Benone
Olaru - O prezenţă magnifică în lumea artei contemporane
Maria
Diana Popescu
24
Martie 2024
Cu o poveste de viaţă impresionantă desprinsă parcă
dintr-un roman, sculptorul Benone Olaru locuieşte fructuos patrimoniul artei
nobile, prin valoare şi merit, ca virtuţi curente, reuşind să revitalizeze
necesara „cultura dell’ anima”. Sculptor al dimensiunilor colosale, prin care
îşi exprimă crezul în ceea ce este frumos şi etern valabil în artă, Benone
Olaru redă nu numai euritmia trupului uman, ci şi perfecţiunea anatomiei. Care
este latură pozitivă a portofoliului său, s-ar fi întrebat la vremea sa, De Sanctis?
Este idealul formelor, al trupurilor ce respiră un aer de inocenţă, sfinţenie
şi valoare. La fel cum Malraux fusese, prin „Condiţia umană”, capul de serie
cronologic al unei noi înţelegeri a romanului, dîndu-i prototipul acestei
înţelegeri, Benone Olaru, un artist cu har autentic, un altfel de Brâncuşi al
artei prezentului deschide calea spre o înţelegere superioară a propriei
mitologii, putînd fi socotit printre cei dintîi chemaţi să găsească în arta
modernă rosturi de patrimoniu universal.
Absolvent al Universităţii de Arte din Bucureşti,
Benone Olaru s-a stabilit în 1996, în Italia, la Pietrasanta, oraşul lui
Michelangelo, oraşul sculptorilor, fiind singurul sculptor din lume care a
realizat o fîntînă a Sfîntului Ioan
Botezătorul, lucrare unică în lume, din granit de Uruguay, cu dimensiunile de
2,5 m/1,7 m/2,6 m. În vremea de început petrecută la Pietrasanta, Benone Olaru
a lucrat ca „artigean”, ucenic pentru italianul Giuliano Vangi, executînd mai multe
lucrări pe care Vangi şi le-a însuşit semnîndu-le ca autor, ca peste tot, de
altfel, în ştiinţă, medicină, cultură... „Făceam o sculptură, exact după cum
îmi cerea cel pentru care lucram ca artigean, iar, ulterior, acesta o semna şi,
de multe ori, executantul era mai priceput decît sculptorul consacrat”. În
paralel, Benone Olaru a început să-şi sculpteze propriile idei, inspiraţia şi
talentul îşi cereau dreptul la expresie!
Stabilit în Italia şi frecventînd marile noduri culturale ale lumii,
Benone Olaru a avut prilejul să cunoască medii creative diverse din care a
cules o materie abundentă de inspiraţie şi înţelepciune creatoare, suficiente
pentru opera sa impunătoare.
Talentul i-a inspirat lucrări sublime, aşa cum arată
link-urile de la final, din care reiese ideea că în Univers există o armonie
generală sub toate aspectele şi valorile ei,
care poate fi modelată prin artă. O armonie pe care maestrul Benone
Olaru o concepe în afara oricărui formalism, oricărei dogme, dar cu o amprentă
magică verosimilă, care oferă lucrărilor sale o superioritate ce corespunde
valorii şi desăvîrşirii cu caracter de artă universală. Lucrări autentice,
fireşti, demne, vii, emoţionante, sensibile, sculpturi ce amintesc de „David” a
lui Michelangelo, de „Perseus cu capul Medusei” a lui Antonio Canova, sau de
Raffaele Monti, sculpturile maestrului Benone Olaru - metafore încărcate de sens, la fel ca păsările
Genezei - îşi iau măiestrit zborul din trupul marmurei, granitului, sticlei,
bronzului, lemnului sau cameei, participînd dionisiac la actul magic al
creaţiei. Lucrări masive, înalte, care ies din planul totemului obişnuit,
sfinţi cunoscuţi şi îngeri, trupuri parcă vii şi-au întipărit, ca în ceară,
şoldurile în marmura de Carrara sau de Ormeea şi în lemn. Trupuri şi chipuri
pătrunse de puterile sfinţeniei izbucnesc din magma sufletului universal al
artei, ca nişte profeţi ce predică în pustie prin dinamica harului sculptural,
prin patosul gestului modelator, prin frumuseţea energiei creatoare ale unui
sculptor mai tare ca marmura neagră, căruia îi corespunde aplecarea spre un
esenţial nemuritor. Aceasta este una din laudele cele mai frumoase ce i se
poate aduce pentru sculpturile în care sălăşluiesc istorii cu sfinţi şi
personaje măreţe, dăltuite în metafora nudului şi a zborului, pe coordonatele
aripilor dintre materie şi antimaterie, o lume a zborului care îi deschide
calea spre recunoaştere şi apreciere.
Maestru al proporţiilor şi liniilor armonioase, Benone
Olaru - prezenţă suverană şi magnifică în lumea artei contemporane - adaptează
materia expresivului şi maiestuosului în formă şi eleganţă. Înveşmîntate sau
nude, în echilibru şi armonie, trupurile umane, unul mai expresiv decît altul,
ca ideal estetic desăvîrşit, sînt eliberate din marmura brută unde erau
constrînse să „trăiască”, dacă nu ar fi fost scoase la lumină de harul şi forţa
sa creatoare. Lucrările maestrului - viziuni de serafică finalitate, creaţii
distincte ce poartă marca originalităţii - preiau magma epifanică a
materialului şi nu sînt doar explicări ale genezei lor, ci situare într-un
context istoric al nemuririi, într-un „spectacol de operă” dedicat întîlnirii
cardinale cu actul inspiraţiei, din care, precum spunea la vremea lui
François Mauriac, vor rămîne pentru
generaţii muzee şi nemuriri, care îi vor aduce faimă şi recunoaştere în lume.
Responsabilitatea, munca greu de descris şi
disponibilitatea maestrului s-au adaptat înţelegerii organice şi fidelităţii în
redarea anatomiei unui model, rezultînd un impact estetic special şi o formă de
tactilitate în care harul, profesionalismul, talentul, inspiraţia şi precizia
prelucrării pot fi citite de către privitor exact cum se citeşte o amprenta
digitală. Maestrul Benone Olaru a realizat o armonie perfectă între înălţime şi
soclu, între tehnică şi model, între rigurozitate şi sensibilitate, de aşa
manieră încît sculpturile răspund interesului pentru arta înaltă, aflîndu-se,
totodată, în datele originale ale apărării şi conservării sfinţeniei şi
curăţeniei în artă.
Cînd spun Benone Olaru mă gîndesc la opere de reală
valoare, ce emană seriozitate şi dăinuire în timp, opere ce poartă în spirit
particular o deschidere spre monumental, prin capacitatea de a folosi harul şi
inspiraţia modelate de intelect. Mă gîndesc la Benone Olaru ca la un brand, ca
la un nou Brâncuşi sau mai mult decît atît.
„Să creezi ca un demiurg, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un
sclav”, acest superb aforism brîncuşian pare că este deviza maestrului şi nimic
nu poate fi mai frumos pentru el decît porunca dată materialului de a i se
supune, nimic nu poate fi mai înălţător decît încordarea arcului minţii sau
acel elan nestăvilit al braţelor de a stăpîni formele.
Italia, marile centre culturale ale lumii, unele
lăcaşuri de cult ortodoxe din ţară, din lume şi multe alte instituţii de pe
meridiane au constituit un teren propice pentru faima şi popularitatea de care
se bucură maestrul Benone Olaru, influenţa binefăcătoare a sculpturilor sale
fascinînd lumea artei de pretutindeni. Prof. univ. dr. Jeong-O Park, şeful
catedrei de Limba Română de la Universitatea de Studii Internaţionale Hankuk
din Seul declara în interviul pe care l-am realizat cu domnia sa: „La Campusul Global
al Universității de Limbi Străine din Coreea există Parcul de Sculpturi
Brâncuşi, realizat de Benone Olaru: Coloana Infinitului din Coreea, înaltă de
aproximativ 8 metri, greutate de 32 tone, Masa Tăcerii din Coreea, cu un
diametru de 2m, Poarta Sărutului din Coreea”.
Cu grijă faţă de spiritul naţional şi universal, mereu îndrăgostit de
materia pe care o modelează, cu priceperea de a imprima acesteia un suflu nou,
sculptorul Benone Olaru a apărut în
lumea artei ca o binecuvîntare, într-un timp al presiunii pe cultură şi
religie. Personalitatea sa aduce tot mai aproape un public sensibil şi receptiv
la actele creaţiei valoroase, care i-au adus faimă şi notorietate.
Sculptor original, valoros, rafinat, sobru, temperat,
discret, convins de capacitatea ieşită din comun a posibilităţilor sale
artistice, dominat de o unică morală, aceea a muncii în slujba artei, Benone
Olaru ştie să îi stăpînească sculpturii poezia, tehnica, ideea, elaborarea,
travaliul şi meşteşugul. Atunci cînd nu numai viaţa începe să semene cu opera
unui artist, ci şi arta începe să-i urmeze viaţa, atunci negreşit istoria lui
continuă, interesul pentru opera sa nu se va epuiza odată cu trecerea timpului,
ci se va prelungi în timp. „Cu fiecare sculptura ajung să mă cunosc pe mine
însumi, să mă descopăr. Sunt uimit de ce aflu despre mine, despre puterea pe
care o am si pe care sunt gata sa o pun în următoarea bucata de marmură sau
granit”, afirma sculptorul. Nu mai e un mister pentru nimeni de ce artiştii
valoroşi şi capetele luminate iau calea străinătăţii! Acolo găsesc aprecierea
şi respectul pe care ar fi trebuit să le primească în ţara lor. Cu un doctorat
în arta sculpturii, Benone Olaru a realizat peste 200 de sculpturi printre
care, statuia bunicii regelui Thailandei, bustul din marmură neagră al
ciclistului Marco Pantani, o statuie din granit a Sfântului Mare Mucenic
Gheorghe, călare pe cal, ucigînd balaurul. Zeci de lucrări ale sale sînt
amplasate public în oraşele Italiei, altele în Coreea de Sud şi pe meridiane.
Benone Olaru coordonează în Italia lucrări de masterat ale unor absolvenţi ai
academiilor de arte. Căutaţi sculpturile maestrului şi veţi descoperi focarul
aulic şi academic prin care trec, unindu-se, cu petulanţă, ideile sale
estetice, alcătuind un fast artistic, caracteristic unui artist de certă
valorare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu