DUPĂ
DIALELECTIC, DUPĂ CUM DAU CLIC
~*~
Vica
e femeie, în rândul femeilor, cu ordine, cu rânduială, răsfăț sănătos,
în
frumosul pitoresc și, firesc luminos,
că
e o pricepere și, chiar mai mult, ce mult Vica, un cult, în echipa importantă,
însemnată, în care ea m-a educat, însoțindu-mă, cu artă permanent,
cu
sufletul și, unde aveam de mers pe sate, cu sens, pătrunzând la nevoie, mai
anevoie ca doftor, doctor, de animale domestice, că eu veneam ca-n mâncare cu
anghinare,
un
fel de codimentare de ațâțare,
în
veșnica veșniciei de alinare și alintare,
în
legănare, cu nanii, nanii, puiul mamii, însă fără bruscare, că România era
educată, în un fel de socio-intregare ca ceva Ludovica specific special, din
partea casei, cu national, deși, la noi câte bordeie, tot atâtea obiceie,
expunându-și căldura omenească, omenia, masca ponne, Alcapone divino, cu abis
vicevera, divin, men Ben cu mare gust,
explozie
de sentimente și, de gust artist de România carfur, cu cahos, în calte pe
gustul lui Eminescu partener și spirit pioneresc, de pioner, în reper de cer ceresc,
bogat, în mană cerească și, cu sufletul bătrân, dar onenesc, că Vica care cu
perseverență,
plin
de conștiință,
cu
cunoștință, cu știință te apasă asemeni
ca
câinii fără stăpâni, c-așa ești, tu, între străini, pretutindeni,
cu
prieteni doar onlaine, că între aborigeni, întotdeauna n-ai rădăcini și
plus-Iisus ești străin între străini,
că
tu ai altundeva rădăcini și origini, dar ai inedit oricât ai fi de iubit,
orcât
de antrepenor ai fi gata reial, artist, săritor,
gata
să sari sustenabil, să mă ajuți financiar formal și moral, dar totu-i
complicat, deși fericitule, nici ție nu ți sustenabil, nu ți ușor, în dor greu
impecabil, nu ți ușor, chiar dacă nu ești exagerat elegant,
însă
intuitiv și inteligent ești creativ și, perspectiv,
că
tu, faci fericiți, pe ceilalți și numa, tu singur știi de de faci pe ceilalți
fericiți, pe ceilați din România-din Las Ferbinți, rug creștin aprins, în sens
socio-cosmic, dialectic,
după
cum dau clic.
~*~
PAVEL
RATUNDEANU-FERGHETE
Mi-a promis, Vica, cum a sfătuito doamna
croitoreasă, Puntea Nastasia, din Escu, mi-a promis protecție toată viața, că
nu degeaba i-a zis:
- "Să ai grijă, de Pavel ca de un
copil și eu eram, încrezător, în lumea reală și eram suficient de inteligent și
destul de motivat, eram ca Sandra Izbașa, că mai beam și ce n-am beut, făcând
experențe, performanțe.
- "Mâine e lună plină," zice și Neti Sandu, că-i, să ne descurcăm, că "ținem pasul, cu viața, controlăm situațiile stresante!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu