„Nu
voi, stimabile, să ştiu de Europa dumnitale, eu voi să ştiu de România mea”
Maria Diana Popescu
Editoriale
01
Februarie 2026
Lumea se împarte din nou pe taraba marilor puteri.
România lui Bolojan şi Nicuşor, preşedintele înghesuit şi fîstîcit în funcţie,
e lăsată pradă instabilităţii, invizibilă pentru aliaţi, după ce i s-au
şterpelit banii şi sacii din căruţă. Ştiindu-l incapabil şi de rîsul lumii,
Nicuşor n-a fost trimis la Davos. I s-a ordonat să stea cuminte acasă cu
jucăriile de paradă. Cine din mai-marii lumii l-ar fi băgat în seamă pe
neputinciosul care de Ziua Unirii Principatelor mergea pe lîngă covorul roşu,
cu ţinuta unui copil de grădiniţă, rigid şi speriat de mulţime? Acest
preşedinte de plastilină ne-a izolat complet. Din parteneri strategici, fiind
şi asta o gogoriţă iluzorie, am ajuns o zonă gri, uitată pe hartă. Pînă şi
Zelenski, pe care România l-a alăptat la ordin UE cu arme şi bani pe săturate a
trîntit uşa în nas României printr-o lege din 16 ianuarie.
În Ucraina, polonezii şi cehii sînt recompensaţi cu
dublă cetăţenie, iar comunitatea de români din Ucraina a fost tratată mereu cu
biciul. „Bună” răsplată de la Zelenski, după ce, înainte Iohannis, şi acum,
Nicuşor le-a dat tot: gaze, energie, bani, scut, pat şi mîncare
refugiaţilor de lux, care trăiesc în România cu gratuităţi şi alocaţii mult
superioare celor acordate cetăţenilor Ţării. Românii din teritoriile româneşti
aflate sub ocupaţia Ucrainei au fost luaţi cu arcanul şi-au murit pe frontul
lor pentru interesele lui Zelenski. România a pus la dispoziţia Ucrainei
străzile patriei ca să-şi care grînele infestate, în dauna fermierilor români.
A pus la dispoziţie portul Constanţa tot pentru grînele lor. Autorităţile
noastre de paie au închis ochii cînd Ucraina a săpat în canalul Bîstroe, cînd
şcolile româneşti au fost închise, cînd preoţii au fost bătuţi şi scoşi din
biserici, au închis ochii la toate crimele istorice ale Ucrainei, şi totuşi
Zelenski nu ne consideră cei mai siguri aliaţi. Îi întreb pe cei spălaţi pe
creier: cum pot manifesta simpatie faţă de un şarlatan profitor, cum pot striga
„slavă Ucraina”? Deşi Ucraina stă cu fundul pe pămînturile noastre ne-a
considerat întotdeauna un nimeni şi-a făcut ce-a vrut cu noi. În schimbul
ajutoarelor date peste puterile României, ai noştri trădători n-au cerut nimic
pentru comunitatea românească din Ucraina, a doua cea mai mare minoritate
etnică de acolo, întotdeauna biciuită şi vînată. Au acceptat statutul de
servitori care nu pot impune respect pe plan extern. Tăcerea autorităţilor
noastre înseamnă complicitate la ştergerea identităţii naţionale.
Guvernul României a găsit în mod repetat bani pentru
Ucraina. Pentru speciali Guvernul fură statul în formă continuată. România
cheltuieşte anual cinci miliarde de euro pe breasla de bogătaşi intangibili:
magistraţi, parlamentari, generali, politicieni. Avem un stat în stat pe banii
poporului jecmănit şi jupuit. În timp ce românii sînt nevoiţi să-şi numere
mărunţişul pentru o pîine, un magistrat încasează lunar peste 25.000 de mii de
lei. Furt calificat, mascat prin lege! Doar un sfert din aceşti bani provin din
contribuţii reale. Restul, din munca poporului, din taxele crescute vertiginos.
CCR nu apără dreptatea, ci contul lor bancar, refuzînd orice reformă. Ei
vorbesc despre constituţionalitate, dar golesc buzunarele românilor. Această
categorie de speciali toacă 197 milioane de lei pe lună, fără să dea socoteală.
Bugetul statului a devenit contul lor privat. Guvernul îndoapă anual conturile
acestor privilegiaţi care sînt deasupra legii.
Potrivit ultimului raport al Băncii Mondiale, România
are una din cele mai mari poveri fiscale din U.E, raportată la cele mai mici
salarii şi pensii. Bolojan, Nicuşor, guvernul şi batalionul de parlamentari cu
ramificaţiile politice, au făcut viaţa românului un calvar! Nu peste mult timp,
şi la noi, dintre cei care au adunat averi nemuncite vor cumpăra România, pe
modelul Trump-Groenlanda şi pe noi ne vor cumpăra cum, la tîrg, sclavii
se cumpărau odată, pentru că de aia a fost cumpărată cîrma ţării. Stăpînii de
la electricitate şi gaze ne taxează de trei ori pe aceeaşi factură. S-au plîns
românii la A.N.P.C. că sînt jumuliţi de companiile distribuitoare de servicii?
Cui, de fapt, să se plîngă, pentru că şi asta e o instituţie, aşa, pentru
diversiune, ca să se spună că, iată, e cineva acolo care veghează, pe salarii
extraordinare şi-i apără pe consumatori.
Ar trebui renaţionalizate toate fostele companii de
stat, majoritatea privatizărilor au fost trucaje frauduloase, o sursă de bani
nemunciţi pentru şacalii străini şi autohtoni. Ce-au făcut aceşti capitalişti
lipsiţi de scrupule? Au mărit preţurile şi au facturat inclusiv procesul lor de
furt din buzunarul cetăţeanului. Ne merităm soarta, la fiecare vot am trimis în
vîrful Ţării vînzători, trădători, bolnavi psihic, corupţi, care au urmărit
doar interesul lor, nu pe cele ale poporului. De la 1 aprilie, nu e păcăleală,
factura la energie creşte şi mai mult odată cu o nouă liberalizare a pieţei.
Ştiţi ce plăteşte românul în factura de electricitate! Energia înseamnă doar o
treime din factura de curent. Potrivit formulei de calcul, cea mai mare
componentă de preţ o reprezintă tarifele de sistem şi taxele colectate de stat.
Preţul final pe care îl plătim conţine 10 componente, dintre care preţul
propriu-zis al energiei reprezintă doar 30,9%. Restul, o suită de taxe şi
tarife, care măresc preţul curentului de trei ori de la producător la
consumatorul casnic. Din matrapazlîcurile astea trăiesc companiile parazite.
Noi continuăm să suportăm împrumuturile iresponsabile
făcute de guverne ca să ţinem în spinare insectele dăunătoare autohtone şi pe
cele străine, care şi-au făcut cuib în hambarele româneşti. Banii infractorilor
vor continua să finanţeze infractorii agăţaţi de Putere! România are nevoie de
un preşedinte, un premier şi o justiţie care să trimită după gratii mafia
financiară, mafia preţurilor crescute ilegal, chiar şi de 100% la produse şi
servicii, mafia celor care nu au respectat legea creşterii salariilor şi
pensiilor.
Mai mult de jumătate din bugetul ţării ar fi asigurat anual, dacă statul ar
recupera banii de la infractorii cu ştaif ai puterii. Bugetul ar ieşti din
colaps dacă specialii şi politicienii ar renunţa la veniturile nemuncite. Însă,
instituţiile statului rămîn în continuare staţiuni de tratament financiar
pentru neamurile şi acoliţii aparatului politic. Banii infractorilor vor
continua să finanţeze infractorii agăţaţi de Putere. Cum să fie confiscate
averile mafioţilor, jefuitorilor ţării, ale infractorilor din reţelele mafiote
care parazitează România, dacă unii legiuitori se trag de şireturi cu mafioţii
sau sînt supuşii lor. Averile lor ar finanţa Sănătatea, Învăţământul, sistemul
de pensii şi salarii, ar putea redresa întreaga economie. Dar ce nevoie au infractorii
înalţi de sistemul de sănătate românesc? Ei se tratează în străinătate. Tot din
străinătate se îmbracă şi se încalţă, risipind mii de euro: New York, Londra,
Roma, Paris. Doar nu vreţi să se îmbrace de la dragonul roşu. Amantele şi
nevestele cu cheltuială mare se ţin! Averile dobîndite din jefuirea României
sînt ascunse de mafioţii Puterii în statele occidentale, în off-shore-uri! Ce-a
făcut justiţia cu nababii din Nomenclatură Familială de Supraveghere Financiară
din România (A.S.F.) - luxoasă şi profitabilă staţiune balneoclimaterică de
tratament financiar şi de odihnă pentru soţi, naşi, neveste, iubite şi
copii de politicieni, trîntori de clasă? Nimic. Sînt tot acolo cu aceleaşi
salarii inimaginabile pentru un muritor de rînd. Plantele agăţătoare din A.S.F.
au cîştigat într-un an cît ar cîştiga un român în trei decenii de muncă
cinstită. Politicienii care n-au ameţit deloc rotindu-se peste treizeci şi
cinci de ani cînd la conducere, cînd în opoziţie, ca să nu scape ciolanul din
gheare, trebuie întorşi pe dos şi scuturaţi bine de tot, pentru sabotarea
economiei. Apoi, trimişi şi ei la mititica, fiecare după apucături şi
vinovăţie. Doar beţivii îi mai laudă la birt şi îi votează cu nostalgie pentru
o sacoşă cu alimente, pentru o găletuşă, un mic şi o bere, motivînd
că, dintre două rele votează pe cel mai mic rău. Şi tot aşa, răul a crescut din
mandat în mandat precum trădătorii din prezent, Bolojan şi Nicuşor. Mai pun o
taxă în plus. Mai mituiesc un judecător să închidă ochii la jaful lor şi gata,
mandatul. Oamenii „de succes” de la noi nu sînt cei culţi, educaţi, cu spiritul
dreptăţii, cu onoare. Aceştia sînt doar boii puşi să tragă la jug de cei care
au setat sistemul să producă obedienţă. Jefuirea şi vînzarea Ţării şi a
cetăţeanului, distrugerea Învăţământului, a Sănătăţii, corupţia, sărăcia,
şomajul, taxele uriaşe şi numeroase sînt cele mai mari minuni dăruite poporului
după integrarea în UE, odată cu pachetul de obligaţii. Domnişoara UE cere,
impune, ia, sancţionează dacă nu... UE aruncă tot timpul ulei pe foc, vrea
înarmare, vrea război. Placa U.E. s-a zgîriat şi apoi, „nu voi,
stimabile, să ştiu de Europa dumnitale, eu voi să ştiu de România mea şi numai
de România... Progresul, stimabile, progresul! În zadar, veniţi cu gogoriţe, cu
invenţiuni antipatriotice, cu Europa, ca să amăgiţi opinia publică...”, spune
o replică celebră rostită de Farfuridi în piesa „O scrisoare pierdută” a
lui Caragiale.
Aranjament grafic – I.M.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu