PACE CELOR CE VIN
BUCURIE CELOR CE RĂMÂN
BINECUVÂNTARE CELOR CE PLEACĂ
Vineri, 23 februarie 2018
Selfless love is the
source of real bliss.
Almost every
activity is motivated by self-interest. This concern for self-interest is
opposed to the Divinity that is immanent in one. Without realising this
Divinity, how can one achieve peace internally or in the world outside? There
is no greater quality than selfless love, which expresses itself in service to
others. Understand the relationship between karma and karma yoga properly.
Ordinary action (karma) done with attachment or desires causes bondage. But
desireless selfless action becomes karmayoga. Our life should become one of
Divine Communion (yoga) rather than a roga (disease). Today most of our actions
result in roga because we are attracted to sensuous pleasures. Freedom from
this disease can be obtained by pursuing the spiritual path. The spiritual path
is not merely singing bhajans or reciting hymns. These are merely good deeds.
Only those actions which are performed as a complete offering to the Divine can
be regarded as spiritual. (Divine Discourse, Apr 06, 1983)
Iubirea sinceră este sursa fericirii
reale.
Aproape
fiecare activitate este motivată de interesul personal. Această grijă pentru
interesul personal este opusă Divinității imanent din fiecare om. Fără a
conștientiza această Divinitate, cum ar putea omul să dobândească pacea înăuntrul
său sau în lumea exterioară? Nu există trăire mai măreață decât iubirea
necondiționată, care se exprimă în slujirea celorlalți. Înțelegeți cum se
cuvine relația dintre karma și karma yoga! Acțiunea obișnuită (karma) săvârșită
cu atașare sau cu dorințe generează atașare. Dar acțiunea necondiționată,
lipsită de dorințe, devine karmayoga. Viața noastră ar trebui mai degrabă să
devină una de Comuniune Divină (yoga), decât o boală (roga). Astăzi,
majoritatea acțiunilor noastre au ca rezultat „roga” pentru că suntem atrași de
plăcerile simțurilor. Eliberarea de această boală se poate obține urmând calea
spirituală. Calea spirituală nu înseamnă doar a cânta sau a recita imne
religioase. Acestea sunt doar niște fapte bune. Numai acele acțiuni care sunt
săvârșite în întregime ca ofrandă adusă Domnului pot fi considerate spirituale.
(Discursul Avatarului, 6 aprilie 1983)
Sathya Sai
Baba, www.radiosai.org
Evaluarea numerologică a zilei
„Numărul constituie
substanţa tuturor lucrurilor” (Pitagora, Metafizica)
Astăzi se
încheie nu doar o săptămână de lucru, ci și un ciclu de 9 zile. Avem așadar o
privire de ansamblu a acestui ciclu, însă este posibil „să ne fure peisajul” și
să nu acordăm atenție unor nori cenușii care planează deasupra cuplului,
familiei, asocierilor.
Să fim
foarte atenți la ceea ce spunem, precum și la ceea ce ni se spune!
Vulnerabilitate:
orice parte a corpului. (A.D.)
CALENDARUL CREŞTIN
ORTODOX
Vineri, 23 februarie 2018
Sf. Sfinţit Mc. Policarp, episcopul
Smirnei; Sf. Cuv. Gorgonia
http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/policarp-sfântul-nascut-temnita-99364.html
Sfântul
Policarp s-a născut în temniţă, în jurul anului 70, la Efes, întrucât părinţii
săi fuseseră închişi din cauză că nu lepădaseră credinţa în Hristos. La botez a
primit numele Pangratie. Din scrierile Sfântul Irineu aflăm că Sf. Policarp a
fost ucenic al Sfântului Apostol Ioan.
Înainte ca
părinţii lui să fie martirizaţi, este dat în grija Calistei, o femeie bogată şi
credincioasă. Potrivit tradiţiei, Pangratie va da săracilor tot ce va găsi în
hambarele acesteia. Ca mama sa adoptivă să nu fie tulburată de milostenia sa,
se va ruga lui Dumnezeu şi, în urma rugăciunii, hambarele s‑au umplut
la loc. Datorită acestei minuni, Calista i-a schimbat numele din Pangratie în
Policarp, adică „cel cu multe roade”.
Sfântul
Policarp a fost hirotonit diacon şi preot de Sfântul Vucol. Episcopii prezenţi
la înmormantarea Sfântului Vucol l-au hirotonit episcop.
Sfântul
Policarp în vizită la papa Anicet (154-168). Sfântul Policarp, înainte de a fi
martirizat, călătoreşte la Roma cu scopul de a rezolva problema datei pascale.
În vremea aceea, existau diferenţe legate de sărbătorirea Paștilor: unii serbau
Învierea Domnului pe data de 14 Nisan (aprilie), indiferent în ce zi a
săptămânii cădea, deci în acelaşi timp cu Paştile evreiesc, iar alţii în prima
duminică după 14 Nisan. Deşi cei doi nu au ajuns la un acord, ei au rămas
uniţi.
Cu câteva
zile înainte de a fi martirizat, Sfântul Policarp a avut o vedenie: a văzut
perna pe care dormea arsă în foc. Aşa a înţeles că avea să fie aruncat în foc.
La
insistenţa proconsulului Quadrat de a blestema pe Hristos, Policarp i-a
răspuns: „De 86 de ani îi slujesc şi nu mi-a făcut niciun rău; cum pot eu să
blestem pe împăratul meu, pe Acela care m-a mântuit?” Pentru că refuză să
jertfească zeilor, primeşte pedeapsa de a fi aruncat în foc. Pentru că focul nu
se atingea de el, a fost străpuns cu sabia, însă atât de mult sânge a curs din
el încât a stins focul. La rugămintea evreilor, trupul său lipsit de viaţă a
fost ars.
Osemintele
sale cele „mai cinstite decât pietrele preţioase şi mai scumpe decât aurul” au
fost luate de creştini. Sfintele moaşte ale Sfântului Policarp sunt în Franţa,
pentru că au fost luate de latini în timpul cruciadelor, iar o părticică se
păstrează în Mânăstirea Zografu din Muntele Athos.
Epistola către Filipeni a Sfântului
Policarp
Sfântul
Irineu al Lyonului mărturiseşte că Sfântul Policarp a scris mai multe epistole
„către Bisericile vecine, pentru a le întări, şi către unii fraţi pentru a-i
preveni şi a-i îndemna”. Dintre acestea, doar una a supravieţuit, şi anume,
Scrisoarea sau Epistola către Filipeni, păstrată doar într-o traducere latină.
Epistola
prezintă învăţătura despre întruparea, moartea şi învierea Domnului, împotriva
celor care susţineau că Hristos a avut un trup aparent şi a filosofilor păgâni.
Cuprinsul ei îndeamnă la rugăciune pe conducătorii statului şi oferă sfaturi
practice pentru păstrarea credinţei în Hristos.
Tot astăzi,
facem pomenirea Sfinţilor Cuvioşi Ioan, Moise, Antioh şi Antonin; a Sfintei
Cuvioase Gorgonia, sora Sfântului Grigorie Teologul; a Sfintei Muceniţe Tea; a
Sfântului Mucenic Clement; a Sfântului Cuvios Mucenic Damian; a Sfinţilor
Cuvioşi Zevina, Polihroniu, Moise şi Damian; a Sfântului Cuvios Damian de la
Mânăstirea Esfigmen (Muntele Athos).
Cu ale lor sfinte
rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Prof. Dr. Alexandra Dogaru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu