Cine a început al Doilea Război Mondial? Când a început al Doilea Război Mondial?

 

Cine a început al Doilea Război Mondial?

Când a început al Doilea Război Mondial?

 

Manualele de istorie şi istoricii noştri răspund simplu: al Doilea Război Mondial a început pe 1 septembrie 1939, când Hitler a invadat Polonia. Simplu şi clar. Ştim când a început, ştim cine este vinovat. Treaba e clară, nu mai avem nevoie de lămuriri suplimentare. Şi dacă e altfel?

Ce făcea Uniunea Sovietică în septembrie 1939?

Păi ce să facă, invada Polonia pe 17 septembrie şi apoi trupele sovietice defilau cot la cot cu trupele naziste la Brest-Litovsk. Şi totuşi Uniunea Sovietică nu are nici o responsabilitate cu privire la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial! Voi recurge la raţionamentul lui Viktor Suvorov din volumul “Spărgătorul de gheaţă” pentru a vedea care a fost rolul Uniunii Sovietice în acei ani.

Care este data intrării Uniunii Sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial? Toată lumea este de acord asupra datei: 22 iunie 1941, când Uniunea Sovietică a fost invadată de Germania nazistă şi aliaţii ei (printre care se număra şi România). Avem de-a face cu o incoerenţă: al Doilea Război Mondial începe pe 1 septembrie 1939 prin invadarea Poloniei de către Germania nazistă, Uniunea Sovietică se alătură invadării Poloniei pe 17 septembrie 1939 şi totuşi… Uniunea Sovietică participă la război abia din 22 iunie 1941! Soldaţii germani şi polonezi morţi în septembrie 1939 au participat la al Doilea Război Mondial, dar soldaţii sovietici morţi în Polonia în septembrie 1939 nu au participat la al Doilea Război Mondial…

Cât de neutră a fost Uniunea Sovietică

În istoriografia rusă (şi nu numai!) în perioada dintre 1 septembrie 1939 şi 22 iunie 1941 Uniunea Sovietică este considerată… neutră! Aproape doi ani de neutralitate în care al Doilea Război Mondial bântuia prin toată lumea, iar Uniunea Sovietică era NEUTRĂ! A fost atât de neutră în aceşti doi ani Uniunea Sovietică încât a reuşit să cucerească 23 de milioane de oameni, invadând câteva ţări cu adevărat neutre. Dar să vedem în ce a constat neutralitatea Uniunii Sovietice de la 1 septembrie 1939 până la 22 iunie 1941.

Pe 30 noiembrie 1939 neutra Uniune Sovietică (neparticipantă în acel moment la cel de-al Doilea Război Mondial!) a declanşat invadarea Finlandei. A urmat un război crâncen care a durat până pe 13 martie 1940, război încheiat cu un tratat de pace valabil şi în ziua de azi. În timpul luptelor din Finlanda, neutra Uniune Sovietică a înregistrat 126.000 de soldaţi morţi şi dispăruţi plus 188.000 de răniţi.

Tot ca un act de neutralitate, în toamna anului 1939 Uniunea Sovietică a transmis ţărilor baltice ultimatumuri prin care a impus instalarea de baze militare sovietice. Continuând această originală politică de neutralitate, Uniunea Sovietică a anexat ţările baltice în iunie 1940. Tot în iunie 1940, Uniunea Sovietică a transmis României un ultimatum prin care a cerut Basarabia şi Bucovina. România a cedat, dar dacă nu ar fi făcut-o cu siguranţă am fi avut de-a face cu un alt exemplu de neutralitate manifestat sub forma unui război.

Uniunea Sovietică îşi motivează “neutralitatea” spunând că nu au existat declaraţii de război în conflictele enumerate mai sus. După această logică şi Germania nazistă a fost la fel de neutră. Când a invadat Danemarca şi Norvegia pe 9 aprilie 1940 Hitler nu a declarat război acestor ţări, ci a spus că a venit să le apere neutralitatea.

Practic, acţiunile Uniunii Sovietice sunt identice cu ale Germaniei naziste în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941. Şi totuşi Uniunea Sovietică a fost neutră, iar Germania nazistă a declanşat cel de-al Doilea Război Mondial.

-//-

 

Pactul Ribbentrop-Molotov şi parada comună sovieto-nazistă din Brest-Litovsk

 

 Pe 22 septembrie 1939 la Brest-Litovsk trupele Germaniei naziste mărşăluiau alături de cele ale Uniunii Sovietice în cea mai ciudată paradă din întreaga istorie. Soldaţii a două ideologii autodeclarate ca inamice îşi dădeau mâna şi făceau schimb de ţigări după ce sfâşiaseră Polonia. Părintele trupelor de tancuri naziste, generalul Heinz Guderian se saluta şi primea această ciudată paradă alături de unul dintre cei mai valoroşi comandanţi de blindate ai sovieticilor, generalul Semion Moiseevici Krivoşein. Sovieticii salutau steagul cu svastică, iar arcul de triumf al paradei reunea secera şi ciocanul cu svastica. Hitler şi Stalin îşi dădeau mâna zîmbind peste cadavrul Poloniei. O paradă aproape necunoscută în istorie, ale cărei imagini au ieşit cu greu din arhive – şi este vorba de imagini provenind exclusiv din arhivele germane. Probabil că sovieticii nu au făcut fotografii la Brest-Litovsk pe 22 septembrie 1939 – sau dacă au făcut, atunci fotograful a murit prin cine ştie ce lagăr iar imaginile au fost distruse.

Toată această poveste a venit ca o concluzie logică a pactului încheiat între Hitler şi Stalin prin miniştrii lor de externe, Joachim von Ribbentrop şi Viaceslav Molotov, semnat la Moscova pe 23 august 1939. Cei doi dictatori şi-au împărţit atunci Europa, Polonia a fost sfâşiată în două, iar Basarabia românească a fost dată cadou sovieticilor. După ce Germania a atacat Polonia pe 1 septembrie 1939, generalul Heinz Guderian a ajuns pe 17 septembrie la Brest Litovsk, dincolo de linia de demarcaţie de pe râul Bug. Guderian a aşteptat aici sosirea sovieticilor, care au ajuns la Brest pe 22 septembrie sub comanda generalului Semion Moiseevici Krivoşein. Cei doi generali au căzut de acord pentru desfăşurarea unei parade comune în oraşul Brest, care a început la orele 16:00. Krivoşein a exprimat în timpul discuţiilor speranţa că Germania nazistă şi Uniunea Sovietică vor reuşi să înfrângă inamicul comun – respectiv imperialista Mare Britanie. Un eveniment istoric ocultat care exprimă un adevăr geopolitic: când Rusia şi Germania îşi dau mâna, ţările din Europa de est dispar, iar Marea Britanie este izolată şi pusă în pericol. Generalul polonez Plisowski, comandantul trupelor care au apărat Brestul, a fost luat prizonier de sovietici şi mai apoi executat în masacrul de la Katyn.

  

Arcul de triumf purtand svastica alaturi de secera si ciocan cu inscriptia “Triasca Armata

Rosie, eliberatoarea clasei muncitoare din Belarus si Ucraina de vest”.

 

 

Sovieticii saluta steagul cu svastica.

 

 

Generalul nazist Heinz Guderian si brigadierul sovietic Semion Moiseevici Krivoshein.

 

 

Guderian si Krivoshein primesc impreuna parada comuna sovieto-nazista.

 

 

Trupele germane defileaza.

 

 

Sovieticii si nazistii asista la parada.

 

 

Defilarea nazistilor.

 

 

Trec tancurile sovietice.

 

 

Tancuri sovietice trec pe langa motociclistii nazisti.

 

 

Camion cu sovietici.

 

 

Sovieticii se saluta cu nazistii.

 

 

Cei mai buni prieteni: sovieticii si nazistii.

 

 

Tanchisti sovietici si infanteristi nazisti.

 

 

Nazistii nu sunt deranjati de portretul lui Stalin.

 

 

Doua coifuri alaturate: steaua in cinci colturi si vulturul nazist.

 

 

Comanda sovietica.

 

 

Nazistii si sovieticii isi dau mana.

 

 

Prietenie fara de seaman…

 

 

Si mai multa prietenie…

 

-//-

 

Halhin Gol, bătălia care a permis Pactul Ribbentrop-Molotov

 

 

Pe 23 august 1939 Stalin superviza cu un zâmbet enigmatic semnarea pactului Ribbentrop-Molotov care împărţea Europa de est între Rusia sovietică şi Germania nazistă. Semnarea pactului venea după discuţii îndelungate, iar Stalin aştepta un răspuns din Orientul îndepărtat. Stalin aştepta rezultatul bătăliei de la Halhin Gol, o bătălie din războiul nedeclarat între Uniunea Sovietică şi Japonia la care au participat peste 100.000 de soldaţi.

 

Un Blitzkrieg necunoscut

Pe 20 august 1939 generalul Gheorghi Jukov (viitor mareşal) declanşa ofensiva împotriva trupelor japoneze de la Halhin Gol. Sovieticii au aruncat în luptă 57.000 de infanterişti, 500 de tancuri şi 250 de avioane. Japonezii aveau 38.000 de infanterişti, 135 de tancuri şi 250 de avioane. Superioritatea blindatelor sovietice avea să asigure victoria. Tancurile lui Jukov au realizat o dublă învăluire şi au reuşit să încercuiască complet forţele japoneze – manevra clasică a blitzkrieg-ului nazist. Armata japoneză a refuzat să se predea şi a fost practic decimată.

Pe 23 august înfrângerea japonezilor era clar conturată după trei zile de lupte. Aceasta era vestea pe care o aştepta Stalin la Moscova în timp ce trăgea de timp în discuţiile cu naziştii. Când a aflat că japonezii au fost zdrobiţi, Stalin şi-a dat acordul pentru semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Acum trebuia doar să aştepte desfăşurarea războiului dintre Germania, Anglia şi Franţa. Pentru Stalin lucrurile erau clare: nu el avea să fie cel care urma să lupte pe două fronturi, ci Hitler. După înfrângerea de la Halhin Gol japonezii nu au mai îndrăznit să atace Uniunea Sovietică.

-//-

 

Sursa: VIRGIL CIUCA