Din PÂN' LA DUMNEZEU (SCRIPTE)
George ANCA
M E D E E A
Medeea
jucată de deţinuţi în regia gardienilor. Postromânism sau dictatorul să
trăiască. Pe toarta găleţii. Listă de crime. Titlul dinainte să ne caute el din
gropile comune, din săli de fitness, de Unduie trăznete surori, şalupe de
corsar, Crimeea, pescăruş deasupra. Aruncă-ţi amanţii în marea de aici. O zi la
Iaşi, o zi la Constanţa. De arhangheli vorbă, de valuri tăcere. Frumoaso mai
rece ca mine,/ nemuritoare până te-or înota/ mai fierbinţii ca moartea.
Lichefierea! Fă-te peşte. Pescăruş. Inspecţie. Eclipsă. Ce mi s-a întâmplat nu
mi s-a întâmplat. Pe ce persoană lanţul? De aur? Ce ştim de lumea care nu ne
ştie? Abia câinele, abia biserica dărâmată. Doctorul consultă buhaiul, buhaiul
consultă nara(nas)torul. Baha'i? Of course. Încep să mă prefac în peşte ca să
devin mistuit în pescăruş şi aşa să mă luaţi să mă duceţi la Bucureşti la
Plata. lângă ziduri plutonate. Amurg securist. Wagner la zarcă. Cu cât se
bucură mai tare la botez, le moare copilul. Tu eşti aceeaşi zi ce ne-ai trezit.
Noi gândim aşa cum ne-au educat comuniştii. De ce ne mândrim cu cei plecaţi
dintre noi? Această doamnă nu cred că este mândră de noi. Românul acela de care
vorbiţi d-stră e ascuns. Nu e nevoie să ne împodobim cu pene străine. Suntem un
subiect interesant pentru cercetători şi scriitori. Continuă să fie urmărită de
reminiscenţa fostei securităţi rămasă intactă în SRI. Tu eşti holocaustul
României, megamafiotule iresponsabil. Opreşte-mă, mamă, la vamă, Sibiu cu
paznic Tolstoi, pe strada Jean Racine, maestre ale depresiei în grup, călimări
sparte. Ne-om fi stins. Ghinturi. Galbenul cornilor. Prologul, replicile,
pastişele. Noroc de soare, mobile de oase, ologul ridicat din cerşit. Camera
lui Kadrey tapetată cu piele de om. A doua şchioapă înre bisericile din
Surdeşti şi Plopiş. Sari înaintea paznicului, aschimodia conţilor. Fută-l
Dumnezeu să-l omor pentru un lemn (faţa-i fusese zgâriată, vasul cu lapte între
genunchi, capacul nemişcat, plasa cu morcovi – avea nepotul diaree ca şi la
trei luni, când, intrând în spital ginerele s-a-ncurcat cu o curvetă de
doctoriţă în mână), cumnaţii (moldoveni) dispăruseră. Pe când azi n-am decât a
bănui tatăl nostru şi jertfiri ale Domnului în ungureşte, pentru primele vorbe
ascultate cu un fel de dragoste prescrisă din religie în religie, peste cadavre
tinere sau de 59 de ani, cum inventariasem (în limba înţeleasă) – verbalizarea
Babilonului – să fi amuţit. M-am gândit iar la zarul rotund. Ca astrele sorţii,
nejactabile în joc. Azi e nor deocamdată, încă trei zile şi veţi rămâne voi în
împărăţie, veţi mai telefona după fiu, prin examene şi meciuri, ales de tăcere,
cu moştenire încă neînflorită. de la această biserică mi s-au dat la această
biserică le dau la întâlnirea viticolă toţi oratorii băteau apa-n piuă chiar ca
pungaşul cela din Paris eu ştiu un lucru şi anume că n-ar fi rău să fie bine
cum n-a dat primarul autorizaţie să umble păpuşele se ucisese Cusminschi
prietenul favorit al lui Eminescu glumeţ peste fire gura lui clopot ochii
săgeată sparg ferestrele pe drum şi capetele oamenilor pedagogia nu-i pentru
toţi ticăloşii şi răii ci pentru firele blânde o poveste o poveste.
tălpărăliile de la Humuleşti precupiile braşoveniile căldărăriile ciubotăriile
Iţic jidov coace pâine moldovenească văzduhul curat clima rece nesupusă
lipicioaselor boale catihetul este îndatorit a paradosi catihisul neguţitor
fiind de cea a treia stare a se însoţi prin legiuită cununie cu Iliana, fată
mare, în vârstă de 15 ani m-am văzut arestat ca cel mai mare criminalist nu
recunoaşte autoritatea protoieriei în această afacere un mormânt clasa I pentru
a se înmormânta pe defunctul Creangă Pe la noi pe la Vârtoape, fetele sunt
curve toate, babele a treia parte, nevestele jumătate. Dă-mi benzină şi ulei şi
te duc pe unde vrei. Nu mai bate doamne omu, că-l bate vinu şi somnu, vinu-l
bate când e beat, somnu, când e-amorezat. Hai, mândruţo, tu pe luncă să culegem
de-o urzică să dăm la puii de curcă. De la sticla de parfum, ajunsei să dorm pe
drum. Helerim de puldarim, heliş beliş, cum venişi cum o belişi, că dacă nu
veneai no beleai. Om aş fi de n-ar fi gura, mândrele şi băutura, băutura
bat-o-amaru, mândrele şi cu paharu nu mă închipui din dor/ pe sarea apei
comandor/ al desalinizărilo/ cu piedică judecător mă controversă vărsător/ de
după sud versuitor/ de suitor la mirador/ pământ oceane Maldoror/ ce voci sub
lume lagăr or/ agora a gomorilor/ sodomelor şi tu sudor/ pas tras în piept
glonţ inodor/ pe nespălate sânge cor/ drag de băgaţi la rotisor/ cum şi-o
seduce ora or/ verso pământului mă dor/ o doară aurora nor/ în coarnele toreador/
ţi-oi fi recurs d'al vostru por/ Mariei depresiv ocolitor/ cu blugii cumpăraţi
amor/dentistei că-ţi atârnă flor/Flagstaf ca Falstaff mai uşor/şi Flinders
catedral călăritor/ ce ne mai paşii de aviator plictisul masculinilor/ tu macho
da' doar narato/ de autor neştiutor/ or southern cross întorcătormetalice
reţelelor/ in neatenţie odor du-te după pită/ trează şi ivită/ Vasilache
prinde/ ofuri de merinde/picuri papagali/ sânge pe hamali/ brazde bezna hăt/
dracul ţi-l arăt MEDUZA dragostele în mohor frunză verde nu mai mor din
Galicea-n Cremenari cremenea pe gât mi-o ari trandafirii din obraji îţi visează
paşi de paji aminteşte-ţi de ruşine şi când te gândeşti la mine veni prânz
ierusalim voi vă duceţi noi venim struguri de-am fi toţi d-ăi zdrobiţi pe roţi
tălpilor de hoţi ce ţi-e rădăcina prăjinii Gherhina la urzoi cu ghina opera şi
tata mama operata nu te mai da gata geaba îmi oftezi somnului cu piezi mai bine
le vezi pân' la noapte ploaie vânt mi te-ntorci de pe pământ n-am scris viaţă
n-am murit îţi sunt mamă îmi eşti schit ce de nervi copii şi tată adormire
respirată zilele de către popi nu te naşti nu te îngropi pierzi în umbră de
oglinzi dăruite când le vinzi te-ai uitat de anonim Eminescu şi cel mim de ce
latri pe înalt de sub norii de cobalt cancerele s-or mai cerne sângeratelor
lucerne vorbeşti singur nu te-auzi cântăreţilor zăluzi vasele spălatele
zvârlite salatele ciobeşte labele de plumb cu frunza laură columb trezeşte-te
din scris cu sorţi ai visătorilor mai morţi cu foarfeca ai rezolva de vârfuri
numai unghia de patru ore în trecut prin frig la tropic ţi-am părut gala gării
o lanternă schiul de faianţă pernă îi vedeam prin căpitani la costume anglicani
toată lumea-ntinerită manieră iezuită câţi trăim din ei şi-n vis ceilalţi
numără abis dublă scaldă apoi tuns câinele din Selinuns brazi cu brazde plopi
fosili limpezimii de acrili incendii nepunctuale înspumate doct cu bale
de-nţelegi scrisul Ioane te trimitem la cucoane din Orşova-n Cernavodă Dunărea
curge sub vodă niciodată cotele nu-ţi crăpară fotele ia-o azi de la picioare că
la capăt creşte floare se dezgheaţă ninşii inşi frunzei verzi din ochi aprinşi
iarna blonzii vara blonda ondulează mapamonda cine pe cine înghite bot cu maţe
înrăite d'alei câinii mă mănâncă pătrăţirea feţei încă ce ţi-am dat ai risipit
ce îmi furi ai mai ciordit vom mai uita vreodată lumina sărutată pragmatica în
Teheran Bagdadul gol şi pompeian piramide povestite sângeroaselor copite pagină
de răsărituri şi apusuri printre rituri trântit câinele în zori pe burtă de aurori
lepra idealului peste vârful dealului peste ochii surioarei
ochelarii-nvăţătoarei măi ţigane-ţi arde satul nu-i nimic mă duc în altul şahul
de femei în patru în foaierul fără teatru şahurile ne decid el şopteşte analcid
atentat că da că nu roman opşpe secolu faceţi cu ochiul români şi la şase
săptămâni bulevardul ne suportă şi cu vână şi aortă de alaltăieri pe azi verzi
tot numai fraţii brazi întâmplarea v-o respun toţi odată murind tun de era tu
îmi citeai clipă ochii trişti în rai aripile neimune a talmudului minune test
de popularitate ba de otrăviri ratate ce sălbăticiuni visai dicţiei cu Lorelai
energiile shakti coastele ţi-or răzleţi iar aminte că trăim ne aduceţi mulţumim
din golite sticlele ia-ţi pe credit zilele i-am spus fratelui s-o verse apărărilor
perverse strigi metode de limbaj otrăvit în verbiaj macedonul favorit fum de-al
doilea primit naveam nume de închis şleampătului paraclis de-al umorului miros
al omorului neros măcar hoţul trei pe doi fură cărţi a da de noi ne mai scoate
de strigoi două raţe pe gunoi mă voi duce la dentist să nu mor carierist acuma
am înţeles eşti nebun crezi în progres cei plecaţi mai înainte cei rămaşi toţi
într-un dinte delegatul atentat cu delict încorporat pe tine te-a concentrat
portocala la pătrat sinucigaşi mai ipohondri ca aburii din Turnul Londrii
cianură debordată pe verdele de pată beţia netrezită de sticlă înverzită rimate
substantive romanţelor arive ne întrerupe teza pierdută în Tereza ardeiul viei
verve în moarte ne conserve a doua zi de viaţă de după moarte aţă pace vouă mă
încaier mi-era frică şi de aer studiezi credinţele fetelor catrinţele mi-aş da
duhul de poet poeziei amanet poarta de stejar spre cald arde până la smarald
Sss vipera, şşş paparazzo, zzz djidjiridoo. Ce Oedip, ce nalim. Lăsăm psianaliza.
Femei decât cu zece ani peste. Fără lectura incestului distrugător al tuturor
indigenilor. Cocoşelul soarelui în mare. Serendipitate bulgărească. Incest
trandafiriu. Intim Antim. N-aş sacrifica înotul pe antiincest. Nu pistol, nu
bani. Integritatea nu e de vânzare, îţi dă amendă, o înghiţi. Ismail. Orbs nu
eros, Lot şi Freud, ochi în ochi cu Oedip. Regia carismei. Iubeşti numai anti.
V-a înfundat marea urechile. Mangaliţă. Nu ştiu cine vine şi bate la uşă. Epava
nu pleacă nicăieri. Meduza. Nu am văzut om să se mişte mai încet. Cătune
eoliene.
Va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu