Scrisoare
pastorală
Foaie
periodică, gratuită a Parohiei
Malovăţ-Mehedinţi
Anul
XXI(2021), nr. 452(16 –31 August)
Dragii mei enoriași!
Faraonii
din noi. Cine citește a doua carte a Sfintei
Scripturi, Ieșirea, se înspăimântă
văzând grozăvia plăgilor aduse de Dumnezeu asupra Egiptului. Patru
capitole(VII-XI) descriu cu lux de amănunte cele zece catastrofe naturale, prin
care Dumnezeu încerca să-l convingă pe Faraon ca să permită poporului evreu să
meargă în pustie și acolo, în deplină libertate, să-I aducă jertfă și rugăciune. Conducătorul Egiptului se
dovedește a fi un om foarte încăpățânat, care nu-și abandonează convingerile și
hotărârile proprii. El crede cu tărie că știe ce vrea, că e foarte corect și
drept față de zeii lui și față de poporul pe care-l stăpânește. Nimic nu-l
poate influența, nimic nu-l poate face să-și schimbe ideile. Vin nenorocirile
asupra lui una după alta, poporul suferă cumplit de pe urma fiecăreia, dar
faraonul rămâne de neînduplecat.
Convingerile lui, ideile lui trebuie să triumfe, trebuie să se dovedească a fi
mai puternice decât toate piedicile, chiar dacă ar fi să moară oameni și
animale, să fie distruse recolte, să fie infestat pământul și apele. Nici
Dumnezeu nu poate să aibă mai multă dreptate decât el. Abia a zecea plagă,
moartea propriului fiu și a tuturor întâilor născuți (Ieș., XI) îl dau gata. Abia acum înțelege că Dumnezeu e mai
puternic decât el, că lui Dumnezeu nu-i poate sta în cale, iar cel ce face
aceasta este spulberat ca pleava de vânt.
Pasajul acesta din Sfânta Scriptură a fost
comentat și explicat de-a lungul veacurilor în fel și chip. Unii au susținut
că cele relatate acolo au fost realități
istorice, că faptele respective s-au petrecut întocmai, iar autorul cărții Ieșirea nu a făcut decât să le consemneze,
așa cum s-au întâmplat ele. Alții au susținut că personajele și evenimentele sunt simbolice și ele privesc anumite stări
sufletești, morale și religioase ale individului în special și ale societății
în general. E treaba interpreților Vechiului Testament ce spun!
Sunt destule argumente, care mă fac să
cred că evenimentele descrise în cele patru capitole menționate mai sus se
repetă, în mod simbolic, în vremea noastră. Fiecare dintre noi cei de azi putem
fi asemenea lui faraon, când este vorba de relația noastră cu Dumnezeu. Câți
dintre noi ascultăm poruncile lui Dumnezeu?
Câți Îi mai facem voia? Câți mai credem cu adevărat în Dumnezeu? Câți dintre
noi nu socotim că mintea noastră știe totul și străbate totul, că puterea
noastră e imbatabilă, că civilizația veacului nostru este asemenea
,,Titanicului” de la începutul veacului trecut și ,,nici Dumnezeu n-o poate
distruge!”
Aruncați o privire asupra societății în
general, indiferent de granițe, de limbi, de religii, de convingeri și
mentalități. Încercați să vă imaginați relația acestei lumi cu Dumnezeu. Nu vă
trebuie mult să constatați că lumea veacului nostru e bolnavă de
nedumnezeire. Peste 2.500 de biserici și
catedrale din țările europene s-au dărâmat anul trecut; sute de alte biserici
și catedrale sunt goale, fiindcă enoriașii lor și-au pierdut credința, ori au
devenit indiferenți față de Dumnezeu. Gânditori ai veacului acestuia susțin că
,,Dumnezeu a murit”, s-a ,,pensionat” sau a plecat în… ,,concediu”. În locul
Lui, la cârma lumii, socotesc că a venit satan sau alt fârtat de aceeași teapă.
În numele unor dumnezei străini, inventați, sunt uciși oameni, sunt
distruse valori materiale și spirituale. Decăderea morală a atins cote
nemaiîntâlnite vreodată. Destrăbălarea e la ea acasă pe planeta noastră.
Averea, puterea și plăcerea sunt dumnezeii veacului și lumii acesteia.
Incultura, lipsa unor idealuri superioare,
alergătura după câștiguri ușoare,
indiferent de mijloace, hoția, corupția, traficul de carne vie, de
organe umane, de droguri și de arme, banditismul, războaiele, atentatele,
crimele și uciderile, multe altele asemenea, sunt doar câteva pete de întuneric
de pe tabloul lumii de azi.
Dumnezeu există, n-a murit și n-a plecat
la pensie ori în concediu. Că nu-i place tabloul descris mai sus, e de la sine înțeles. Este vorba de creația
Lui, pentru care Și-a jertfit pe cruce pe Unicul Său Fiu! Nu-i este indiferentă
starea morală a lumii în general și a fiecăruia în special. Ne respectă voia
liberă, dar când aceasta întrece orice măsură, intervine ca-n vremea lui
faraon. Iar intervenția Lui e cumplită, mânia Lui îngrozește și munții. Auzim
de boli necruțătoare, în urma cărora rămân munți de cadavre, auzim de
cutremure, de inundații, de alunecări de teren, de erupții vulcanice, de secete
cumplite, de forțe ale Răului, care ucid tot într-o veselie mii și mii de
oameni nevinovați.
Acestea toate și altele asemenea, nu vi se
par ca o reeditare a vremurilor și plăgilor aduse asupra Egiptului din vremea
lui Faraon și a lui Moise? Eu cred că da. Nu vi se pare că Faraon de atunci și
încăpățânarea lui sunt, mai mult sau mai
puțin, în fiecare dintre noi și în toți laolaltă? Mai știu însă un lucru, pe
care l-a spus părintele Istoriei: ,,Istoria este învățătoarea vieții!” Românii
au tradus-o pre limba lor, fără să-și piardă umorul: ,,Înțeleptul învață din
pățania altuia, prostul nici dintr-a lui!”
Oricum, cine îndrăznește să se ia la
trântă cu Dumnezeu, nu are șanse de izbândă, de-ar fi și faraon!
*
Sfaturi
părintești. Redăm mai jos un articol al marelui Profesor Nicolae Iorga, publicat în ,,Neamul
Românesc” din 16 aprilie 1937, pe pagina întâia, sub titlul Pază asupra
copiilor, care e actual și azi. Iată-l:
,,Păziți-vă
copii, oameni buni! Căci vremurile sunt rele!
Școala la care
râvniți, ca să vi-i înălțați în viață, nu e ce credeți. Se capătă acolo multă
învățătură deșartă și se deprind multe fumuri. Ajungă-i cuiva ce-i trebuie ca să
se întoarcă, dacă n-are aripi peste măsură de mari și tari, la truda cinstită
și sfântă a părinților.
Și ce tovărășii
rele îi pândesc!
Sufletele blânde
se desfac în zvâcniri sălbatice către desfrâu sau către lăcomia de putere și
pentru aceasta trec și peste moarte de om.
Păziți-vă copii,
oameni buni, țineți-i cât mai mult lângă brazdă și lângă biserică!
Țineți-i, mai ales,
lângă caldele inimi ale voastre!”
*
Odă
lui Tudor Vladimirescu. Domnul Corneliu Constantin Cristescu din Bolintinu
din Vale ne-a trimis o poezie dedicată lui Tudor Vladimirescu cu prilejul
împlinirii a 200 de ani de la Revoluția din 1821. Autorul susține că Tudor ar
fi trecut cu oastea și prin satul său. Iat-o:
VIN
OLTENII, VIN PANDURII
,,Vin
oltenii, vin pandurii, vin aici la Bolintin,
Au
în fruntea lor pe Tudor, ei spre capitală vin.
Vino,
Tudore, odată, Ţara e plină de hoţi,
Vino,
Tudore, şi scapă Ţara de Fanarioţi!
Tudor,
clucerul, cu-oltenii au pornit din Vladimir,
Tudor
s-a luptat cu turcii, în armată, volintir!
Merge
acum în capitală, i-a avertizat pe toţi,
Ca
să scape ţara toată de Domnii Fanarioţi!
Înainte
de aceasta, Tudor s-a oprit puţin,
Ca
să pregătească totu-n tabăra din Bolintin.
Face
ordine în oaste, oastea de tineri olteni,
În
fruntea căreia, Tudor, va intra în Cotroceni!
Ca
să liniştească lumea şi pe cei din capitală,
Tudor
le-a trimis-o scrisă Proclamaţia orală:
Către
toţi locuitorii din partea bisericească,
Mirenească,
boierească, dar şi negustorească;
Fraţilor!
Câţi n-aţi lăsat să se stingă-n dorul,
Eu
vă chiem pe toţi, acuma, să ne unim cu poporul.
Să
lucram cu toţi-mpreună, la obşteasca fericire,
Făr’
de care nici în parte nu poate fi...norocire!
Aduceţi-vă
aminte, că sunteţi părţi a unui neam,
Câte
bunătăţi aveţi, sunt răsplătiri ce le aveam...
Să
uităm patimi... şi vrajbe...,, eu acuma v-am chemat,
Fiindcă
mult rău ne-au făcut şi neamul ne-au defăimat!
Ca
să ...fim acum mai vrednici, a ne numi
noi ca neam,
Amintiţi-vă
Români, cine am fost şi ce eram!
Noi
să ne unim cu toţii şi, ca fraţi mai mari, mai mici,
Să
nu lăsăm ţara noastră condusă de venetici!
Sfânta
dragoste de ţară, către patrie se-ndreaptă,
Fii
ai unei maici curate, s-alegem calea-nţeleaptă !
Să
lucrăm cu toţi-mpreună şi cu rugi spre zări albastre,
Pentru
naşterea a doua, cea a dreptăţilor noastre!
Vericarele
ce face cea mai mică împotrivire,
În
lucrarea acestei naşteri de al doilea, după fire,
Vor
primi pedeapsă cruntă, fără pic de pietate,
A
celor ce voiesc slujirea patriei cu dreptate!
Pentru
cei ce slujesc Ţara, fără vicleşug, cinstiţi,
Vă
transmit un Jurământ, pe care să-l iscăliţi!
Ţara-acum,
va fi condusă de-adevăraţi patrioţi,
Fără
de liftele păgâne, fără greci Fanarioţi !
Astfel,
zise Domnul Tudor, un oltean între olteni,
Din
Bolintin: Proclamaţia către bucureşteni!
Mă
uimeşte şi acuma, când mă-aplec ca să citesc,
Ce-a
scris Tudor în Cererile norodului românesc!
Mă
tot mistuie-ntrebarea: cum de la români se poate,
Când
apar conducătorii luptători pentru dreptate,
Cine-s
cei ce-aduc trădarea, cine-s cei ce-aduc necazul?
Cei
ce l-au trădat pe Tudor, cel tăiat ca şi Viteazul!
Când
privim în perspectivă, ce se-ntâmplă-n aste vremi,
Vei
vedea cu-ngrijorare, c-ai motive să te temi.
Au
condus o vreme-ai noştri, când mai rău şi când mai bine;
Istoria
se repetă, Ţara e pe mâini străine?
*
In
memoriam: Pr. Prof. Dr. Niculae Șerbănescu. L-am cunoscut abia în
1973, când am ajuns student la Institutul Teologic Universitar din București.
Era titularul catedrei de Istoria Bisericii Ortodoxe Române.
Se născuse în 1914. Nu am aflat prea multe despre originile, copilăria
și tinerețea sa. Știu că în perioada 1947-1972 a fost funcționar superior al
Patriarhiei Române, având însărcinarea de a se ocupa de arhiva Patriarhiei.
Arhiva acestei instituții nu însemna numai documentele curente, ci și documentele
istorice, emise cu sute de ani înainte. Pentru a le utiliza, pentru a le
cerceta, era nevoie ca să cunoască limbile paleoslavă și slavonă, scrierea
chirilică, limba greacă veche și neogreaca. Părintele Șerbănescu citea cursiv
asemenea documente, le traducea cu ușurință, ba chiar le știa pe multe pe de
rost.
Mai știu despre dânsul că a slujit patru decenii ca preot la fosta
biserică Albă-Postăvari din strada Bateriilor nr. 41. În anii 1972, 1978-1984 a funcționat ca
profesor de Istoria Bisericii Ortodoxe Române la Institutul Teologic din
București.
Era un bătrânel foarte vioi, iute, întotdeauna binevoitor, zâmbitor,
gata să te asculte, să te încurajeze, să-ți dea sfaturi. În mijlocul
studenților părea un bunicuț fericit. Avea un suflet bun, părintesc, asemenea
Părintelui Ioan Ionescu de la Seminarul Teologic din Craiova. Cursurile sale
erau o bucurie, deși erau foarte bogate în conținut, în informație. Avea o
memorie impresionantă. Știa cu lux de amănunte istoricul mănăstirilor, știa pe
de rost textul multor pisanii de la biserici și mănăstiri vechi, se juca cu
anii și numele personalităților istorice. Era o adevărată enciclopedie
istorică. Cred că dacă aș fi terminat doctoratul și nu m-aș fi căsătorit așa
devreme, m-ar fi oprit asistent. Mă simpatiza foarte mult pentru faptul că
începusem să public în revistele bisericești și socotea că aș avea multe de
făcut și de spus în domeniul istoric. Mai târziu am aflat că a avut foarte
puțini ucenici, tocmai datorită exigenței sale. Am înțeles că doar un doctorand
și-a luat teza la dânsul în tot timpul cât a funcționat ca profesor la
Teologie. În ciuda faptului că avea cursuri stufoase, cu nenumărate date și
nume, studenții participau cu plăcere și interes la orele dumnealui. Știa să-și
presare discursul cu istorioare picante din viața unor personalități istorice,
din istoria unor monumente, amănunte inedite ale unor evenimente, pe care
dânsul le aflase de-a lungul anilor fie din documente, fie din scrieri, fie de
la generațiile trecute.
La cursurile de masterat și doctorat am avut câteva lucrări la dânsul
și atunci am înțeles cât de importantă este seriozitatea în abordarea unui
subiect istoric. Mai târziu, după ce am conspectat numeroase lucrări de teoria
și filozofia istoriei pentru cartea Nicolae
Iorga. Concepția istorică, am înțeles că în cursurile Părintelui Șerbănescu
era o mare lacună: lipsa înscrierii istoriei bisericești în contextul istoriei
naționale.
A fost foarte mâhnit, când a aflat că abandonez doctoratul, când eram
în anul al doilea. Dețin mai multe scrisori de la dânsul, în care mă îndemna
insistent să continui. Mă căsătorisem, mă preoțisem și nu-mi mai puteam permite
să mă deplasez în București, pe la biblioteci și arhive ca să-mi pregătesc
lucrările și examenele. Din cauza
aceasta nu am putut să-i dau ascultare.
La 1 Martie 1982 m-am întâlnit întâmplător cu dânsul în București,
undeva, pe strada Antim Ivireanul. A tresărit, parcă ar fi reîntâlnit pe unul
din familia sa după mulți ani de despărțire. Era în cizme, plin de noroi.
Plângea. În zilele următoare trebuia să-i demoleze biserica Albă-Postăvari(sec.
XVI), la care slujise 40 de ani. Patriarhul Iustin n-a vrut să miște un deget
ca să o salveze. Profesorul l-a caracterizat drept ,,o cârpă, care n-a dat
niciodată piept cu viața și cu greutățile ei”. Părintele făcuse nenumărate
memorii către toate autoritățile și forurile superioare pentru salvarea
bisericii. Fusese în multe audiențe, dar
se izbise peste tot de un zid. Așa hotărâse Ceaușescu și cuvântul lui trebuia
dus la îndeplinire. Atunci am aflat că Mihai Viteazul, înainte de a ajunge domn
al Țării Românești, când fusese condamnat la moarte de către domnul Alexandru
cel Rău(1592-1593), a trecut prin fața bisericii Albă-Postăvari. Îl duceau la
locul de osândă. A cerut să i se dea voie în biserică să-și facă ultima
rugăciune. I s-a dat și el s-a rugat la icoana Sfântului Nicolae. A ajuns la
locul de execuție, a pus capul pe bedreag și, când s-a uitat la călău cum numai
el știa să se uite, acesta s-a înfricoșat, a aruncat barda și a luat-o la fugă.
Toată lumea a fost convinsă că aceasta a fost încă o minune a Sfântului
Nicolae.
Biserica Albă-Postăvari a fost dărâmată la câteva zile după discuția
mea cu Părintele Șerbănescu. N-a reușit s-o salveze! Cu siguranță că a fost una
din neîmplinirile vieții lui!
Era a treia biserică din zonă dărâmată, alături de sute de case
particulare și clădiri publice din zonă, pentru a face loc Casei Poporului,
actualul sediu al Parlamentului României.
Părintele Șerbănescu a deplâns atunci starea de la Institutului
Teologic din București. Tânăra generație de cadre e pusă doar pe căpătuială și
pe afaceri, zicea dânsul. Mi-a spus că și dumnealui a realizat împreună cu
Teodor Manolache bibliografia revistei ,,Biserica Ortodoxă Română” la 75
de ani de la apariție, dar că patriarhia nu a vrut să le-o publice. Atitudinea
patriarhului de a nu-mi publica lucrarea Bibliografia Revistei ,,Biserica
Ortodoxă Română”(1874-1983) nu trebuie să mă mire. Nu e decât o mumie
folosită ca marionetă de factorul politic și nimic mai mult. M-a rugat să-l
vizitez când mai vin în București, să țin legătura cu dânsul ,,cât voi mai
fi în viață!” M-a felicitat pentru activitate și ne-am despărțit
prietenește. M-a impresionat mult!
Din păcate, nu am mai ținut
legătura cu dânsul. Am fost plăcut surprins, când am găsit în librării în anii
următori o carte monumentală a dumnealui, Mircea cel Mare, realizată în
colaborare cu Prof. Univ. Dr. Nicolae Stoicescu, viitorul ambasador al României
în Grecia.
Am aflat că a murit în 1999.
Dumnezeu să te ierte, dascăl scump al tinereții mele!
*
File
de jurnal – 23 septembrie 1982. ,,Campania culesului la porumb continuă, deși a dat
o ploiță bună. Oamenii încearcă, - fiecare cum poate -, să scape de această
corvoadă, iar dacă nu pot, o fac cu lehamite. Nu pot pleca de pe tarla cu un
știulete măcar. Miliția, conducerea C. A. P. – ului și a Consiliului Popular
supraveghează totul. Pedepsele sunt drastice pentru contravenienți. Porumbi ies
mulți. Recoltă ca anul acesta nu a fost pe la noi de multă vreme. Cu toate
acestea, factorii de răspundere afirmă în dreapta și în stânga, că nu se poate
face planul nici anul acesta. Planul e de 3.200 kg/ha. Oamenii sunt stupefiați.
Când țăranul nostru scoate 18 care de porumb dintr-un hectar de cultură, nu
poți să crezi că nu se fac 3.200 kg. Așa este cazul lui Anghel Nicolae, spre
exemplu. Porumbii culeși stau în grămezi pe marginea drumului și așteaptă să
fie transportați la bază. C. A. P. – ul nu are decât o mașină, iar S. M. T. –
ul are toate tractoarele la arat. De pe teren porumbii sunt încărcați direct în
mașină, fără să fie cântăriți și duși la ,,bază” la Severin. Acolo sunt cântăriți.
Când se va împlini planul la fondul la stat, abia atunci va fi oprită o
cantitate și pentru retribuția oamenilor. Sofica lui unchiu-meu Sandrică afirma
în gura mare că ,,anul acesta am muncit degeaba!”
Am vorbit cu
Pera Dumitru, paznic la C. A. P. și paracliser la biserică în Malovăț. El face
norma de 90 zile/muncă și astfel are voie să primească 150 kg grâu și 30 kg
porumb. Îi pare bine, dar îi pare și rău. ,,- Când coboram cu sacul porumbi din
pod și curățam toată noaptea, umplând casa de gloduri, tot nu-mi ajungea să duc
la moară! Ce să fac cu 30 kg de drugi de porumb? O să fac 15 kg de boabe și 5-6 kg făină. Trăiește, omule, dacă poți!”
În Liban au fost
masacre îngrozitoare făcute de bande de soldați israelieni asupra unei colonii
de palestinieni refugiați din Beirut. Încă nu se cunoaște numărul victimelor.
Întreaga opinie publică mondială face front comun și condamnă aceste
atrocități. Păcat de bieții oameni nevinovați. Își doreau și ei o patrie a lor,
nimic mai mult!
De câteva zile a
început o campanie neobișnuită. Toți muncitorii din întreprinderile severinene,
care au buletine de țară, au fost trimiși pentru o lună și jumătate în satele
lor, ca să muncească în unitățile agricole. Acolo sunt obligați să-și facă
prezența zilnic. La trei zile absentate li se va dezlega contractul de muncă la
instituția unde sunt angajați. În timpul acestei campanii sunt obligați să
muncească ,,la ce sunt puși!” Muncile lor sunt retribuite pe categorii. La
Ferma de Stat din Bârda, au venit muncitori, vreo 50-60 soldați, elevii de la
școlile din Malovăț, Bâlvănești, Bobaița și Pârlagele, fără a mai socoti
muncitorii permanenți și zilierii din Maramureș, Bihor, Botoșani și satele de
câmp din Mehedinți. În câteva zile va fi terminat recoltatul fructelor și vor
începe alte lucrări. Deja tăticu și cu alți muncitori permanenți au luat
foarfeca și au făcut tăieri de formare la pomi, urmând apoi să planteze 20 ha
căpșuni prin pomii tineri(….).
Zilele acestea
încep în Bulgaria manevre ale forțelor armate ale țărilor din Pactul de la
Varșovia”.
*
Ajutoare
și donații. ●În această perioadă, parohia
noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Casa de Catering ,,Costea” din Izvorul Bârzii(MH): 300 lei(costul mâncării de la Azilul
din Vânjuleț); Doamna Elisabeta Leferenz din Nürnberg(Germania): 243 lei; Domnul Surugiu Nicu din
Bergano(Italia), fiu al satului Malovăț, Domnul
Hau Eugen din Tr. Severin: câte 200
lei; Domnul Berneanu Costinel din Italia, fiu al satului Malovăț, Domnul Gheorgheosu Alin-Florentin din
Tr. Severin, Domnul Taloescu Vasile din
Tr. Severin, Domnul Gheorgheosu
Paul-Silviu din Tr. Severin: câte 100
lei;
Domnul
Crașoveanu Marian din Malovăț a mai adăugat 100 lei pentru contribuția de cult,
totalizând până acum 155 lei; Domnul
Sava Marius din Malovăț a mai
adăugat 80 lei pentru cntribuția de
cult, totalizând până acum 140 lei.
Dumnezeu să le răsplătească tuturor!
●În ziua de 19 august am organizat o
acțiune caritabilă la azilul de bătrâni din Vânjuleț jud. Mehedinți. Cu acest
prilej, parohia noastră a donat acelui azil următoarele: masa de prânz(sarmale
cu mămăligă, friptură la grătar cu garnitură, cozonac, mere, suc și apă
minerală); o mașină de spălat rufe, 25 seturi de lenjerie de pat de două
persoane, 6 tigăi, 20 candele mari. Mâncarea a pregătit-o Casa de Catering
,,Costea” din Izvorul Bârzii. Costul
total al acțiunii a fost de 3.673 lei. Dintre
aceștia, Casa de Catering ,,Costea” din
Izvorul Bârzii a achitat 300 lei, diverși enoriași din parohie
au achitat 250 lei, iar restul de 3.111 lei au fost acoperiți din acontul
Doamnei Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din
Curtea de Argeș. Au participat la această acțiune preotul paroh și Domnii Dima Vasile, Nistor Petre și Crumpei
Vasile, consilieri parohiali.
A fost o acțiune reușită. Dumnezeu să le răsplătească tuturor
celor ce au contribuit la realizarea ei.
● Pentru Joi, 7 Octombrie,
organizăm o acțiune similară la Azilul și Spitalul-Azil de la Strehaia. Sunt
două secții, cu un total de 70 persoane(bătrâni
și persoane cu dezabilități). Le vom duce masa de prânz, cât și următoarele: 70
seturi de lenjerie de pat de o persoană, 70 pilote, 70 perine. Sperăm să
reușim!
●În cursul lunii august am donat pâine
participanților la slujbe, astfel: 1 Aug.(Bârda): 180 pâini; 6 Aug.(Bârda): 74
pâini; 8 Aug.(Malovăț): 145 pâini; 15
Aug.(Malovăț): 280 pâini; 22
Aug.(Malovăț): 147 pâini; 29
Aug.(Bârda): 70 pâini. Așadar, în
luna August s-au donat 896 pâini. Copiilor
participanți la slujbă li s-au donat și ciocolată. Totodată, s-a vândut pâine,
cu prețul de achiziție de 0,70 lei/buc.,
astfel: 1 Aug.(Bârda): 620 pâini; 6
Aug.(Bârda): 126 pâini; 8 Aug.(Malovăț):
155 pâini; 15 Aug.(Malovăț): 20 pâini; 22 Aug.(Malovăț): 153 pâini; 29 Aug.(Bârda): 630 pâini. Așadar, în luna August s-au
vândut 1.704 pâini.
●Se apropie începerea școlii. Rugăm pe
enoriașii parohiei noastre, care n-au posibilități materiale ca să le asigure
copiilor lor cele necesare pentru a merge la școală, să ia legătura cu preotul
și împreună vor găsi soluțiile potrivite. Important este să nu întrerupă copiii
școala!
*
Plăți.
În luna august am efectuat câteva plăți
mai mari, astfel: 3.180 pentru
excursia din ziua de 26 august; 1.820
lei pentru cele 2.600 pâini donate
și vândute în luna august; 1.850 lei plexiglas
și silicon pentru turla bisericii din Malovăț; 1.725 lei cele 25 seturi de
lenjerie de pat pentru azil; 1.434 lei mașina
de spălat rufe pentru azil; 1.235 lei pentru
75 kg vopsea lavabilă pentru
zugrăvirea exteriorului bisericii de la Bârda; 1.052 lei o scară metalică de 9 m pentru biserica de la Bârda și o
scară dublă pentru cea de la Malovăț; 900
lei tipografiei pentru cărți; 642
lei impozit; 450 lei protoieriei pentru candele; 300 lei mâncarea de
prânz pentru azilul Vânjuleț; 262 lei poștei pentru colete; 200 lei transport cărți de la Craiova; 147 lei pentru tigăile duse la azil; 131 lei protoieriei pentru icoane; 120 lei pentru măști la cele două
biserici; 106 lei pentru lac și
diluant pentru porțile bisericii din Malovăț; 104 lei internetul; 74 lei ciocolată
pentru copii; 52 lei pentru coama
acoperișului clopotniței vechi de la Malovăț și altele mai mici.
*
Publicații.
În această perioadă preotul Dvs. a reușit să mai publice câteva
materiale astfel: Proverbul și Religia, în
,,Datina”, Tr. Severin, an. XXXI(2021), nr. 7864(12-13
iun.), p. 9; nr. 7869(19-20 iun.), p. 9; nr. 7874(26-27 iun.), p. 9; ,,Scrisoare
pastorală” – 451, în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 1 sept. 2021,
ediție și on-line (http://www.observatorul.com);
în ,,Armonii Culturale”, Adjud, 1 sept. 2021, ediție on-line (https://armoniiculturale.ro); în
,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 1 sept. 2021, ediție și on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com); Biserică ortodoxă ori catolică, în
,,Națiunea”, București, 6 sept. 2021, ediție on-line(https://ziarulnatiunea.ro/category/religiespiritualitate);
Tăcerea satului, în ,,Art-Emis”, Rm.
Vâlcea, 8 sept. 2021, ediție on-line(https://www.art-emis.ro/literatura/tacerea-satului);
pe blogul Domnului Ben Todică, directorul postului de radio în limba română din
Sydney(Australia), 8 sept. 2021 (https://bentodica.blogspot.com); Păcate și păcătoși, în ,,Obiectiv
mehedințean”, Tr. Severin, an. XIII(2021), nr. 1094(9 sept.), p. 12;
*
Excursii-pelerinaje.
►Joi, 26
August, am organizat o excursie-pelerinaj pe următorul traseu: Bârda – Malovăț - Tr. Severin – Orșova- Mănăstirea
Mraconia - Valea Dunării – Mănăstirea
,,Sf. Mihail” din Coronini – Mănăstirea ,,Izvorul Tămăduirii” din Gornea
- Moldova Nouă – Oravița – Mănăstirea Călugăra
– Mănăstirea ,,Țara Almăjului” din Bozovici - Munții Banatului - Cascada
Bigăr – Orșova – Tr. Severin – Malovăț – Bârda. Au participat 53 enoriași
din Malovăț, Bârda, Tr. Severin, Cocorova și Izverna. Cu toate că nu am putut
ajunge la toate obiectivele propuse, excursia – pelerinaj a fost o reușită în
sine. Am văzut mănăstiri noi, necunoscute nouă până acum, ne-am rugat și am dat
pomelnice în multe locașuri de cult monahale. Am admirat un peisaj mirific
oferit cu generozitate de Valea Dunării și Munții Banatului. După o asemenea
drumeție nu poți decât să exclami: Avem o țară minunată, o adevărată Grădină a
Maicii Domnului! Dumnezeu să ne-o țină!
►Duminică,
29 August, s-a prezentat dimineața, la
ora 8, un autocar la biserica de la Bârda și a îmbarcat o bună parte din enoriașii veniți la
slujbă. Ații de la Malovăț au așteptat
la Glavani, la intersecție. Transportul a fost gratuit. Domnul Gheorghe Ungureanu, patronul
firmei de transport, nu ne-a taxat autocarul, așa cum a făcut-o și-n anii
trecuți. Dumnezeu să-i ajute! În autocar au urcat 31 participanți. Mai mulți
enoriași din Malovăț și Bârda au mers cu mașinile personale, așa încât am depășit de 60 persoane. Am mers
cu toții la Mănăstirea Schitul Topolnița, unde se sărbătorea hramul acelui
Sfânt Lăcaș. A participat multă lume din
Tr. Severin și din județ. A slujit Prea
Sfințitul Episcop Nicodim al Severinului și Strehaei, înconjurat de un
impresionant sobor de preoți și diaconi. La sfârșitul slujbei, ierarhul a
conferit preotului Dumneavoastră Crucea
Mehedințeană ,,pentru bogata activitate
misionară, duhovnicească și culturală”. Participanții la slujba de la
mănăstire, care au mai trecut pe la biserică, au primit pâine gratuită, ca-n duminicile obișnuite. A fost o
duminică de neuitat!
►Joi,
21 Octombrie, organizăm o excursie – pelerinaj
pe următorul traseu: Bârda-Malovăț-Tr. Severin – Orșova –
Mănăstirea Piatra Scrisă – Caransebeș(catedrala) – Lugoj(catedrala) – Timișoara
(centrul+catedrala) – Mănăstirea Timișeni - Mănăstirea Săraca - Bocșa – Vasiova
– Reșița (centrul+muzeul CFR) – Anina – Bozovici - Mânăstirea Putna – Domașnea
- Orșova - Tr. Severin – Malovăț - Bârda.
Costul este de 60 lei/pers. Am
început înscrierile.
*
Lucrări
la biserică. În această perioadă am reușit să
punem plexiglas gros la ferestrele
turlei bisericii Malovăț. E fixat în
holșuruburi de tâmplăria metalică și etanșat cu silicon. Am pus tablă groasă,
ondulată, Lyndab și pe clopotnița veche de la biserica din Malovăț. Lucrarea a
executat-o gratuit, Domnul Popescu Iulian-Constantin din Malovăț.
Dumnezeu să-i răsplătească!
*
Zâmbete. ☺Unuia îi este furată nevasta. Primește un
telefon. O voce autoritară îi spune: ,,- Dacă nu plătești urgent o sută de mii
de euro, îți aducem nevasta înapoi!” ☺,,-
Doctore, ce să iau când mă dor picioarele?” ,,- Autobuzul!” ☺,,- Ce nu trebuie să mâncăm în post,
părinte?” ,,- Unii pe alții, fiule!” ☺Consumul
de morcovi îmbunătățește vederea! Consumul de vin, chiar o dublează! ☺Cea mai potrivită vârstă pentru căsătorie
este 75-80 ani. El nu mai aude, ea abia mai poate vorbi... ! ☺Am fost la
spovedit. Ce amintiri frumoase!
*
Anunț.
Începând
cu 1 Septembrie, conform reglementărilor primite, participanții la slujbe vor
purta mască de protecție și vor păstra o distanță de cel puțin un metru unul de
altul. Cei
care nu au mască vor primi gratuit de la biserică.
*
Botezuri.
Înmormântări. În ziua de 21 August am oficiat Taina
Sfântului Botez pentru Lupșa David-Vlad,
fiul Domnului Lupșa Ionuț-Eduard și
al Doamnei Lupșa Loredana din
Timișoara, pentru Băleanu
Cristian-Andrei, fiul Domnului
Băleanu Petre-David și al Doamnei
Băleanu Domnița-Cristiana din Tr.
Severin și pentru Popescu
Anastasia-Ștefania, fiica Domnului
Popescu Dumitru-Adelin și a Doamnei
Popescu Denisa-Iuliana din Italia, iar în ziua de 28 August pentru Surugiu Daria, fiica Domnului Surugiu Nicu și a Doamnei Surugiu Maricica din Italia și pentru Berneanu Mateo-Gabriel, fiul Domnului
Berneanu Costinel și a Doamnei Berneanu
Ramona-Valentina din Italia. Să le
trăiască! În ziua de 22 August am oficiat slujba înmormântării pentru Înv. Michescu Ion(88 ani) din Malovăț. Dumnezeu să-l ierte!
*
Program.
În cursul lunii Septembrie avem următorul
program de slujbe: 4 Sept.(Malovăț-Bârda);
5 Sept.(Malovăț); 8 Sept.(pomeniri dimineața la Bârda;
slujbă la Malovăț); 11 Sept.(Malovăț-Bârda); 12 Sept. (Bârda); 14 Sept.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12); 18 Sept.(Malovăț-Bârda); 19 Sept. (Malovăț); 25 Sept.(Malovăț-Bârda); 26 Sept.(Bârda). În restul
timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la
biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda@gmail.com. Sănătate, pace și
bucurii să vă dea Dumnezeu!
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu