Adrian Munteanu – Viața netrăită

 

Adrian Munteanu – Videosonet 96 – Viața netrăită

 

    Când are de mărturisit adevăruri esențiale despre viață și devenire, poetul trebuie să fie atent la învelișul în care le îmbracă, pentru a fi credibil, eficient și pentru a rămâne în zona expresiei artistice.

    Așadar selecție și cercetare cu instrumente de finețe a simțurilor.

 

 

VIAȚA NETRĂITĂ

 

Sub clopotul ce va vesti sfârşitul

Se încovoaie clipele plăpânde

Zvârlite-n focul serilor flămânde

Ce şi-au înfipt în timpul scurs cuţitul.

 

Cât mi-am dorit să le atârn osânde

Secundelor ce şi-au uitat cositul,

Ca să aducă daruri când peţitul

Miresei vieţi ne-adună-n zări arzânde.

 

M-am nevoit să-mi fac un rost anume,

Să nu rămân uitat şi gol prin vremi.

Când ani pribegi se vor topi în spume,

 

Nu te-ngrozi, nevolnic să nu gemi,

Nu-ţi fie teamă când te stingi din lume.

De viaţa netrăită să te temi!

 

 

~*~

Adrian Munteanu

Videosonet 96 - Viața netrăită