ce direcție să îndrepte buna funcționare a
societății. Toate guvernele sunt impotente în a lua decizii concrete bazate pe
o logică etico-știintifică. Toate instituțiile sunt croite pe a face profit,
toate demolate înainte de a veni virusul - ca să-i pregătească terenul fertil.
S-au dat la o parte toate posibilitățile de decizie independentă a statelor
fiind toate supuse unui monopol global. Deci toate țările paralizate. Nu mai
poți lua un ceai de mușețel ca dezinfectant fără aprobare corporatistă. E
posibil o astfel de cădere, îndobitocire intelectuală?
Inițiatorii
(care or fi ei, nu știu) doresc ca numărul populației să fie redus (motivație -
planeta suprapopulată) ei nu realizează că specia umană nu poate funcționa
sănătos amputată. O albină singură nu poate face miere, o furnica nu poate
construi un mușuroi, o vaca nu naște viței fără un bou. Bogăția vine de la
mulțimea și diversitatea speciilor, de la nealterarea lor, de la protejarea și
întărirea sănătății lor. Dacă întreaga populație a planetei, de mâine va fi
localizată în România și va fi lăsată în pace fără intervenția asupritorilor ea
va prospera și îndestula fără a-și pierde simțul spațiului teritorial. Restul
planetei va fi goală și virgină. Gândiți cu picioarele pe pământ, oameni buni.
Dacă virusul e o problemă, atunci de ce nu se unesc toate instituțiile lumii să
salveze omenirea? Așa ar fi normal. Nu să alerge și să se bată pentru
supremația pieței și a banului. Cum se face că toate instituțiile medicale au
fost privatizate sau desființate înainte de apariția virusului. De ce medicii
specialiști sunt reduși la tăcere pe media dacă apar cu soluții alternative de
tratament? De ce există cost de salvare dacă specia e în pericol să dispară?
După
ce ai distrus educația, te aștepți ca noile guverne să mai fie capabile să
servească comunitățile? În toate instituțiile lumii specialiștii sunt speriați
să mai funcționeze în viața publică de frică să nu își piardă serviciul în fața
ignoranților care iau decizii de guvernare. Dacă închizi societatea ca să
salvezi populația de infecții atunci cine mai muncește ca să producă alimente.
Stăm închiși și în final ne mâncăm unii pe alții în aceasta lume corporatistă
de produs doar atât cât îți trebuie pe zi. Vom intra într-o dezordine totală.
S-a profitat de buna credință a populației și miliardarii au creat un sistem de
taxare care îi avantajează doar pe ei, unul pentru ei și altul pentru omul de
rând. Deunăzi se anunța pe media că sunt cam 600 de multimiliardari care nu
plătesc taxe pe pământ și că doar aproximativ 50 din ei dețin averea întregii
populații la un loc. Miliardari care cred că li se cuvine să uite că și-au
creat aceste averi prin sacrificiul și contribuția întregii populații. Ca
întreaga civilizație în care v-ați făcut averea s-a construit pe umerii și cu
sângele părinților întregii lumi și că dacă o sărăciți de buna funcționare,
onoare, demnitate, etică și dreptul la educație, respect și sănătate se va
prăbuși și cu ea și voi. Vreți să plecați pe Marte sau alte planete, să locuiți
în spațiu? V-ați gândit la pericolul în care puneți întreaga specie umană dacă
aduceți de acolo vreun virus necunoscut care să ne extermine? Ați cerut
permisiune speciei umane dacă vă permite să luați acest risc, să porniți în
această aventură. Unde e bunul simț și responsabilitatea față de aproapele? Sau
suferiți de o boală numită MEGALOMANIE, și atunci va trebui să vă declarăm
bolnavi și iresponsabili. Desigur că specia umană iubește aventura și are în
ADN spiritul de cunoaștere și aventura, însă satisfacția e mult mai deplină
dacă o împărțiți cu acordul tuturor. Planeta întreagă contribuie la astfel de
expediții în care riscăm de comun acord. Oamenii care își elimină oponenții
prin moarte capitală sau discreditare sunt lipsiți de responsabilitate umană,
inconștienți de posibilitatea beneficiului unei alte viziuni.
Noii
manipulatori formați din unirea celor două puteri ale războiului rece, având la
dispoziție toate informațiile despre comportamentul și psihologia omului în
terțe orânduiri și cunoscându-i bine slăbiciunile și punctele forte, le
manipulează ca să-l aducă pe om în starea de disperare, tăcere și incapacitate
mentală și fizică, îl subjugă. Și în loc să ducă specia la evoluție și înălțare
intelectuală, să se bucure de beneficiile conștientului înalt, un mușchi greu
de întreținut pentru cei avuți deja și care nu vor accepta niciodată
devansarea, preferă să plătească cu prețul stagnării evoluției umane supremația
lor. Ei vin cu tot felul de distracții de la problema reală inventând tot felul
de alte pericole. Să te orbească, să îți arunce cu țărână în ochi ca să nu vezi
când te lovește cu-n opercut. Uite, vine Bau-Bau! Culcate! O civilizație onestă
e forțată să se schimbe în una de escroci peste noapte. Oameni care să-ți dea
în cap fără milă. Frate cu frate, soră cu soră dezbinați. Se organizează tot felul
de atacuri teroriste ca să ne țină sub teroare, dezorientați. O populație
needucată nu are resurse de a se apăra împotriva acestui fel de terorism. Iar
cei care știu și îi pot ajuta sunt arestați și închiși sub diferite pretexte.
Cu
ocazia acestei pandemii, populația fiind închisă în case, profitorii
manipulează și montează prin tot felul de noi șiretlicuri viața oamenilor până
la erodare psihologică. Noi forme de violență și crimă în societate și națiuni.
Țări bombardate, conducători executați, întregi familii de refugiați printre
străini etc., toate acestea doar pentru a abține puterea, o mână de oameni
bolnavi și paranoici. Ce folos să deții puterea, daca nu mai e nimeni să te
admire. Au infestat internetul cu sute de canale de informare care emit tot
felul de știri confuze doar ca să facă bani. Mulți au devenit milionari în urma
lor. Internetul trebuia să rămână liber și un domeniu public precum aerul
pământului. Altcum aleargă spre irelevanță. Dacă nu se hotărăște un vaccin
împotriva acestor apucături vătămătoare care lucrează asupra speciei și
conștiinței omului, sigur ne îndreptăm spre pierzanie. Viața nu merită trăită
fără libertatea gândirii și a visării. E cea mai mare crimă a secolului să
intri și să încâlcești mintea omului și, în special amorțirea ei prin tot felul
de radiații radio-magnetice și alte microunde generate de sateliți.
Scriitorii
au datoria lor de a vindeca starea umanității, însă sunt în majoritate
înfricoșați și dezorientați de pedepsele și acuzele aduse și în special frica de
a-și pierde poziția socială. În majoritate taie iarbă la gâște. Puțini au săbii
ascuțite împotriva confuziei și a dezinformării din sistem. Sunt promovați
simpatizanții, iar dacă vrei să fii primit în gașcă trebuie să te aliniezi cu
minciunica ta poetică în rând. Marii scriitori ai lumii au plătit pentru
adevărul și demnitatea lor. Eminescu a sfârșit asasinat, Dostoievski a fost
condamnat la moarte, suspendată și apoi închis în Siberia patru ani, Hemingway
a trăit în Cuba și alți zeci și sute au scris din pușcăriile României.
Scriitorii trebuie să găsească acele căi potrivite pentru a-i ajuta pe oameni
să-și găsească fericirea chiar și în aceste clipe nefericite produse de
pandemie și în mod special de noua stare a civilizației în care am intrat. Că
de reîntors la forma dinainte nu se va mai putea. Ar trebui să cadă prea multe
capete ca să se întâmple. Nu putem fi pasivi ca scriitori pentru că e și viața
noastră, iar să înghițim gălușca regimului în continuare, nu se cheamă
scriitură adevărată, ci servitute și obediență.
Întreaga
conștiință și suflet al omului este umilit, înjosit prin terfelirea voinței și
caracterului său minunat divin. Nu înțeleg ce sadism e în acești conducători de
a lua dreptul numelui de tată și mamă, părinți și bunici. A iubi și dărui, a
mângâia, îmbrățișa, a da noroc. Cât dispreț să-ți permiți să te crezi dumnezeu,
când ai fost ales și ți s-a încredințat funcția de a servi și a conduce o
națiune? De a fi momăie poporului tău așteptând ordine din spate, de undeva din
întuneric sau prin sârmă. Avea dreptate Președintele Trump la Națiunile Unite
CÂND RECOMANDA TUTUROR SĂ-ȘI PĂSTREZE NAȚIUNEA ȘI SĂ ȘI-O PUNĂ PE PRIMUL PLAN.
Populația
a fost atât de sărăcită de educație și atât de înfricoșată încât nici măcar nu
înțelege când este umilită și înjosită, când guvernanții își bat joc de ea. Cei
în control chiar și atunci când primesc ajutoare din afară pentru țară sunt
atât de nesătui încât țin și împart între ei. Această lăcomie și vanitate nu o
mai pot înțelege.
Gaura
neagră produsă de explozia nucleară este promovată tot timpul azi ca să ne
sperie și să fim tinuți sub control de criminalii care ne conduc (le spun
criminali și iresponsabili pentru că în paranoia și lacomia lor omoară sufletul
și divinitatea din om). Omului îi e dat să crească într-o infinitate divină -
TREZIȚI-VĂ !... Strig din toți
rărunchii, cu speranța că voi fi auzit!!!
Singur
am venit și singur voi pleca. Așa s-a întâmplat, așa se întâmplă dintodeauna,
ne întâlnim, apoi ne despărțim fiecare în împlinirea sa. Nefertiti m-a ajutat
să călătoresc în timp pentru că la 14 ani în viitor, într-o seară amoroasă am
ajuns sub acel pod în Melbourne.
Unde
e Destinul Nemurii Noastre? Să tăcem?
Dar de ce să tac? De ce să uit? Mai
bine să fiu tăiat în țipăt, strigând sfâșiat de durerea loviturilor. Totul și
toate în amintirea părinților mei. Mai bine așa, decât gunoiul lăcomiei și al
nepăsării, al nerespectului demnității omului și al strălucirii DIVINE. Așa
zișii comuniștii au venit, au pus piedici, ne-au dezmoștenit ca să nu mai știm
cine suntem și apoi ne-au abandonat ca pe niște „nima în drum” pentru
hrăpărețul străin, care asemenea unui PIRAT, după viol te-a alungat cu un șut
în spate. Sau poate mai bine tac?
Am
fost întrebat ce cred că mă așteaptă dincolo, vei ajunge în Rai sau în Iad? Le
răspund clar că viața e eternă, că universul așa funcționează cu bune și rele
și că AȘA VA FI ETERN – SUFERINȚĂ ȘI BUCURIE LA INFINIT. VIOLENȚĂ ȘI PACE.
Entitățile energetice din munții Ciudanoviței alcătuiți din uraniu sunt
egiptenii poposiți în călătoria lor eternă. Așa că, iubește și nu dispera!
Dacă
scrii, SCRIE TARE! Dacă nu..., taci înăbușit, taci grăunte nesemnificativ al
universului NEÎNȚELEGÂNDU-ȚI DESTINUL! Nu e vântul de vină, ci pădurea prin
care trece.
Ben Todică
-------
COMENTARII:
Răspuns, O
ALTĂ FICȚIUNE,
de Melania Rusu Caragioiu
Este
impresionantă această paralelă între trecut și prezent.
Ambele sunt sumbre pentru existența normală a omului
de pe pământ.
Există multe
racile la toate nivelele:
1).Violență
diabolică generată de interese meschine individuale sau de massă,
2).Popoarele
sunt niște valuri mișcătoare sensibile
la orice pală de adevăr sau de minciună
și cum cei care cunosc adevărul sunt împiedecați, să-l rostească, se
propagă doar știrea năucitoare care paralizează orice rezistență a individului,
a familiei, a păturii sociale, a
poporului, a popoarelor, a societății omenești.
După stirea
năucitoare din care nu mai ști ce să crezi, cazi ușor în,
3)
Frica cea care inhibează orice gest de a
refuza, de a spune NU, opresiunilor de orice fel.
4)Poluarea
este formată din emanațiile sau influențele a mii de surse.
Suntem deja
un mediu uman poluat chimic în organismul nostru, fapt care generează o criză a gândirii și a
acțiunii. Organismul poate fi ușor
condus, captat printr-un mic influx, nou, prin valențele chimice ale altui
element chimic dezastruos., cine stie, poate chiar-deja îndelung experimentat
pe oameni cobai.
În aceste
condiții mintea adormită parțial este usor de manipulat.
5)individul,
exceptând excepțiile, coboară spre instinctele
primare care îi vin mai ușpr decât înfrânarea cerută de problemele de
educație, rugăciune, comportament autosupraveghere, autocenzurare, un fel de
lene sau de amorțire.
Poluarea
este de fapt un drog pe care îl luăm fără să ne putem împotrivi.
Cum tot ce
există ,,este chimie”, în această nebuloasă a vieții, spre a exista trebuie să ne acomodăm în,
6) Inerția
care stopează orice progres fizic sau intelectual. De aci starea permanentă de,
7) aproape
,,letargie”.
De aci massa
umană mișcătoare funcționează la,
8) Comandă
Lanțul poate
continua. Este un lanț lung împletit cu catastrofe terestre, cosmice,
degenerare umană și după Biblie continuată cu ,,Viața de apoi” și o nouă
istorie ,,Adam și Eva”.
Eu nu sunt
ca Panait Istrate descoperit de un mare scriitor francez sau de Emil Cioran, un
filozof pesimist, apreciat imprevizibil prin urcușul, în ce scrie filozofic și
dialectic incredibil și surprinzător, cu talent de adevărat îmulțit. Pe omul cu
suferință, îl cercetez și eu și, nu să mi-l apropiu de căldura și omenescul
sufletului meu, c-altfel cum să se vadă diferența dintre mine și un mort? E
ceva firesc, să vrei să trăiești. Tu, cu fixațiile tale fantastice și ștințifico-fantastice,
că, tu, mă scoți din amețeala, din paralizia spipirituală, în care moțăi și ca
atare pot striga treziți-vă din somnul de moarte! Ca om talentat te afirmi și
asta mă bucură. Dieta echilibrată ne duce la o viață lungă. Ai credință și
curaj. PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu