Scumpul
meu Arthur…
Mihai
Cantuniari, scriitor
29
Februarie 2024
Scumpul meu Arthur, puiul mamei, iată-ne şi-n
Rrromânia. Nici nu ştii câte am făcut noi cei din „lumea liberă” pentru ţara
asta atipică. Cu vreo trei-patru decenii în urmă ne perpeleam, ne zbăteam şi ne
dădeam de ceasul morţii pentru satele rrromâneşti, să nu le dărâme odiosul. Nu,
nu trebuie să spui că eram farisei şi că mult ne păsa nouă de satele
rrromâneşti, nouă care nu mai avem sate tradiţionale de cel puţin o sută de
ani.
De unde ai învăţat tu prostiile astea? Aşa nu mai avem
nici animale sălbatice, poftim, dar venim să le vânăm și căsăpim aici. Păi,
nu-i frumos?
Avem la pachet şi „Viaţa la ţară” şi „Tănase Scatiu”
pe prispa lui cu „Moromeţi” cu tot, şi uite-aşa afli tu că laptele nu e produs
de TetraBrik ci de văcuţa mu-mu, nici ouăle nu-s făcute de Supermarket ci de
găina cotcodac pe care o calcă în bătătură cocoşul cucurigu ca să-ţi dea ţie
ouţ cu bănuţ şi pui la rotisor.
Şi nu-ţi mai face sânge rău că-ţi cântă copiii
băştinaşilor: „Sărind gardul la Arthur/ mi-a intrat o ţeapă-n tur/ şi te rog pe
dumneata/ bagă nasul după ea”, că ăştia nu-s decât nişte bagabonţi, nişte
peizani, nişte puradei nenorociţi, paysans du Danube, precis altoiţi cu ţigani,
că doar de-aia se numesc rrromi, şi ţara lor Rrromânia.
Întreabă-i pe verişoara Suzanne şi pe vărul Giuseppe,
ba şi pe colegii tăi Pedro şi Günther, dacă nu mă crezi. Cum adică de ce ne-am
spetit să-i eliberăm în ’89? Păi, din pur altruism, făcându-i să sară de la o
zi la alta din comunism în consumism, fără capitalism. Ai priceput unde-i
şpilul? Spune tu dacă nu-i genial.
Şi cin’ţi-a zis că multinaţionalele aveau vitală
nevoie de pieţe de desfacere de sute de milioane de suflete în Est? De unde-ai
scos-o şi pe asta? Oricum, nu de suflete aveam noi nevoie, să-ţi fie clar, ci
de buzunarele cumpărătorilor valizi, din carne şi oase, cărora să le băgăm pe
gât tot felul de chestii făţoase, de fiţe inutile şi scumpe, plătibile în rate
pe tot restul vieţii. Îndatoraţii nu mai sunt oameni întregi, ci un fel de
năluci, de zombies. În felul ăsta, economia noastră duduie, pe când de-a lor se
alege praful, de-o scot la mezat pe preţuri de nimic. Sigur că o falimentăm cu
bună ştiinţă, ca să nu ne facă concurenţă, dar ăsta-i mersul lumii, şi e treaba
lor dacă-s tâmpiţi.
Aud că şi-au arvunit până şi platoul continental al
Mării Negre. Pe când, Delta Dunării? Generoşi cum suntem, le oferim şi ajutoare
nerambursabile (ce frumos din partea noastră!, oh, îmi dau lacrimile), ştiind
că la câteva milioane de dolari acolo, donaţi cu tam-tamul mediatic de rigoare,
profiturile şi tantiemele sunt însutite. De fapt, mă bate gândul să te fac
diplomat în Rrromânia. Trai pe vătrai, ai toate drepturile şi nici o
răspundere, poţi strivi cu bolidul pe zebră, cu o sută pe oră, orice rrromâncă,
tot nu vei păţi nimic, poate doar te vei întoarce mai repede în braţele
mămicii. Ce zici? Îţi surâde?”[1].
Precizare : nu am inventat nimic în textul de mai sus.
„Nu rog, ci solicit imperios organelor abilitate ale
Poliţiei şi Justiţiei Statului român pedepsirea exemplară a diplomatului
austriac care a spulberat pe trecere de pietoni, sfidând toate regulile de
circulaţie, de omenie şi de comportament, viaţa unei tinere nevinovate, sau
vinovate doar că a coincis pe drumul mare cu traiectoria ucigaşă a bolidului
unui monstru[2]. Dacă ucizi pe cineva cu o maşină puternică sau cu un satâr,
vina este aceeaşi. Ştiţi bine că nu e pentru prima dată când se întâmplă aşa ceva
în România postdecembristă; hahalerele diplomatice n-ar îndrăzni niciodată să
se comporte în ţările lor cum o fac aici. Chiar aşa de jos am ajuns, încât să
procedăm cu vechia noastră slugărnicie când e vorba de străini? Să ne
dispreţuiască orice liftă paraşutată pe post diplomatic cu siguranţa că nu va
păţi nimic, indiferent de fapta săvârşită?
Nu credeţi că s-a umplut paharul? Se gândeşte cineva
la părinţii bietei fete, la rudele ei apropiate, la prietenii ei? Dacă i s-ar
întâmpla aceeaşi tragedie fetei unui poliţist la datorie, n-ar scoate acela
pistolul, găurind tigva criminalului cu paşaport diplomatic? Eu unul aşa aş
face.
Sânt mândru că sânt român (nu râdeţi, e chiar
adevărul), din pricina limbii noastre şi a literaturii căreia i-a dat naştere.
Poate sunt depăşit de oroarea acestor timpuri, dar de data asta vă rog: nu
faceţi să-mi crape obrazul de ruşine prin corcofelirea adevărului şi prin
nepedepsirea vinovatului. Monstrul să plătească aici, după regulile ţării
noastre pe care le-a călcat în picioare. Statul are suficiente pârghii să se
facă respectat, atât el cât şi cetăţenii lui mult prea slabi şi îngăduitori[3].
Îndurerat de sfidările pe care nu ştim a le pedepsi
aşa cum se cuvine,
Mihai Cantuniari, scriitor”
Rezultatul? În chiar aceeaşi zi a părăsit ţara malacul
diplomatic, candid, senin, nederanjat de nimeni şi de nimic, probabil şi
salutat la trecerea frontierei. Neamul meu, află că dacă tu nu te respecţi,
nimeni nu te va respecta vreodată. În ce mă priveşte, cred că e preferabil să
te numeşti ţara inventatului Dracula, decât a realului criminal austriac Fritzl[4], dacă vă mai amintiți de
el),
Aranjament grafic – I.M.
------------------------------------------------
[1] Apelul meu mai vechi și mai tranșant
din Revista 22 din 3 februarie 2009 către organele abilitate.
[2] Conform
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-5375516-tanara-ucisa-trecerea-pietoni-masina-ambasadei-austriei-soferul-are-imunitate-jurisdictionala.htm
și
https://ziare.com/stiri/frauda/accidentata-mortal-pe-trecerea-de-pietoni-de-o-masina-a-ambasadei-austriei-video-649859
- 31 ianuarie 2009, O tânără a fost ucisă pe o trecere de pietoni din București
de o mașină aparținând Corpului Diplomatic (Ambasadei Austriei). Accidentul a
avut loc în fata Muzeului Satului. Mașina, condusă de funcționarul austriac avea
o viteză de aproximativ 120-130 km/h. Tânăra a murit pe loc, după ce - potrivit
declarațiilor martorilor - a fost lovită și aruncată la 25 de metri.
Funcționarul Ambasadei Austriei are imunitate jurisdicțională.
[4] Josef Fritzl, agresorul sexual
austriac care și-a închis fiica într-o pivniță timp de 24 de ani și a avut
șapte copii cu aceasta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu