Ziua
Culturii Nationale la Potlogi
Dragi prieteni şi confraţi,
A fost 8 ianuarie, iar Eminescu a fost
alături de noi la florilegiul de poezie şi muzică dedicat Lui şi sărbătorii
patronate de El – Ziua Culturii Naţionale, activitate desfăşurată sub egida
Editurii Betta şi revistei Arena literară. Ne-am grăbit un pic, dar nu ca să nu
ne-o ia alţii înainte, ci pentru a nu ne suprapune cu activităţile similare
organizate de instituţii oficiale sau
alte entităţi culturale. Oricum, pentru editură, revistă şi cenaclul Arenei
literare este prima ieşire în public pe acest an, în care pandemia nu se dă
bătută, dar nici literatura nu se lasă mai prejos, mai ales când îşi găseşte un
sprijin de nădejde în celelalte fiice ale Euterpei.
I-am pregătit Eminului sosirea printre noi
prin concursul fulger de poezie dedicată Lui, la care participarea cu o poezie
publicată a fost doar “nada” prin care i-am ademenit pe confraţi ca în cele
două săptămâni avute la dispoziţie să obţina de la El împuternicire de a-L
reprezenta la manifestaţie. “Nada” a “prins”,
poeziile inedite prevalând.
Deci nu ideea de întrecere a stat la baza
concursului, ci aceea de coeziune în jurul unei cauze, notele acordate de juriu
constituind doar măsura aportului fiecăruia, în funcţie de care s-a stabilit
reprezentarea în scenă a Eminului nostru drag. În funcţie de mediile obţinute
de participanţi s-au acordat 10 diplome de excelenţă şi 16 diplome de merit, o
mare parte a poemelor evidenţiate fiind prezentate publicului de către autori
înşişi, sau de actriţa Doina Ghiţescu, pentru autorii ce nu au putut fi
prezenţi.
Dar putea Eminescu să se mulţumească doar
cu a fi reprezentat de iubitorii Lui, să nu le fie alături la un astfel de
festin? Ei bine, a venit alături de noi, cu versuri ale Sale recitate de
actriţa Doina Ghiţescu şi mai ales prin muzica pe versurile Sale în
interpretarea excelentă a unui grup de artişti talentaţi de la Paltul Copiilor
din Bucureşti îndrumat cu măiestrie de profesorul Stelian Coman şi a
cunoscutului interpret Vasile Topârceanu. Vocile lor calde ne-au purtat şi prin
alte spaţii – alte genuri muzicale, cu piese binecunoscute din patrimoniul
naţional şi universal – ca probă vie de multiculturalism nepolitizat.
Şi, pentru ca lucrurile să fie bine
orânduite în plan ideatic, despre locul şi rolul lui Mihai Eminescu în
literatura şi cultura naţională şi despre univeresalitatea lui ca emblema a
spiritulităţii româneşti a vorbit criticul Aureliu Goci.
Da, Luceafărul a coborât “în jos” doar ca
să stea cu noi la taifas, ca în fiecare an când, simiţindu-I lipsa, îl chemăm
alături, să ne sfădim cu El şi să ne sfătuiască
“ce e rău şi ce e bine” în tot ce facem noi. Ce păcat că încă nu-I
ascultăm sfatul! Eu, umil ispravnic născut cu 100 de ani mai târziu, am
profitat şi de acestă dată de întalnirea anuală cu Imensitatea Sa Universalul
Eminescu, să ciocnesc cu El şi cu prietenii o cupa de Capşunică de Potlogi,
întru slăvirea cărărilor bătute de noi pe urmele Sale.
Tuturor, cu preţuire,
Marian Ilie
imagine trimisa de: PAVEL RATUNDEANU FERGHETE
COMENTARII:
Este
foarte îmbucurător faptul că în fiecare Centru dotat cu scriitori se găsește o
activitate culturală bine închegată, o revistă, un grup cultural mobilizator.
Cu o mică deschidere către absorbția de cultură toți membrii societății pot beneficia de îmbogățirea sentimentelor patriotice
și obștești.
În
densitatea problemelor vieții, viața culturală este cea care ne poate da unele
satisfacții și marea speranță că vom rămâne în realitate și în istorie ca Tară,
popor, limbă și credință.
Multe
Felicitări Importanților Organizatori și laude participanților,
Cu stimă și respect.
Melania
Rusu Caragioiu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu