Motto:
”…Omul simplu și needucat a avut șansa
să cunoască mai multe dimensiuni de
comunicare
cu existența”. ( Ben Todica – Mere pădurețe –capit.58)
“AURUL STRĂLUCEȘTE ȘI ÎN
NOROI”
“Iar despre masa rotundă… a
lui Brâncuși!”
(Revizuită
și adăugită)
Am optat pentru acest titlu al scrierii mele, pentru a evita cel pe
care de fapt îl aveam in gând, si anume cum, ”adevărurile istorice străvechi s-au
scris, deși le găsim doar prin legende, mituri și pe la piețele de vechituri”.
Si, mai ales sub titulaturi de
ficțiune(fiction), adică ceea ce nu prea mai interesează lumea moderna de azi!
Dar, mă rog, care lume modernă? Asta care nu-și mai cunoaște originile,
radacinile, ori de fapt năruie și cursul istoriei, cum se întamplă și s-a
întâmplat întotdeauna în istorie?
Spre a nu lungii vorba, iată că aurul
strălucește și în noroi, chiar acoperit, el dăinuie curat și nestricat, chiar
ajuns printre mormanele de vechituri in adevăratul sens al cuvântului.
Așa se întampla că într-o Duminică dimineața,
m-am dus la o piață de vechituri din orășelul Dapto, vecin cu noi, unde am
găsit o bucată de aur, adica o carte de legende, întitulată “The Mists of Avalon” a scriitoarei americane
Marion Bradley, și publicată in Marea Britanie. Despre acest fel de cărți
amintea si istoricul Maria Ciornei in studiile sale despre istoriile străvechi ce le aflăm dorminde in legende și mituri.
Insula aceasta Avalon, acoperită de
cețurile Lacului, așa cum sugerează și titlul, -the mists-(ceață), este o
insulă neindentificată précis încă, se zice; se bănuie a fi în diferite
geografii, descrise de fapt de autoarea cărtii, însă interesant este că, toate
descrierile “Avalonului” induc spre regiunile noastre pontice!
Și acum
mai précis, Avalonul este legat de perioada Regelui Arthur (King
Arthur), care tocmai se afla în organizarea unei defensive împotriva Saxonilor.
La pagina 361,
regele Arthur afirma: “It was good of my father-in-law to send me this great round table” but, - (zice regele in continuare
- traduc in românește):“ dar, nu este o hala in Caerleon destul de largă pentru
aceasta”; continuă: “when the Saxons are driven away for good, I think I must
build a hall just to hold it!”
Crede cineva că ar fi o înșelare să apreciem
în gândirea lui Brâncuși, care știm că avea acces la marile librării ale Frantei, dar și dorința
vie înspre istoria străveche a daco- românilor să gândească la o asemenea masă rotundă, zisă
a Tăcerii? Cred că trebuie să fim mai studioși! Mai ales ca era o epoca a pătrunderii
Noului Testament, în lumea anglo-saxonă.
Dar, Cai, un apropiat al regelui Arthur
apostrofează: “Then will it never be built”; “is like to saying “when Jesus
shall come again”, or “when hell freezes” or “when raspberries grow on the apple trees of
Însăsi
amintirea de Isus si revenirea acestuia, ne limpezește o anumită epocă crestină
deja, știind că regele Arthur era un
adept al partidei Crucii. Deci era un rege creștin.
Vreau
să ne oprim însă ceva mai mult la această misterioasă insula Avalon, căreea i
se mai zicea și Insula Sfantă, ascunsă de cețuri si neguri in marele Lac. În
această insulă Avalon, spune autoarea
legendei, se află mormantul regelui Artur.
Dar curtea regelui Artur se afla la Camelot, de unde Lady
of Lake Goddess tot dorea mult si nostalgic reântoarcerea la Avalon, acel loc
fără druiz si britani, liniștit și civilizat, învăluit în cețuri și ape! Însăși
pe coperta cărții vedem această reântoarcere, călărind pe un cal alb, iar alături plutind o lebădă albă printre stufurile unei delte, mergând în aceiași direcție cu călărețul care ținea în mâna dreaptă o
sabie reprezentând și o cruce în partea de sus la mânerul acesteea. Sabia si Crucea erau înconjurate de
un halo luminos.
Direcția călărețului
este clar precizată in legendă, adica
spre Insula Sfantă, Avalon, dar unde o
fi aceasta? În care anume loc geografic, fiindcă apare tot timpul ca un loc
misterios învelit in umbre și cețuri!
Legendele multor spații geografice pretind a le aparține această insulă! Chiar
și Cretanii din Insula Creta aveau
legende legate de zeița din Avalon. Cartea despre care povestesc amintește și
de Achile, ceea ce ne duce cu gândul la
Insula Leuke, adică Insula Serpilor de azi(Leuke din greaca antică) situata in
Marea Neagra sau Lac in vremile străvechi. Zeița din Avalon pretindea a fi
mama regelui Arthur al Celților, și de
fapt in jurul acestui personaj legendar –King Arthur- se desfășoară întreaga
scena a cărții “The Mists of Avalon”. Interesant de observat că personajele astea pe care
autoarea cărții le nota aparținand acestui “Old People” grup veneau dinspre
Avalon. Purtau in ființa lor neâncetat dorul reintoarcerii la acest așezământ!”
“Să studiem cu mai multă atenție cărțile
socotite legende și mituri, deoarece
acestea aduc și urme sigure ale unor realități totuși, realități pierdute în
ceturile vremilor preistorice și istorice! Vremuri ce purtau cu siguranță mareția civilizației
traco-daco-geților noștri!” Pietrele vor vorbi, zic Sfintele Scripturi! Și cu
siguranță că nici sculptorul nostru genial Brâncuși, mult mai studiat de cât
știam noi, avea în imaginație și valoarea acelei Mese mari ce o astepta Arthur,
și pentru care regele va ridica o nouă ”hallă” în care să încapă Masa, numai să
închee victorios luptele cu Saxonii. O Masă a construit pentru Biserica Sa și
Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Istoricii scriu istoria vremii lor, dar
există o Istorie scrisă in piatră, în inimile viilor și mormintele morților!
Suntem la vremea când și pietrele încep să vorbească!
Ioan Miclău-Gepianu
2019
Restituire -2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu