pastorală
~*~
fiecare
zi era o călătorie
sau
visasem
de
fiecare dată altfel
nestarea
de
a te aștepta
de
a te chema
sau pastorala compusă
de beethoven
și
ascultată
de
un filosof romantic printre războaie
trăiam
printre războaie
și
așa a fost dintotdeauna
înaintam
stoic prin cețuri
și
luna plină
revăsându-ți-se
până
departe în retorica vidului
fără
de mine
mă
strigai în noapte
te
iubeam cu toate vertebrele
cu
roțile mergând mai mult pe sub pământ
printre
ierburi verzi dintr-un alt timp
anotimpurile
se schimbau după tine
și-nvățasem
din moarte
sensul
posibilului și imposibilului
cuvintele
cum să le rostesc
fără
să-mi se mai pară
străine
din
impalpabil și intangibil
să
mi te-apropii
să
nu murim de tot
~*~
cătălin
afrăsinei
Frumos poem!
RăspundețiȘtergere