GANDUL ZILEI, 23 februarie 2018

PACE CELOR CE VIN

BUCURIE CELOR CE RĂMÂN

BINECUVÂNTARE CELOR CE PLEACĂ

 ​

Vineri, 23 februarie 2018

Selfless love is the source of real bliss.

Almost every activity is motivated by self-interest. This concern for self-interest is opposed to the Divinity that is immanent in one. Without realising this Divinity, how can one achieve peace internally or in the world outside? There is no greater quality than selfless love, which expresses itself in service to others. Understand the relationship between karma and karma yoga properly. Ordinary action (karma) done with attachment or desires causes bondage. But desireless selfless action becomes karmayoga. Our life should become one of Divine Communion (yoga) rather than a roga (disease). Today most of our actions result in roga because we are attracted to sensuous pleasures. Freedom from this disease can be obtained by pursuing the spiritual path. The spiritual path is not merely singing bhajans or reciting hymns. These are merely good deeds. Only those actions which are performed as a complete offering to the Divine can be regarded as spiritual. (Divine Discourse, Apr 06, 1983)

 ​

Iubirea sinceră este sursa fericirii reale.

Aproape fiecare activitate este motivată de interesul personal. Această grijă pentru interesul personal este opusă Divinității imanent din fiecare om. Fără a conștientiza această Divinitate, cum ar putea omul să dobândească pacea înăuntrul său sau în lumea exterioară? Nu există trăire mai măreață decât iubirea necondiționată, care se exprimă în slujirea celorlalți. Înțelegeți cum se cuvine relația dintre karma și karma yoga! Acțiunea obișnuită (karma) săvârșită cu atașare sau cu dorințe generează atașare. Dar acțiunea necondiționată, lipsită de dorințe, devine karmayoga. Viața noastră ar trebui mai degrabă să devină una de Comuniune Divină (yoga), decât o boală (roga). Astăzi, majoritatea acțiunilor noastre au ca rezultat „roga” pentru că suntem atrași de plăcerile simțurilor. Eliberarea de această boală se poate obține urmând calea spirituală. Calea spirituală nu înseamnă doar a cânta sau a recita imne religioase. Acestea sunt doar niște fapte bune. Numai acele acțiuni care sunt săvârșite în întregime ca ofrandă adusă Domnului pot fi considerate spirituale. (Discursul Avatarului, 6 aprilie 1983)

Sathya Sai Baba, www.radiosai.org

​

Evaluarea numerologică a zilei

„Numărul constituie substanţa tuturor lucrurilor” (Pitagora, Metafizica)

Astăzi se încheie nu doar o săptămână de lucru, ci și un ciclu de 9 zile. Avem așadar o privire de ansamblu a acestui ciclu, însă este posibil „să ne fure peisajul” și să nu acordăm atenție unor nori cenușii care planează deasupra cuplului, familiei, asocierilor.

Să fim foarte atenți la ceea ce spunem, precum și la ceea ce ni se spune!

Vulnerabilitate: orice parte a corpului. (A.D.)

CALENDARUL CREŞTIN ORTODOX

Vineri, 23 februarie 2018

Sf. Sfinţit Mc. Policarp, episcopul Smirnei; Sf. Cuv. Gorgonia

http://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/policarp-sfântul-nascut-temnita-99364.html

​

Sfântul Policarp s-a născut în temniţă, în jurul anului 70, la Efes, întrucât părinţii săi fuseseră închişi din cauză că nu lepădaseră credinţa în Hristos. La botez a primit numele Pangratie. Din scrierile Sfântul Irineu aflăm că Sf. Policarp a fost ucenic al Sfântului Apostol Ioan.

Înainte ca părinţii lui să fie martirizaţi, este dat în grija Calistei, o femeie bogată şi credincioasă. Potrivit tradiţiei, Pangratie va da săracilor tot ce va găsi în hambarele acesteia. Ca mama sa adoptivă să nu fie tulburată de milostenia sa, se va ruga lui Dumnezeu şi, în urma rugăciunii, hambarele s‑au umplut la loc. Datorită acestei minuni, Calista i-a schimbat numele din Pangratie în Policarp, adică „cel cu multe roade”.

Sfântul Policarp a fost hirotonit diacon şi preot de Sfântul Vucol. Episcopii prezenţi la înmormantarea Sfântului Vucol l-au hirotonit episcop.

Sfântul Policarp în vizită la papa Anicet (154-168). Sfântul Policarp, înainte de a fi martirizat, călătoreşte la Roma cu scopul de a rezolva problema datei pascale. În vremea aceea, existau diferenţe legate de sărbătorirea Paștilor: unii serbau Învierea Domnului pe data de 14 Nisan (aprilie), indiferent în ce zi a săptămânii cădea, deci în acelaşi timp cu Paştile evreiesc, iar alţii în prima duminică după 14 Nisan. Deşi cei doi nu au ajuns la un acord, ei au rămas uniţi.

Cu câteva zile înainte de a fi martirizat, Sfântul Policarp a avut o vedenie: a văzut perna pe care dormea arsă în foc. Aşa a înţeles că avea să fie aruncat în foc.

La insistenţa proconsulului Quadrat de a blestema pe Hristos, Policarp i-a răspuns: „De 86 de ani îi slujesc şi nu mi-a făcut niciun rău; cum pot eu să blestem pe împăratul meu, pe Acela care m-a mântuit?” Pentru că refuză să jertfească zeilor, primeşte pedeapsa de a fi aruncat în foc. Pentru că focul nu se atingea de el, a fost străpuns cu sabia, însă atât de mult sânge a curs din el încât a stins focul. La rugămintea evreilor, trupul său lipsit de viaţă a fost ars.

Osemintele sale cele „mai cinstite decât pietrele preţioase şi mai scumpe decât aurul” au fost luate de creştini. Sfintele moaşte ale Sfântului Policarp sunt în Franţa, pentru că au fost luate de latini în timpul cruciadelor, iar o părticică se păstrează în Mânăstirea Zografu din Muntele Athos.

Epistola către Filipeni a Sfântului Policarp

Sfântul Irineu al Lyonului mărturiseşte că Sfântul Policarp a scris mai multe epistole „către Bisericile vecine, pentru a le întări, şi către unii fraţi pentru a-i preveni şi a-i îndemna”. Dintre acestea, doar una a supravieţuit, şi anume, Scrisoarea sau Epistola către Filipeni, păstrată doar într-o traducere latină.

Epistola prezintă învăţătura despre întruparea, moartea şi învierea Domnului, împotriva celor care susţineau că Hristos a avut un trup aparent şi a filosofilor păgâni. Cuprinsul ei îndeamnă la rugăciune pe conducătorii statului şi oferă sfaturi practice pentru păstrarea credinţei în Hristos.

Tot astăzi, facem pomenirea Sfinţilor Cuvioşi Ioan, Moise, Antioh şi Antonin; a Sfintei Cuvioase Gorgonia, sora Sfântului Grigorie Teologul; a Sfintei Muceniţe Tea; a Sfântului Mucenic Clement; a Sfântului Cuvios Mucenic Damian; a Sfinţilor Cuvioşi Zevina, Polihroniu, Moise şi Damian; a Sfântului Cuvios Damian de la Mânăstirea Esfigmen (Muntele Athos).

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Prof. Dr. Alexandra Dogaru