PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE - SOLAR CUM RAR CU TALANȚII ÎMULȚIT, ÎN HAR

 

SOLAR CUM RAR CU TALANȚII ÎMULȚIT, ÎN HAR

 

 

~*~

 

Nu-s nebun chiar dacă vomit, mon cher,

că-s doar a lui Nichita, în verde-albastru,

din tezaurul nostru terestru,

sunt ca soarele de-abia răsărit,

trăsnit și zărit aurit,

sunt CONUL ciobit și,

analfabetu celui neștiut, în ABC tărât amărât,

din războiul urât, a lui Putin

ciufulit-ciufut, batjocorit, deși n-am nevoie,

că-l urăște omul,

pe cel care năpăstuiește și prăpădește,

că Sucă-om sucit îmbrățișează viața de om-pom pe rod pentru norod sucit,

în provita, în culori de neliniște și de nemulțire neâmpăcare,

un fel de mare provocare,

deși ca  omul de aur, cu inimă și suflet de aur,

face pace și împăcare ca prieten al prietenilor, om mare,

în calmă răsufare de binecuvântare,  

pentru ei mulțumitor ca autor, cu viitor ca păstrăvul, în aval sub soare

dând de zor spor să fete, să nască populație, cu prăsilă spornic, în izvor,

cu un vrednic, harnic, spor

în rost, în rostul lor, măsură a lucrurilor, cioplit din topor,

ca fiu din popor,

sub tricolor,

ca zeul al zeilor,

un solar cum rar îmulțit,

în har

dar din dar.

 

REFLECTÂND PĂSTOR BLÂND ȘI PROFUND

 

Noi suntem cu verificare prin propriul nostru divais, cu flux marin, cu reflux de binecuvântare,

în soare și pe plaje ca un imens senin smuls, din destin ca-n film, cu trenig maritim, Martin Eden de Jak London,

cu fermoni, un boni-bon, de citit, în aplicație,

cu emoție și, și inspirația cu ciuperca de deal pe deal,

în scumpul Ardeal, cu babe în Bucegi,

cu curator de călătorii, pribegii prin pitoresc, firesc punctând românesc

la care comentezi și dulce, te adaptezi,

printre prieteni floare la ureche, printre prieteni, oameni între oameni inediți, pentru oameni cu care cu plăcere experimentezi și,

prieteni cu gust pe care te poți baza și, prieteni fără pereche cu momente bueno, mușcând 

din conștiință, din viață, incredibil, impecabil și, compatibil cu viața hoață

 luându-te draconic la harță

(oare cum greșesc, dar cum, îmi șterg, tipic ție, specific și valoric unic dinamic, tematic,

cum, îmi șterg, cum mă mântui, de păcate,

oare chiar de toate păcatele ? maistre, Men Ben Todică,

Ben-Biserică și Arcă a Salvării ca Mesie a iubirii, cu sare, piper, re oer din cer și, de caracter de reflectând, cu fler, păstor blând și, profund de cuget, firesc,

românesc,

omenesc, bisericesc

și în limbaj cu piesaj, în curaj

pitoresc unic românesc și,

omenesc pitoresc ?

 

~*~

PAVEL RATUNDEANU-FERGHETE

DREPT DUMNEZEU ȘI PREZENȚĂ

 

Neprezența ta, Vica, mă doare, durere, mă doare tare, însă nu mai găsesc

mine un nimeni, în sine ca să mă învinui mai bine,

de ce la noi n-a fost tocmai cumsecade ?

tocmai bine, tocmai cum se cuvine, că-s un fiecine ?

că bună, nu dau pe mine doi bani,

o ceapă digerată,

nu dau, niscai grițari, fileri..

nu dau scumpă, Ludovica,

de prezența...ta,

provita și-s, îs...șocant,

însă în mintea mea ești ca marele savant Vica,

o vivă ești, cu a domnului Dumnezeu slavă,

drept Dumnezeu și prezență,

în conștiința vie !

 

~*~