duminică, 31 decembrie 2023

Ion Măldărescu - „Vom da socoteală lui Dumnezeu şi Istoriei”

 



„Vom da socoteală lui Dumnezeu şi Istoriei”

Ion Măldărescu

31 Decembrie 2023

 

Mesaj de dincolo de lume pentru „Săraca Țară bogată”

 

La trecerea dintre anii 2023-2024, cizmele „partenerului strategic” aduse de unul dintre cei trei „escu” în România post-ceaușistă tropăie după cum au chef pe pământul românesc secătuit de bogății, dar pentru a păși pe pământ american, românul are nevoie de viză de intrare. Pristanda ar spune azi: «Curat murdar, Coane Biden! »”.

 

România e membră „cu drepturi depline” a Uniunii Europene, dar nici după 16 ani statele conduse de escrocii europeni (Austria și Olanda) nu și-au dat avizul pentru admiterea în Spațiul Schengen. «Curat murdar, Coană Ursula! »”.

 

La 34 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 al căror apogeu a fost oroarea necreștină premeditată a uciderii primului Președinte al României în Sfânta Zi a Nașterii lui Iisus nu putem spune decât că asasinarea celor doi conducători ai României - Mareșalul ion Antonescu (1 iunie 1946) și Nicolae Ceaușescu (25 decembrie 1989) au rămas - după cum grăiește o veche zicere a Neamului - ca un blestem cu urmări catastrofale pentru poporul român.  Țara nu mai este țară, ci o «Colonie Corporatistă sub Ocupație Militară Străină» condusă de un gauleiter. «Curat murdar !»”.

 

„Vom da socoteală lui Dumnezeu şi Istoriei!”

 

 Acum, la capăt de an, un text scris cu peste opt decenii în urmă îşi găseşte un puternic ecou în vremea noastră. Mareşalul Ion Antonescu şi-a iubit cu devotament Patria şi Neamul pentru care a devenit martir, purtându-se demn până în ultima clipă a vieţii: „în afară de crime şi furturi, mă solidarizez şi iau asupra mea, toate greşelile pe care, cu ştiinţa sau fără ştiinţa mea, le-am făcut”.

 

 În timp ce fabricanţii de istorie măsluită îl asasinează în fiecare zi, iată, cuvintele sale rămân mereu vii şi ne arată astăzi calea cea bună de urmat. Acum, la cumpăna dintre anii 2023-2024, când Ţara trece prin momente grele, cel mai îndreptăţit şi potrivit să se adreseze Neamului Românesc este Mareşalul Ion Antonescu, marele patriot român a cărui voce răzbate de dincolo de mormântul de care nu a avut parte. Celor spuse de mareșalul-martir  li se pot adăuga și cele rostite și înfăptuite de primul Președinte al României.

 

Trădătorii aflați la conducerea României după 1989 - „Nişte răi şi nişte fameni!/ I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oamenii/ Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi/ Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri/ Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,/ Îndrăznesc ca să rostească pân’ şi numele tău… Țară!” se impune a fi tratați cu dreptate după meritele lor, iar domnitorul român care a dat întrebuințarea cea mai utilă lemnului ar trebui chemat să facă dreptate: „Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne, ca punând mâna pe ei,/ Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,/ Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,/ Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!”. (Ion Măldărescu)

 

Ion Antonescu - Neamului Românesc la trecerea dintre ani

 

 În loc ca reformele sociale să însemne începutul unei ere a renaşterii naţionale, ele au fost folosite de guverne şi partide numai pentru a crea o pătură superioară artificială. Patriotul, omul elitei şi al cinstei, a fost înlocuit în viaţa publică prin demagogi superficiali şi înşelători. Ne-am frânt puterea, ne-am slăbit cugetul şi ne-am sleit minţile în lupte fratricide pentru ideologii, în desbinări stupide, în bârfeli odioase, în vrajbe dureroase şi în apucături neomenoase. De aceea, ştiu că tu, sătean trudit n-ai plug şi n-ai haine; că fierul plugului e scump pentru punga ta goală şi bumbacul nu-ţi ajunge ca să-ţi îmbraci copiii, că pământul ţi-a rodit puţin şi gurile casei tale sunt multe.

 

 Ştiu că tu, meşteşugar chinuit, nu-ţi poţi îndestula nevoile cu greul muncii tale; că râvneşti să nu-ţi mai vezi copiii ofiliţi şi să-ţi vezi fruntea despovărată de griji şi sărăcie. Ştiu că tu, bogatule, eşti turburat fiindcă ai voi pace şi linişte, pentru ca să ai siguranţa bunurilor tale şi mulţumirea averii pentru urmaşii tăi. Căci, să ştii bogatule că averea ta ne e scumpă - dacă este curată - fiindcă e a ţării; că lucrurile casei tale, pe care alţii nu le au, ne încredinţează că din propria ta conştiinţă şi înţelegere ne vei ajuta să facem din bucuria ta, bucuria altora.

 

 Şi tu, cărturarule, care ai tăcut ieri şi taci şi astăzi, ştiu că aştepţi ceasul când Ţara să-ţi cinstească mintea, Neamul să-ţi preţuiască sufletul şi Statul să-şi întemeieze soarta pe rostul tău de cârmaci al cugetelor şi să nu te umilească izgonindu-te de la luptă sau trudindu-ţi vieaţa în umilirea sărăciei. Greutăţile în care se sbate neamul sunt mari şi încurcate. Neamul Românesc - popor de muncă şi nu parazitar - vrea înnoire, vrea libertate şi vrea să-şi trăiască adevăratul naţionalism, prăvălind pe toţi cei care - conştient sau inconştient - îi împiedică drumul viitorului.

 

 Puterea unui Neam faţă de el însuşi şi prezenţa unui Neam în lume şi în Istorie se dovedeşte prin unitatea cu care, în ceasurile de încercare ştie să-şi afirme cugetul şi voinţa nestrămutată. În România trebuie să trăiască şi să fie puşi în valoare mai întâi Românii; ceilalţi, dacă rămân locuri libere, vin după ei. Împotriva tuturor piedicilor şi intrigilor duşmane, a clevetirilor şi ameninţărilor nemernice, trebuie să ducem Ţara în matca viitorului, în val de veac, ca să-i asigurăm drepturile nepieritoare.

 

 Revoluţiile naţionale nu sunt acte de violenţă, revolte, ci idei în marş. Toate adevăratele revoluţii naţionale s-au întemeiat prin zidiri şi nu prin prăbuşiri. Ele au folosit toate rezervele naţiunii şi au întrebuinţat toate generaţiile, respectând instituţiile fundamentale ale vieţii şi ale scopurilor omului. De aceea, vă chem pe toţi, din toate generaţiile şi din toate clasele, ca să înfăptuim marea chemare a istoriei noastre”.

 

Mareşal Ion Antonescu

 

LA MULŢI ANI, ROMÂNI!

 

 

 

 

Notă - Citatul a fost reprodus conform scrierii originale

Aranjament grafic – I.M.









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu