PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE - Mă ungi pe suflet

 

Mă ungi pe suflet

 

 

~*~

 

Cu ce, cu cât mă dăruiesc, că și Mihai Constantinescu era ce era un om lipit

de oameni lipit cu inima oamenilor

cu cântecul.

Mă ungi pe suflet

Suntem între Chin și Amin. Chestiunea e cum poți avea grijă de tine ?

Cum să te îngrijești lili Sandu?

Cum să  ne renoim după ce biologic m-am învechit

și am devenit un ciors 

și, nu mai am, decât ceață, în creer,

dar nu și copii la grădiniță,

că și nepoții,

îmi erau de școală și de biserică ?

Din ce privește de geratrie (Ana Aslan 125 de ani

de la nașterea ei-im memoriam,

ea dând faimă procainei,

determină niște marcări,

trecerea timpului nostru biologic, cu echivalența noastră,

dar e știm de pasul vioi a mersului pe jos, la bătrânețe,

pentru a avea sufletul voios)

Sunt niște studii pe șobolani

și, cu ce-s importante aceste concluzii,

că-i inutil explicabil gerontologic și geriateric,

bani irosiți, risipiți, că bătrânii ce câștigă văzând ce se întâmplă prin azile,

ce supravețuire au,

în folosul cui bat apa-n piuă

și ziua lor tot noapte e,

că numa răsfăț nu e pentru noi,

că cine de fapt au îmbunătățire a treihlerului, că  înavuțire,

fericire, au niște boși politici,

tagma jefuitorilor,

nu-i așa ?

Ce-i Geratrie și gerontrarie,

că omul e complex și, paradox,

că nu-i doar inimă și ficat,

că-i ceva real fizic,

cu pași la pas un mic foc,

cu proces încet,

cu și cu o încetinire, o degenerare până la nivel de celulă

e răsfățul politicienilor pentru noi,

chiar dacă mingea e la noi, că e o stare prostă

am impresia artistică și dialectică,

în plină formă și, nimic nu mi se pare cu eficiență,

în făinoșagul și dragul vieții,

dar cum e declinul biologic de fapt, cu funcții încetinite,

că e și, imaginstic,

alimentele fiindu-ne leacuri,

Însă noi cum facem, ce facem, s-avem, totuși

s-avem parte de iubire,

dar cum ne explicăm uitările,

luați peste picior, cu prejudecata,

că Bismark a determinat vârsta pensionării ?

Suntem foarte stresați ca percepere,

mentinare cu lupta de suprvețiire (dar cum putem face,

Națiunea fericire, cu ce asumare,

ce facem pentru ceilalți și pentru mine ce facem cu frumusețe sănătoasă,

dar ce se cunoaste totuși,

de totuși iubirea,

acea flacără a nemurire,

cu atâtea bolii năvălite, cu rele rădăcini năvălite barbar asupra noastră ?

A venit aprozarul de stradă,

cu Paul din Sâmihaiul-Almașului

și, din cuibul ei, de pe deal, aude și mă sună pe mobil,

de la Dochia lui Terheș, mă sună ca să mă anunță,

dar eu l-am auzit pe Paul,

ca ingerul lui Fănuș Neagu, ingerul care a strigat ?

În Franța s-a descoperit

o capsulă a timpului.

Ei fac asta pentru ca nu li se mai scoala,

o vor in buci

in Olanda.

*

Cu Vica eram de o viață împreunați împreună,

într-o viață de om ne-am îmbrățișat, ne-am unit cu vrerea,

voia, lui Dumnezeu, noi, în România, inimioara,

că eu, cu Vica, de o viață suntem împreună

ca să dăm dragostei, viață de o viață împreună,

o viață de zână bună, viațâ de Sânzâianâ, de Ileană Cosânzeană

ca o ștrgăriță, elevă cu părul adunat, în coadă și conciu

ca nevastă și eu ardeleanul cu ardeleanca Vica am fost încolăciți de soartă,

că mi-a căzut cu tronc, ea m-a dat, în gât, fiind drcoaică, în sensul bun,

de om  bun, cu lucru bun,

dar ea m-a scăpat de blestem și, de urât,

m-a scăpat de urâciune, de rău, că Dumnezeu dându-mi binele, cu înțelepciune,

 pentru toate zilele mele,

bonus-Iisus.

În organismul omului sunt trasformări, secreții hormonale

ca să vie un copil pe lume

și ca pitica Daria,

că de ea era vorba natural,

să simtă bine, mai întâi, în Arca,

în burtica, lui Vica ca mâmică, până a veni,

a se naște fetus-om, în lumină,

om doină om de pomină ca se bucure 

ca binecuvântare

să ne lumine casa și cu acasă frumoasă,

când nu e furtunoasă, esterică ,în etica de biserică,

în etică românească, când nu-i  vorba de mama surogat,

că-i totul la Pavel și, Vica

natural și tradițional,

având nașterea un soroc, un noroc

ca să fiu fericit și, cel iubit,

cel mai iubit.

 

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE