"Umblând
printre morminte"
~*~
La
Răscruce de vânturi:
strigoi,
pricolici, fantome... ineficienți, mama dracului,
în
ciudă, că nici cel mai bătrân, nu vroia să moară
cum
și la Răchita-Roșioară:
un
popă tremură să moară,
dar
nu se îndură,
c-ar
mai roade la prescură .
*
ÎN
DERULARE INFINITUL-ABSOLUTĂ,
CU
SUBIECT ȘI PREDICAT APROPIAT DE OBIECT
Ne
cade tavanul, ni se ruinează casele și-n trăsnet, ne plouă, parlamentari, viața
nu ni nouă, că bădiță cu pălărie nouă,
nu
ni propice viața, că ni se duce-n, în haz, pricaz,
în
râs, în plâns și necaz,
ni
se duce binele,
că
podul de piatră ni s-a dărâmat pe Argeș, în jos,
dar
no! lasă, mă! că ne-om face altul mai trainic, mai frumos, iartă-mă !
ne-m
face pe
la
Drobreta Turnu-Severin, pe Dunăre, mai către Cerna, în jos,
ne-om
face
mai
mândru și fără modru,
ne-om
face, mai bun, mai frumos,
om
face împăcați, responsabilizați și botezați,
pâine,
liturghie-n spice
și-n
pace 'om face,
În
ordinea mondială, 'om face: iubire eficace,
pe
verticală,
cu
școala de dincolo de școală,
strict,
subiect și predicat, cu infinitul, în absolut, de derulare, în desăvârșire,
apropiat
de obiect.
*
*
DOINĂ
DE LUMINĂ
-În
atmosferă caldă de sărbătoare-
E
o dulce lumină
de
doină, Românie, de pomină,
că
dacă iubesc gutuie, în galben amăruie,cu puf de pui, of de Românie dulce, în
omenie Eminescu de glorie- victorie ,,nenicule”, cu cine, te pui? Cu melancolie,
Bacovie-lacustră și Dunăre albastră, în sinfonie și socio-ecuație ca zarea
noastră de zfir și trandafir roșu / floare albastră, cu dece zic, lan cu hodă
galbenă, dacă te iubesc, România veșnic tànără și a noastră,
pe
altar de soare, unde, în spirit, nu-mbătrâbesc,
ci
doină de lumină,
din
buna, viață a noastră,
e
doină de pomină,
lumină
a învierii, mesie a iubirii
și
abină polenizând și adunând miere,
cu
spiritul Eminescu a mântuirii și provita a învierii
din
floare-n floare, cu moarte din moarte, pe moarte călcând
ca
candidat la fericire și la nemurire,
cu
binecuvântare
de
întregită omenie, în profundă cu drept la veșnicie
de
baladă năstrușnică
de
Românie mare
pe
Arcă bisericească.
~*~
PAVEL
RATUNDEANU-FERGHETE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu