GANDURI
DESPRE PARINTELE ICHIM DUMITRU
ICHIM Dumitru, n. 14 august 1944, comuna
Dărmăneşti, judeţul Bacău. Poet, eseist şi prozator. Fiul lui Dumitru Ichim,
cântăreţ bisericesc, şi al Elenei (n. Cămară). Soţul poetei Florica Baţu. După
cele opt clase elementare, urmează cursurile Seminarului Teologic de la
Mănăstirea Neamţu (1959-1964). Liceul teoretic, fără frecvenţă, la Moineşti.
Licenţiat al Institutului Teologic de grad universitar din Bucureşti (1969).
Teza de licenţă e susţinută cu profesorul Petru Rezuş. Între 1968 şi 1970
urmează cursuri pentru doctorat, secţia Teologie sistematică, la catedra
Teologie dogmatică, sub îndrumarea profesorului Dumitru Stăniloaie. Studiază
la Seabury-Western Theological Seminary, Garett Methodist Seminary, ambele din
Evanston, Illinois (Statele Unite), şi la McCormik Presbyterian Seminary,
Chicago, Illinois (1970-1972). Continuă studiile ca bursier al Consiliului
Mondial al Bisericilor la Princeton Presbyterian Seminary, Princeton, New
Jersey (1972-1973). Îndrumătorul tezei de doctorat, susţinută în 1973, e
teologul american James McCord. Titlul tezei: The Orthodox Liturgy and the
World. În 1974 este hirotonit preot al parohiei „Sfinţii Apostoli Petru şi
Pavel” din Kitchener, Ontario (Canada).
Împreună cu Florica Baţu, conduce emisiunea bilunară de cultură şi
spiritualitate românească („Romanian Kaleidoscope”), transmisă pe canalul de
televiziune patru din Kitchener (1975-1985). Îîn 1978 se transferă la parohia
„Sfântul Ioan Botezătorul” din acelaşi oraş. Desfăşoară o susţinută şi rodnică
activitate în rândurile comunităţii româneşti din Kitchener, contribuind
esenţial la înfiinţarea Centrului Cultural Românesc şi la zidirea unei noi
biserici ortodoxe române (sfinţită la 14 august 1994). Din 1979, face parte din
Colegiul redacţional al Cuvântului românesc (Hamilton, Ontario, Canada), unde
publică eseuri de teologie şi filosofie, poezii şi cronici literare. A
colaborat la Amfiteatru, Gazeta literară, Luceafărul, Studii teologice,
Telegraful român, Vatra (Germania), Revista Scriitorilor Români (Germania),
Comuniunea românească (Statele Unite), Drum (Statele Unite), Solia (Statele
Unite), Luceafărul (Canada) etc. Editează revista literară Orpheus (din 1988),
buletinul parohial Rădăcini şi colecţia Vestitorul român canadian (Romanian
Canadian Herald). Debutează editorial cu volumul de poezii De unde începe omul
(1970), urmat de Sub umbra Sfinxului (1975; în colaborare cu Petru Rezuş),
Constantin Brâncoveanu (1981), Melcul (1981), Vinerea Mare (1981), Agape (1982;
în colaborare cu Nicolae Novac şi Florica Baţu), Biserică şi religie la români
(1985; în colaborare cu Horia Stamatu), Apariţiile Maicii Domnului la
Medjugorje (1989). Autor a trei volume de poeme haiku (Valea nisipului de aur,
1977; Urmele, 1977; Fântâna luminii, 1993) şi a doua volume de poeme tanka (Dar
în silaba Luminii plângeam orfan şi greier, 1987; Pasărea cu şapte aripi,
1993).
Volumul de debut De unde începe omul
(1970) anunţa un poet bântuit de nelinişti existenţiale şi de blagienele
suspinuri lăuntrice, puse toate sub semnul luminii. Fiinţa divizată între
pământ şi cer (între lut şi vis, ar fi spus Arghezi) dobândeşte identitatea în
transcendent prin participare şi vocaţia divinului. Îndoiala carteziană e doar
punct de plecare şi prilej de a gândi o suprarealitate spirituală, ilustrată
metaforic prin dumbrava purităţii paradisiace. Căutarea, tăgada, întrebările
privesc regăsirea de sine în veşnica esenţă a omului ca templu (Sfânt Duh). Un
trup fizic locuit de altul („Şi sunt doi care se luptă; / Eu cu eu, mine cu
mine”) şi ambele revelate în trupul Cuvântului (mirele sau crinul cosmic).
Tăria pe care o jefuieşte poetul e un dincolo al firii aureolate, nu al nopţii
împrejmuitoare. Iar vederea, contemplarea ţinutului ascuns („ochiul de
aproape”), ontologic reprezintă bucuria comuniunii umane cu divinul „înainte de
a fi”. Exilul n-a alterat cu nimic această viziune de aspiraţii teandrice.
Dimpotrivă, tot ce a scris Dumitru Ichim după 1975 stă sub semnul nostalgiei
sacrului. Atât în cele trei volume de poeme haiku (Valea nisipului de aur,
1977; Urmele, 1977; Fântâna luminii, 1993), cât şi în poemele tanka (Dar în
silaba Luminii plângeam orfan şi greier, 1987; Pasărea cu şapte aripi, 1993)
expresia, transfigurând aceleaşi gesturi argheziene ale ridicării „spre bolţi”,
nu mai reprezintă decât suportul verbal al unor iluminări interioare („Pe cruce
Iisus / Grâul în pământ. Noi toţi / Oaspeţi ai crucii” sau: „Abis dedesupt /
Altul deasupra la fel / Ce rece-i frica // Şi cum mă soarbe în ea /
Ameţitoarea punte”). Volumele următoare: epistolarul Sub umbra Sfinxului
(1975), poemul istoric Constantin Brâncoveanu (1981), scenele în versuri din
Melcul (1981), prozele din Agape (1982) ori eseul din Biserică şi religie la
români (1985) sunt meditaţii pe tema lui „a fi” în eternitate şi „a sta”,
concomitent, în lumea reală (divină) a binelui şi a frumosului. Bucuria
trăirii în zariştea Logosului este întotdeauna exprimată prin cuvinte cu
valoare apoftegmatică.
OPERA: De unde începe omul, versuri,
Bucureşti, 1970; Sub umbra Sfinxului, Kitchener, Ontario, Canada, 1975 (în
colaborare cu Petru Rezuş); Valea nisipului de aur, poeme haiku, Kitchener,
Ontario, Canada, 1977; Urmele, poeme haiku, Kitchener, Ontario, Canada, 1977;
Constantin Brâncoveanu, poem istoric, Kitchener, Ontario, Canada, Romanian
Canadian Herald, 1981; Melcul, şase scene în versuri, Kitchener, Ontario,
Canada, Romanian Canadian Herald, 1981; Agape, versuri şi proză, Kitchener,
Ontario, Canada, Romanian Canadian Herald, 1982 (în colaborare cu Nicolae
Novac şi Florica Baţu; secţiunea semnată de Dumitru Ichim se intitulează:
Planeta Ichthys); Biserică şi religie la români, Hamilton, Ontario, Canada,
Cuvântul românesc, 1985 (în colaborare cu Horia Samatu); Dar în silaba Luminii
plângeam orfan şi greier, poeme tanka, München, Revista Scriitorilor Români,
1987; Apariţiile Maicii Domnului la Medjugorje, Kitchener, Ontario, Canada, Rădăcini,
1989; Fântâna luminii. 100 plus poeme haiku, Bucureşti, Editura Apollo, 1993;
Pasărea cu şapte aripi, poeme tanka, Bucureşti, Editura Apollo, 1993. Poem
imaginar dramatic în cinci tablouri, Cluj-Napoca, 2003. Floarea fantanilor
pierdute, versuri, Vancouver, Canada 2003; Adânc pe adânc, sacerdoţiu liric,
antologie realizată de Ioan Petraş, Ed. Brumar, Timişoara, 2006; (autorul are o
secţiune); Psaltirea apocrifă a dreptului Iov, Ed. Eikon, Cluj, 2012; Heshtjet
e Pafejuara (Nelogoditele tăceri), ediţie bilingvă româno-albaneză, traducere
Baku Ymeri, Editura Rozafa, Prishtine,, 2013; Le solitudine della pietra
(Singurătăţile pietrei), Ediţie bilingvă româno-italiană, traducere Maria
Niculescu, Editura Ginta Latină, Bucureşti, 2013; Den Vita Tiden (Timp alb),
ediţie bilingvă româno-suedeză, traducere Dorina Brânduşa Landen, Editura Hans
Erik Forlag, Skarblacka, 2013; The ideogram of my Soul (Ideograma sufletului
meu), ediţie româno-engleză, traducere Muguraş Maria Petrescu, Ed. Gracious
Light, New York, 2013; Apa morţilor, prefaţă Valeriu Anania, Ed. Eikon, Cluj,
2013; Grădina Reginei Izvana, poeme de dragoste, Editura Cuvântul, Chişinău,
2014; Half of Ring above the Ocean (Jumătate de inel deasupra oceanului),
ediţie bilingvă, traducere Muguraş Maria Petrescu, Editura Destine literare,
Ottawa, 2014; Sarp ele de aramă, prefaţa Nazaria Buga, Editura Sfântul
Gheorghe-Vechi, Bucureşti, 2014; Antologia Duke vallëzuar nëpër fjalë (Valsand
printre cuvinte, Antologie poetică), Editura Albanezul, Bucuresti 2015, ANTHOLOGY
OF ROMANIAN VERSE, ediția americană, de Daniel Ionita with Eva Foster, Daniel
Reynaud and Rochelle Bews,Publisher: Change2improve Pty Ltd (August 18, 2016)
REFERINŢE CRITICE, V. Rebegea, în
Amfiteatru, nr. 1, 1971; George Muntean, în Revista de istorie şi teorie
literară, nr. 2, 1978; Dictionary of International Biography, Cambridge,
Anglia, 1986; Men oj Achivement, Cambridge, Anglia, 1986 (1988); Personalities
of America, 1986; George Băjenaru, în Universul (Hollywood, Statele Unite),
nr. 259, 1996; idem, Între sublim şi tragic. Eseuri literare, însemnări,
convorbiri, 1998 (reprodus din Cuvântul românesc, Hamilton, Canada, nr. 243,
1996; versiunea engleză a apărut în ARA-Journal nr. 21-22, 1996-1997).
Aurel Sasu
Dicţionarul Scriitorilor Români din
Statele Unite si Canada
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu