Panseuri si glume si: Un Text foarte frumos scris de Jacques Prévert

 

*_Panseuri si glume_*

Dacă cineva îți va spune vreodată că munca ta este neprofesională, amintește-i
că Arca lui Noe a fost construită de un amator, iar Titanicul a fost construit de profesioniști...


Borfașii amatori jefuiesc o bancă... cei profesioniști înființează una!


Cele mai multe minciuni se spun înainte de alegeri, în timpul dragostei şi dupa pescuit!


Când se îmbolnăveşte o femeie:
- Sunt bine, doar puţin obosită...
Când se îmbolnăveşte un bărbat:
- Ascultaţi la mine, dragii mei. Acestea ar putea fi ultimele mele cuvinte...


Dacă iubeşti două persoane în acelaşi timp, alege-o pe a doua. Dacă o iubeai pe prima, nu ar mai fi existat a doua!


- Bulă, ce înseamnă să fii diplomat?
- Să te gândeşti de două ori înainte să nu spui nimic...


Patronul unei companii discută cu o tânără care căuta de lucru:
- În primul rând, firma noastră este obsedată de curăţenie, zice patronul. V-aţi şters picioarele pe covoraş înainte de a intra aici?
- O, da! Bineînţeles!
- În al doilea rând, continuă patronul, cerem colaboratorilor noştri sinceritate: Nu există nici un covoraş la intrare!


La telefon:
Ea: - Ce faci, dragă?
El: - La Spitalul de Urgenţă.
Ea: - Aoleu! Cum la Urgenţă? Ce faci acolo?
El: - Fac la dreapta, pe Floreasca.


- Gândeşte-te, dragă, zece ani şi nici o ceartă!
- Ştiu, laș ticălos ce eşti!


– Eu şi soţia mea suntem împotriva folosirii bătăii pentru educarea copilului.
– Şi noi la fel. Pe-al nostru nu-l batem decât atunci când suntem în legitimă apărare!


- Domnule notar, la sfârşitul testamentului scrieţi că la mormântul meu vreau să cânte o orchestră de 100 de persoane.
- Şi, ce muzică doriţi să ascultaţi?


Soţul, aflat în delegaţie, îi scrie soţiei:
– Dragă, nu exista femeie mai grozavă decât tine pe lumea asta!
Aseară m-am convins încă o dată!


În pădure se plimbă un poliţist deştept, un poliţist prost
şi Alba ca Zăpada.
Dintr-o dată apare lupul şi îl mănâncă
pe unul dintre ei. Pe care?
- Pe poliţistul prost?
- De ce?
- Pentru că ceilalţi doi există numai în poveşti.


- Dumneata câte sticle de bere bei pe zi?, întreabă doctorul.
- Opt până la zece sticle...
- Colosal! Eu nici apă nu aş putea să beau atâta!
- Păi, apă nici eu n-aş putea să beau...

 

Un Text foarte frumos scris de Jacques Prévert. Frumos și atât de adevărat…


,,Ziua abia a început și... este deja șase seara.

Abia a sosit luni și este deja vineri.

... și luna s-a terminat deja.

... și anul aproape s-a încheiat.

... și deja 30,40, 50 sau 60 de ani din viața noastră au trecut.

... și ne dăm seama că ne-am pierdut părinții, prietenii.

... și ne dăm seama că este prea târziu să ne întoarcem...


Deci ... să încercăm oricum, pentru a profita la maximum de timpul care ne-a mai rămas...

Să nu încetăm să căutăm să avem activități care ne plac...

Să punem ceva culoare în griul nostru... Să zâmbim lucrurilor mici din viață care ne-au pus balsamul în inimă.

Și, în ciuda tuturor, trebuie să continuăm să profităm cu seninătate de acest timp care ne rămâne. Să încercăm să eliminăm „după” ...

O fac după...

Voi spune după...

Mă voi gândi la asta după...

Lăsăm totul pentru mai târziu de parcă „după” ar fi fost al nostru.


Pentru că ceea ce nu înțelegem este că:

după aceea, cafeaua se răcește....

după aceea, prioritățile se schimbă...

după aceea, vraja este spartă...

după, sănătatea trece...

după aceea, copiii cresc...

după aceea, părinții îmbătrânesc....

după aceea, promisiunile sunt uitate...

după aceea, ziua devine noapte...

după aceea, viața se termină...


Și atunci este adesea prea târziu....

Deci... să nu lăsăm nimic pentru mai târziu...

Pentru că așteptând mereu până mai târziu, putem pierde cele mai bune momente, ...

cele mai bune experiențe,

cei mai buni prieteni,

cea mai buna familie...

Ziua este astăzi... Momentul este acum...

Nu mai suntem la vârsta la care ne putem permite să amânăm ceea ce trebuie făcut imediat până mâine…”

Deci, să vedem dacă veți avea timp să citiți această postare și apoi să o distribuiți.

Sau poate o veți lăsa pentru ... „mai târziu” ...

Și nu o veți împărtăși „niciodată” ...

 

~*~

Jacques Prévert

 

 

Sursa: cornmih@gmail.com