Despre
armată, cu amărăciune (1)
Col. (r) Marin Neacsu
05
Octombrie 2025
Ce este armata? Când am intrat eu în armată se spunea
că e brațul înarmat al poporului. Suna bombastic într-o țară în care oamenii
își foloseau brațele pentru a munci. Pentru mine s-a aprins primul bec legat de
rolul armatei atunci când am fost adunați pe platoul regimentului și am fost
puși să scandam „Vom munci și vom lupta, pacea o vom apăra !”,
pentru că România semnase nu știu ce tratat prin care se obliga să reducă
forțele armate. Atunci trupele de grăniceri au trecut în subordinea MAI, deci
România își redusese substanțial forțele armate. A fost pentru mine primul
semnal că nimic nu este ceea ce pare să fie, că în numele unor principii sau
initiative frumoase se fac jocuri murdare. Atunci am înțeles sensul filosofic,
nu doar pe cel chimic, al principiului conservării materiei, al lui Lavoisier.
Au urmat și alte „transformări” ale societății și
armatei, pe care unii astăzi le „povestesc” din auzite, pe măsură ce cei care
le-au trăit părăsesc scena pe cale mai mult sau mai puțin naturață, dar intens
susțintă de politicile naționale și europene. În curând cei care au apucat să
cunoască toate aceste transformări și să le înțeleagă mecanismul și interesele,
care ar putea să le povestească fără patimă și fără parti-pris uri spre
cunoștința noilor veniți, își vor pierde ori viața, ori cheful de a mai spune
ceva unei sociatăți din ce în ce mai indiferente, mai obediente, mai inculte și
mai sinucigașe. Desigur, cea mai mare ”transformare” a societății și
armatei a avut loc în decembrie 1989, când România a ales calea democrației
capitaliste prin care mai trecuse odată și care mai fusese odată condamnată și
decapitată. A venit astfel rândul democrației socialiste să fie decapitată și
blamată. Adevărul este că nu s-a schimbat nimic, doar soarta și viața
românilor, propaganda a rămas aceeași, au avut loc”transformări” declarative,
orientări din pix, strategii de plastelină, dar năravurile clasei politice și
chiar oamenii au rămas aceiași. Cum să modifici o țară, cu oamenii vechiului
regim la butoane? Numai un idiot poate crede că așa ceva e posibil cu adevărat.
Copii șefilor noștri au devenit șefii copiilor noștri, foștii nomenclaturiști
s-au mutat din partidul unic în multitudinea de partide nou apărute, carul la
care trăgeau românii de povară nu se mai mână cu hăis și cea, acum avem căruță
cu coviltir multicolor și suntem mânați cu ”yeaaah” și ”uoooooo”. Am evoluat,
ni se pare că mergem în cu totul altă direcție, dar nu ai cum să îți dai seama
unde mergi, câtă vreme mergi cu ochii legați.
M-am bucurat când a plecat Ceaușescu, m-am întristat
când a fost asasinat, nu pentru că îl iubeam nețărmurit, ci pentru că am
asistat la cel mai abject și nedrept proces, nici al lui Antonescu nu a fost
atât de meschin, Antonescu măcar a fost condamnat și asasinat de dușmanii de
clasă, pe când Ceausescu a fost asasinat de „propri copii”, de cei care l-au
slujit și pupat în cur toată viața, ceea ce face asasinatul și mai odios.
M-am bucurat când ni s-a spus că armata se va
transforma, că vom avea acces la alte doctrine și sisteme de apărare, că vom
deveni mai competitivi și mai înzestrați, că vom scăpa de pantalonii de postav
care îți epilau picioarele mai abitir decât ceara de astăzi.
M-am bucurat când am am trecut la o nouă organizare,
mai flexibilă am crezut că armata va suferi transformări în bine. Credeam, ca
toți ceilalți, că cei care ne primeau în rândul lor, euro-atlanticii o fac cu
bune intenții, că vor o Românie bogată, stăpână pe picioarele ei, cu o economie
puternică, cu oameni pregătiți, cu o armată modernă, înzestrată, instruită, cu
comandanți devotați țării și -chiar dacă sună desuet- poporului. Unii poate
cred și acuma asta. Alții nu au nevoie să creadă ei se mulțumesc să fie bine
înfipți în diferite poziții și să își sporească averile, indiferent de unde și
sub ce forma sau pentru ce le vin banii. Iar armata a ajuns să fie condusă de
oameni care nu numai că nu știu nimic despre menirea ei, nu numai că au auzit
despre armată doar din cărți sau povești, dar nici nu îi interesează ce se
întâmplă cu ea, ei au impresia că armata este în slujba lor, a sinecuriștilor,
a partidelor politice, iar de apărarea țării se ocupă NATO, Ucraina, UE, sau
articolul 5. Până și cei mai mulți militari s-au transformat sau au devenit
simple marionete, păpuși, singura calitate fiind aceea de buni executanți,
aplicând vechiul principiu, ”ordinele se execută, nu se discută”.
Așa am ajuns în ziua de azi, iar cei care se mai
întreabă sau îngrijorează de soarta României sau armatei, sunt priviți pieziș,
considerați cel puțin simpatizanți ai lui Putin, Atilla, sau mai știu eu cui,
dușmani ai poporului. Cum să îți pui astfel de întrebări când România a ales
calea „democrației”, înseamnă că tu nu ești român, tu vrei cu rușii, cu
chinezii, cu „dușmanii poporului”. Astăzi astfel de opinii sau întrebări sunt
deocamdată doar blocate în fluxul media, autorii lor înjurați, tăvăliți prin noroi,
renegați, dar nimeni nu încearcă, și nu are cu ce, să dovedească că greșesc.
Mâine, cine știe, se va ajunge la îndepărtarea fizică a celor cu alte
opinii.
Astăzi liderii sau ce or fi cei care conduc țara, o
târăsc în război, fără să le pese de soarta românilor fără să îi întrebe pe
români dacă vor să lupte pentru ca ucraineenii să se plimbe în mașini de lux
prin Europa, să ne vândă cereale contaminate, să distrugă Delta, să blocheze
Brațul Chilia, dacă vor să moară de frig ca să aibă alții căldură, dacă vor să
stea în întuneric ca să aibă alții lumină, dacă vor să moară de foame, ca să
aibă alții masa bogată. Cine vorbește despre așa ceva este anti-european, nu
”înțelege”ce înseamnă să faci parte dintr-o coaliție sau uniune. Bine, dar sa
îmi mai arate cineva o altă țară care este sacrificată pentru binele „Europei”.
Văzând ce fac actualii conducători ai țării cu populația și resursele României,
cum le dau pe degeaba altora, ajung la concluzia că fanarioții, cu a lor
perioadă considerată neagră în care au condus destinele țărilor române, au fost
patrioți desăvârșiți, au slujit neamul românesc. Adevărul este că mulți dintre
ei chiar l-au slujit.
Și nimeni, dar nimeni, nu ripostează, nimeni nu se
ridică, nimeni nu face nimic, de parcă nu ar vedea ce se întâmplă. Armata este
distrusă, depopulată, tembelizată, călcată în picioare, uniforma militară și
gradele militare au devenit obiecte de talcioc și la propriu și la figurat,
sunt promovați pe funcții de conducere ofițerii cei mai umili,”credincioși”
structurilor și serviciilor străine, instruiți și îndoctrinați în cursuri
”abroad,” care au ca scop supunerea și îndoctrinarea lor, nu instruirea.
În armată își bagă pixul, nasul și picioarele cine
vrea și cine nu vrea, nu reacționează nimeni.
Prin Iunie se spunea că în urma alegerilor din
Polonia, unde a ajuns președinte un polonez patriot, nu un olimpic servil, s-a
decis închiderea unei baze de aprovizionare a Ucrainei, urmând ca România să
preia sarcina aprovizionării războiului din Ucraina. Imediat apărătorii
„adevărului” au spus că e un fake news. Cum au argumentat? Nu au negat
desființarea bazei din Rzeszov, nici preluarea sarcinilor de către România, ci
doar momentul în care a fost luată decizia, căci „decizia retragerii de
către Statele Unite a trupelor și echipamentelor de la baza Rzeszów-Jasionka a
fost luată încă de la începutul lunii aprilie, fără nici o legătură cu
rezultatele alegerilor prezidenţiale din Polonia şi România”. Asta da
combatere a știrii. De parcă pe români îi interesa când au decis americanii să
își retragă baza din Polonia, nu riscul transformării României în bază de de
instruire și aprovizionare a armatei Ucrainei, deci obiectiv țntă pentru
rachetele rusești.
Ce ne facem cu dezmințirea, când însuși premierul
României declară: „România, așa cum a făcut și până acum, va fi un hub logistic
pentru susținerea Ucrainei, pentru că menținerea Ucrainei într-o situație
stabilă este un sprijin de fapt și pentru România. Pericolul este ținut departe
de granițele noastre”.
Că România se va implica din ce în ce mai mult în
conflict devenind astfel nu doar o țintă sigură ci și obligatorie pentru Rusia
ne-o dovedește și știrea pe care ne-o dă doamna Țoiu în calitate de
…„baba și mitraliera”, care ne anunță mândră pe data de 1 octombrie
2025 : „Considerăm că este strategic ca flancul estic să fie mai
bine protejat, în special în ceea ce privește apărarea aeriană. Așadar, ceea ce
facem în această direcție este să creăm parteneriatele necesare, de exemplu, cu
Ucraina, pentru a construi drone defensive pentru viitor”.
Așadar după ce fabrica de drone din Ucraina a fost
distrusă de rachetele rusești, doamna Țoiu se gândește să pună în pericol
populația României, care va deveni astfel participant direct al industriei de
război ucraineene, fabricând „drone defensive” Doamne, cât de proști ne crede
ea când spune „drone defensive”? Dronele, ca și rachetele au rol fie de
cercetare, fie de distrugere, oricum te-ai numi tu, atacator sau apărător. Nu
există diferențe între dronele care transportă muniție, nu scrie pe ele „de apărare”
sau „de atac”. Pe de altă parte nu ne spune experta Țoiu care sunt beneficiile
României, în ce condiții, cu ce costuri, din partea cui se va realiza această
fabrică și câte din produsele respective vor intra în dotarea României și câte
pe frontul ucraineean, De asemenea, cel mai important, nu ne spune ce riscuri
își asumă România prin această manevră sinucigasă.
Pe de altă parte alte două știri ar trebui să dea
frisoane românilor. La o zi după anunțul doamnei cu mitraliera, Victor Orban,
aflat la reuniunea Comunității Politice Europene de la Copenhaga, ne anunță și
el că „Situația este foarte serioasă. Propuneri de război sunt pe masă.
Se dorește folosirea fondurilor UE pentru Ucraina, accelerarea aderării
Ucrainei prin tot felul de trucuri juridice și finanțarea transportului de
arme. Toate aceste sugestii arată că Bruxelles vrea război”.
Acest aspect este vizibil de pe Saturn, dar nu e voie
să vorbești despre asta. Cum să vrea Europa război, când s-a întâlnit cu Trump
și Zelensky la Washington și au vorbit toți așa de frumos despre pace? Fake
news!
Și mai e o știre care ne îndreptățește să credem că
„suntem pe drumul cel bun”: „Ministerul Apărării Naţionale a cerut
Parlamentului aprobarea pentru a începe procedura de atribuire a contractelor
din programul de înzestrare «Tanc principal de luptă», etapele I (faza 2) şi
II. Scopul este creşterea capacităţii operaţionale a armatei, pentru a putea
îndeplini atât misiunile de apărare a ţării, cât şi angajamentele
internaţionale”.
Știrea ne este dată chiar de MApN și este vorba de
renumitele și ultra-distrusele tancuri Abrahms care și-au dovedit din plin
inutilitatea. Pe lângă faptul că producerea întreținerea și folosirea lor costă
enorm, aducând orice utilizator la sapă de lemn, sunt și teribil de ineficace,
greoaie și depășite. Nicio altă țară nu le mai dorește după eșecul răsunător
din Ucraina, doar România le vrea, și se mai și laudă cu ele, ca să știe toți
ce papagali suntem. Eu nu știu, avem în conducerea țării și armatei doar
analfabeți functionali sau și trădători, slujitori ai intereselor altor țări?
Cum se pot numi cei care acceptă astfel de contracte umilitoare și inutile? Aud
că primele tancuri, antamate (și plătite probabil) deja din 2023, vor veni abia
în 2028 când oricum războiul din Ucraina va fi istorie iar Rusia înfrântă
definitiv, că doar așa ne spun toți visătorii de la conducerea țării și a UE.
Și atunci ce să facem în 2028 cu niște mastodonți inutili și cu Rusia înfrântă?
Să îi punem să defileze la 1 Decembrie? Constat că suntem de-a dreptul
masochiști, căci nu ne-au ajuns țepele cu Elbit luate în mai multe tranșe, nici
cu „Patriot”-ul, acuma luăm țeapă și cu Abrahms ca să fie totul complet, apă,
aer, uscat. De fapt nu sunt țepe, sunt pur și simplu contracte pagubitoare în
condiții nu doar dezavantajoase ci umilitoare, distrugătoare pentru economia și
armata României. Dar cine să îi tragă la răspundere, când președintele se duce
la Bruxelles cu dosarul penal al unui contracandidat la președinție, pentru a-i
convinge pe ceilalți șefi de stat că el a câștigat pe drepte alegerile și
anularea alegerilor a fost o măsură necesară… lui. Nu am citit să se fi sesizat
cineva pentru încălcarea Constituției de chiar președintele nației de adormiți.
Și ca să înțelegem situația gravă în care se găsește
dar mai ales se va găsi România, Guvernul aprobă două legi privind armata. Dar
despre ele în alt material.
Aranjament grafic – I.M.
Bibliografie web
https://www.veridica.ro/fake-news-dezinformare-propaganda/fake-news-romania-va-deveni-hub-de-tranzit-pentru-armele-destinate-ucrainei
https://www.economica.net/romania-va-fi-in-continuare-hub-logistic-pentru-sustinerea-ucrainei-ilie-bolojan-presedinte-interimar_820858.html
https://adevarul.ro/stiri-externe/europa/viktor-orban-acuza-bruxelles-ul-ca-vrea-sa-duca-2476219.html
https://www.rfi.fr/ro/rom%C3%A2nia/20250930-mapn-cump%C4%83r%C4%83-270-de-tancuri-noi-cea-mai-mare-achizi%C8%9Bie-din-istoria-armatei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu