GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - Fecioară a neînseratului cer

 

Fecioară a neînseratului cer

 

 

~*~

 

Fecioară a neînseratului Cer,

cu inima alăută şi cuvântul arcuş,

îţi cântăm un psalm de mărire, urcuş

şi râvna mi-i una şi toată-i dulceaţă,

Tu, Răsăritul de sus şi-a pământului Dimineaţă!

 

 

Fecioară a neînseratului Gând,

ne picuri în inimi fulguiri de mireasă

şi-ţi cântăm bucuria duioasă,

cu lacrimi smerite pe-a Căii-Hristos,

Tu,  Potirul cu Vinul cel mai gustos!

 

Fecioară a neînseratului Cuvânt,

ai aruncat peste noi lumină şi dor,

înflorit e pământul de miresme-i ponor,

când privim Adevărul din Blândul Iisus,

Tu, rămâi veşniciei Lumina de sus!

 

Fecioară a neînseratului Psalm,

Te strigăm în ecouri  şi-n ruga de foc,

să ne-aduni împlinirii de Sfânt prooroc,

să-mbraci armonia cu sufletele noastre,

Tu, Simfonia deplină a divinelor astre!

 

Fecioară a neînseratului Rai,

cu chipul şi asemănare dumnezeiască,

noi îţi aducem cântare îngerească,

îmbracă-ne-n straiul Tău sfânt de lumină,

Tu, mai presus de toate, Regină!

 

Fecioară a neînseratului Dor,

cu dorul doririi ne-ai fost dăruită,

Iubirea prin Tine a fost împlinită,

Mireasă, Tu eşti a Duhului-Mire,

Tu, cea mai dorită şi pură Iubire!

 

Fecioară a neînseratului Cânt,

noi fire de tină şi rugi de pământ,

picură-ne Roua de sus din Cuvânt,

să rodim cântare sfântă şi aleasă,

Tu a României, divină Crăiasă!

 

Fecioară a neînseratului Har,

cu inima cât cerul albastru şi senin,

din Tine noi gustăm al veşniciei Vin,

să nu mai flămânzim, sau înseta vreodată,

Tu, Maica Domnului, Fecioară preacurată!

 

Fecioară a neînseratului Foc,

cu razele ne mângâi şi cu privirea, alini,

Tu ruga să n-o-mbraci în strai de heruvimi,

nădejdea ne-o înalţă ca zborul de albină,

Tu, Mierea cea culeasă cu râvnă divină!

 

Fecioară a neînseratului Altar,

ce ne cumineci cu Pâine şi Vin,

întâiul alb-gând ţie ţi-l închin,

iar viaţa ţi-o dărui cu dor şi iubire,

Tu, Taină de slavă şi de preamărire!

 

Fecioară a neînseratului Legământ,

Proorocie ai fost şi ai înflorit pe pământ,

cu harul, cu fapta, cu sfântul cuvânt.

Slăvită în toate, de-a pururi mereu,

Tu, Fecioară sfântă, Maica lui Dumnezeu!

 

Fecioară şi-a neînseratului Pământ,

fă să rodească şi-n bulgări lumina.

Stejarul cel falnic să-nalţe tulpina,

să cânte văzduhul şi apele adânci,

Fiii României, toţi să-ţi fie prunci!

 

 

~*~

GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU

13 Aug. 2008, Mănăstirea Crasna-Gorj