ROȘU, GALBEN
ȘI ALBASTRU
De Ziua Luceafărului,
MIhai Eminescu, sărbătorit în fiecare an
La aceeași dată cu Ziua Culturii Naționale,
Grupaj
de poezii
de
Melania Rusu Caragioiu
Canada,
Romania
I. ROȘU
POEME
Trec
amintirile ca lungi poeme,
Lăsând
doar spuma după trireme.
Cântă
cocorii în voci dogite
Vulpile
fumegă-n umbre-alungite.
Scriu
remușcările cântece dure,
Număr
cărările cu urme sure.
Anii
își scutură din ghemul vieții
Ploaia cea caldă a tinereții.
Mor
în picioare copacii mari,
Sub
corzi de trăznet, ca lăutari.
Augusta
iarbă se stinge des,
N-o plânge nimeni, da-i fir ales !
S F Â Ș I E R E
Ascultă-mi
tu sufletul plin de iasma durerii;
, Când capul întorc spre
acute asprimi ale vieții,
În ceafă simt viforul
și biciuirile crude
Și-n fața mea ochii
cei sumbri a ce mă așteaptă…
Atunci mă destram
peste stânci umezite de vreme
Îmi pun tălmăciri
peste pânza uscată de cimbru
Și iarăși mă-ndrept
spre genunele pline de casne,
Să sorb din puterea
acelui foc falnic, ce arde.
Un huiet cutremură
zarea cu mine;
Strălucii de
raze orbesc ale cerului stele
Și hăul mă-nghite în
flacăra stinsă din ele…
Ascultă-mi deci
sufletul plin de iasma durerii,
Rănit și sdrobit sub
povara adâncelor patimi
Și cerne asupră-mi o
ploaie curată de lacrimi.
L A P A R O X I S M
Scrâşnete sparte se izbesc în zidul de dinţi . încleştaţi;
Gâlgâiri de sânge ţipă în urechi:
Timpane se-aruncă-n uitare de sine.
Un geamăt cumplit învie şi-n
gheare el rupe
al liniştei sân şi carnea plăpândă...
Se revarsă din ins o sferă de foc
prăvalind din nou o culme a durerii,
Zdrobind
sub greu arc păianjenul vieţii din vine.
Se rupe--un zăbranic,
Tristeţea
se-nhumă în tine,
Şi firav, draperia vieţii
Cu greu mai zăreşte un cearcăn
Sub care aşteaptă pitaci şi ulcele...
Şi omul, erou, acum n-ar voi să se-aplece ...
METEOR
Mai
sus,
Spre
mijlocul lumii,
Din
norii de cald asfințit
S-a
desprins un astru de-foc.
I-am luat o
felie din miezul divin,
Mi-am făcut
nasturi pe lunga mantie,
Iar
seva lui de candel mi s-a prelins pe -obraji…
Pășind peste tufe uscate
O picăturtă s-a scurs către vârful de ac
Și-așa s-a făcut dimineața…
Iar ultimul nasture
l-am ținut
Ca pe o jertfă
a fugii mele,
A
înfloririi, iar, sub întâiele raze…
II.
G A L B E N
VIN
PLOILE
Străine
ploi, turbate ploi,
Ca
hergheliile-n puhoiș
Aduc
din norii deșănțați
Șirag
de stropi încercănați.
Rapide
ploi, turbate ploi,
Smoliți
și carul cu noroi
Și
poala vântului s-a rupt
Și
strașinile, dedesubt.
Și
strugurii s-au țuguiat,
Sub
stropii grei ce i-au spălat.
Mărunte
ploi, haine ploi
Îmi
amorțiți genunchii goi
și
prin ploier vă strecurați,
Ah,
ploi, ce soarele-mi pătați !
Albastre
ploi, cortine ploi,
Praf
de-aur măturați cu voi
Și
pleoapele se pleacă-n jos
Privind
covorul cel vâscos.
Voi,
multe, nesfârșite ploi,
În
braț ne strângeți, ca ,,apoi”
Într-un
elan de frig în os
Se-apropie
umeri, drăgăstos.
Perfide
ploi și rele ploi
Sar
pe cornișă tontoroi…
Plecați
de-aici Eu vă dezleg,
Nu-mi
luați tot zborul meu, întreg !
Străine
ploi, turbate ploi,
Fugiți,
nu veniți înapoi
Sunt
răvășită ca un mal
Și
frântă – un buchet de bal…
P R E L U D I U în S
T A N Ţ E
Frunze de aur, frunze de ceară
Spulberă vântul şi norii din vară.
Brumele albe, palide feţe
Se-aşează pe struguri, pe flori și fâneţe.
Preludiu de seară descărcat
de cântec
Şi
pala din râpe aduce-a descântec.
Dinspre brazi se-aude sifletul de ciută;
Se prelinge-n cetini lumea cea cornută.
*
Cad
paie-n cărare, aşternând covor
Să-ncălzească-n perne gâzele ce mor.
Vara-şi strânge-n farmec bocceaua ei verde
Şi
molcom se stinge-n seva ce se pierde...
G
A Z E L
Tu , grădina mea de vise ,
Presari flori şi creşti caise,
Şi din straturile calde
Dai rozete de narcise .
Plouă soare şi presară
Peste gardul ce albise
Bănuţei de buburuze
Cu antenele deschise .
Când mă uit peste ulucă
Văd culori şi paradise ;
De atâta armonie
Umbrele adorm ucise ...
Suna clopoţei de ceară
Clinchet fin , sau pare - mi - se ?
Vântul mângâie –o ghitară ....
În grădina mea , de vise.
PSEUDOKYNEGETICOS
Unduiesc valuri de grâne,
Grîne sau văluri
de zâne ?
Piuit de dropie
Pare că se-apropie.
Vântul
doarme în ciulini,
Iepurii sub mărăcini.
Potârnichile în stol
Pleacă, lăsând cuibul gol…
Vânătorul
bate pasul; . Unde, oare, e popasul ?
Doldora
de prepelițe
Atârnate
în bentițe,
Ranița-își arată plinul…
Înlăuntru doar
pelinul,
Ceapă, brânză, un colț de pâine-l
Îndestulă până mâine.
Sus, pe cer de bărăgan,
Norul – jos aeroplan
Stă
și-așteaptă stropi de ploaie …
Paparude cer șiroaie,
La o
margine de sat;
Dar cine le-a ascultat ?
Făt-Frumos, cel grâulean
Crește mare și bălan
Și se-nalță an de an.
E-nvățat
fără de apă,
Curcubeiele-l adapă
Și stratul mic de
zăpadă,
Când stă mic – să nu se vadă !
III. A L B A S T R U
IDOL
Peste
cascadă se prăvale - un stei;
Un
trăznet scurt, ecoul a răspuns;
Pe
sub un mai, un pâlc de pești, ascuns
Fuge-n
amonte. Zboară un cârstei.
Uscat,
echer,
Planează-n
larg
Voios catarg,
Înscris
pe cer.
Se-aude-n
dealul umbrit de fag,
Prelung,
un bucium de os și… drag
Tremură-n
coarde de alăute
Doinele
triste,
Cânturi
știute
Doar începute…
AMALGAM
Motto:
,,Cărți,
scriitori, personaje,
,,Albume,
cuvinte de vrajă
,,Stau
drepte în rafturi sculptate:
,,Puțin
aici, mult în eternitate...”
Autoarea
Bing-bang
clopotesc anii
Și clopoței
de ger;
Big-bang-uri zic castanii
Cu palmele
spre cer.
Se răscolesc arginți
Sub
chiciuri de dantelă
Iar pomii
stau cuminți
Și gravi, ca o capelă.
Din
filele palmate,
Cu
slovele uscate –
Mici
turle aplecate,
Cad
flori și ploi ritmate...
VISELE TOARSE
Visele
toarse ce frumos le-am pus,
Deşi nu
stau înşirate pe fus.
E greu să faci,
dar e uşor de spus;
De-abia
le-ai prins şi iute s-au şi dus...
S-au
desfăcut de tortul de pe fus
Când
Parcele gând rău vieţii au pus
Şi,
efemer, din viaţă ai apus.
Eşti
diafan, te simţi un fulg pe sus,
Câtime materială de nespus;
Să mai
trăieşti te-ndeamnă un dor sus pus
Şi-un
cântec clar de lebădă- ,, mai sus”
...
STARE POETICĂ
Veniți nume mândre ! În vară,
Silfide și nimfe respiră
În inima pomilor tineri,
Și-n aer, ce trunchiu-nfășoară.
Veniți nume mândre ! Sunt muguri
Sub frunzele verzi ocrotiți
Și vietățile firii
Nasc iar pui cu ochi umeziți.
Și toate-s cu ochi de cicoare
De-atâta mireasmă de cer,
Veniți, muze mândre, mai pure
Ca bobu’-ncolțit în umgher.
~*~
MELANIA RUSU CARAGIOIU
*****
Melania Rusu Caragioiu,
Scurtă prezentare
Inginer, publicistă, scriitoare, poetă.
Liga Scriitorilor România, Asociația ASRAN-Canada. Bibliotecar atestat, lucrând
la fond documentar BJT-Timișoara, 1974-1988. Vicepreședintă ASRAN,
vicepreședintă Cenaclul epigramiștilor-Montreal. Redactor șef STARPRESS-Canada.
Ambasador numit de unii scriitori, între care Corneliu Leu, Ligya
Diaconescu - Revirimentul Limba Română.
Membru fondator, Cenaclul francez ,,Anneau poétique”Montreal--Canada, Autoare a
21 cărți. Numeroase diplome, premii.
Prezentă în interviuri, dicționare, atestări. Redactor din diaspora a patru reviste din România și
una din Serbia. Protagonistă film documentar Universitatea UQAM, Montreal,
pentru merite de benevolat. Am jucat și în Filmul ,,The Head ăn the clouds”,
film american în secvențele din Canada, în două roluri , Statuia și Menajera.
Sunt prezentă în Fișier pentru merite deosebite la ,,Muzeul
emigrației”-Halifax-Canada... Pentrucă nu am putut fi omagiată ca ,,FIU AL
SATULUI”-Ilteu, din motive de arondare
Ilteu la Comuna Petriș-Arad, în anul 1976, la douăzeci ani de la
absolvirea Facultății, viața mi-a oferit Dipoloma de cetățean de onoare al
Stațiunii balnerae, Băile Herculane.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu