PACE CELOR CE VIN
BUCURIE CELOR CE RĂMÂN
BINECUVÂNTARE CELOR CE PLEACĂ
Joi, 5 aprilie 2018
Develop Love and share it with
others. Transform this world into a paradise of Love.
Many people
say that the world today is afflicted with sorrow, losses and difficulties. I
do not subscribe to this view – indeed, they are just our illusion! In fact,
there is no unrest or sorrow in this world. I just see peace everywhere. When
there is peace in our heart, we will be able to witness peace all round.
Unrest, sorrow, anger, and so on, are the reaction, reflection and resound of
the state of our inner being. Sorrows and difficulties, anger and unrest are of
our own creation. They are not natural phenomena in the world. It is lack of
love that is responsible for all the differences, arguments and conflicts in
the world, especially in the present times. Love is the foremost quality of a
human being. And faith is the basis for that love. In the spelling of the word
Love, ‘L’ stands for ‘Lord’. Thus, Love truly originates from the Lord! (Divine
Discourse, Dec 26, 2007)
Nutriți Iubire și împărtășiți-o
celorlalți. Transformați această lume într-un paradis al Iubirii.
Mulți oameni
spun că lumea de azi e marcată de tristețe, pierderi și greutăți. Eu nu
subscriu acestei viziuni – într-adevăr, acestea sunt doar iluzia noastră! În
realitate, nu există zbucium și tristețe în această lume. Eu văd numai pace
pretutindeni. Dacă este pace în inima noastră, vom vedea pace și în jurul
nostru. Zbuciumul, tristețea, furia și așa mai departe sunt reacția,
reflectarea și ecoul stării noastre interioare. Necazurile și dificultățile,
furia și zbuciumul sunt propria noastră creație. Acestea nu sunt fenomene
naturale, în lume, Lipsa iubirii este răspunzătoare de toate aceste diferențe,
neînțelegeri și conflicte din lume, în special în timpurile prezente. Iubirea
este calitatea primordială a omului. Iar credința este temelia acestei iubiri. Cuvântul
„LOVE”, începe cu „L” de la „Lord” (Domnul)*. Astfel, Iubirea vine cu adevărat
de la Domnul! (Discursul Avatarului, 26 decembrie 2007)
Sathya Sai
Baba, www.radiosai.org
---------------------------------------
* Termenul corespondent din limba română,
IUBIRE, începe cu „I” de la Iisus.
Evaluarea numerologică a zilei
„Numărul constituie substanţa tuturor
lucrurilor” (Pitagora, Metafizica)
Centrul de
greutate al acestei zile de joi se află în cuplu, asocieri. În lucrările de
grup, se pot opera azi mici schimbări cu scopul de a optimiza munca, iar aceste
schimbări vor mări și coeziunea asociaților, solidaritatea grupului.
Atitudinea relaxată, degajată cu care
conlucrăm va face ca efortul să pară mai ușor.
Vulnerabilitate: stomacul, rinichii,
nervii. (A.D.)
CALENDARUL CREŞTIN ORTODOX
Joi, 5 aprilie 2018
Sfânta și Marea Joi (Denia celor 12
Evanghelii)
Sf. Mc. Teodul și Agatopod; Sf. Mc.
Victorin și cei împreună cu el
http://basilica.ro/5-m-sf-mc-teodul-si-agatopod-sf-mc-victorin-si-cei-impreuna-cu-dansul-pomenirea-mortilor/
Denia celor
12 Evanghelii. Credincioşii ortodocşi merg în această seară la slujba Deniei
din Joia Mare. Acum se citesc cele 12 Evanghelii care alcătuiesc un tablou
complet al suferinţelor Mântuitorului, culminând cu răstignirea şi moartea Sa
pe Cruce.
Slujbele din
Săptămâna Mare, numite denii, se ţin seara, după ce se termină ziua de lucru şi
au o însemnătate deosebită. Practic, prin cele 12 pericope evanghelice ce se
citesc de către preoţi, se zugrăvesc suferinţele prin care a trecut Mântuitorul
pentru a scăpa din păcat omenirea. Prima evanghelie rânduită de Biserică a se
citi în Joia Mare ne aduce în faţa Mântuitorului şi a apostolilor la Cina cea
de Taină. Atunci când apostolii au auzit ce va urma, au jurat că nu-l vor
părăsi pe Iisus, însă din doisprezece, unul avea să-L vândă, unul se va lepăda
de trei ori de El, nouă se vor ascunde de teama mulţimilor şi doar unul Îi va
fi alături, lângă Sfânta Cruce. După ce le porunceşte apostolilor la Cina cea
de Taină „Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi
să vă iubiţi unul pe altul“, Mântuitorul merge în Grădina Ghetsimani.
Aici apare
episodul în care Iisus este vândut de Iuda Iscarioteanul pe 30 de arginţi
printr-un sărut. Tot în această evanghelie se aminteşte de drumul de la Ana la
Caiafa. În cea de-a treia evanghelie se arată lepădarea apostolilor de Iisus şi
primele patimi. Mântuitorul este scuipat şi batjocorit pentru că a mărturisit
că este Fiul Omului.
În
continuare, Mântuitorul este judecat, mai mult de oameni decât de Pilat şi
condamnat la răstignire. În cea de-a cincea pericopă evanghelică Iuda se
sinucide pentru că a vândut sânge nevinovat. Toate acestea sunt relatate în
primele cinci pericope evanghelice ale deniei din această seară.
Acum are loc
cel mai important moment al slujbei: aducerea Sfintei Cruci din sfântul altar
şi aşezarea ei în mijlocul bisericii, spre închinare, în cuvintele preotului:
„Astăzi S-a spânzurat pe lemn Cel Ce a întins pământul pe ape“. Scoaterea
Sfintei Cruci din altar, care reprezintă cerul, şi aşezarea ei în mijlocul
bisericii, care simbolizează lumea, reprezintă ieşirea Fiului lui Dumnezeu din
slava dumnezeiască şi venirea Sa în lume. Cântarea bisericească din Joia Mare
numeşte pe Hristos „Mirele Bisericii“, întrucât Biserica ia naştere prin jertfa
de pe Cruce a Mântuitorului.
Pe drumul
către locul numit al Căpăţânii, pe muntele Golgota, faţa Mântuitorului a fost
ştearsă cu o maramă, de către o tânără al cărei nume a fost păstrat de tradiţie
drept Veronica. Marama Sfintei Veronica este prima icoană, „nefăcută de mână“ a
Mântuitorului, întrucât chipul Său a rămas imprimat pe pânza întinsă de tânără.
Ajuns la locul Căpăţânii, soldaţii L-au răstignit.
Lângă Cruce,
la picioarele lui Iisus, stăteau Sfânta Fecioară Maria, femeile mironosiţe şi
Ioan, ucenicul cel iubit. Şapte cuvinte de iertare, iubire şi rugăciune au
rămas de la Mântuitor către Maica Sa şi apostolul Ioan: „Femeie, iată fiul
tău!“ şi „Iată mama ta!“. Înainte de a muri, a cerut iertare în faţa Tatălui
Ceresc, pentru cei ce-L osândeau: „Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac“.
Era răstignit între doi tâlhari,
dintre care unul L-a hulit, iar celălalt s-a convertit, câştigând raiul.
De altfel,
cuvintele tâlharului din dreapta Sa au fost ultimele cuvinte din lumea aceasta
auzite de Mântuitor înainte de a-Şi da duhul. Şi nu a fost un simplu cuvânt, ci
primul pomelnic al Bisericii. „Pomeneşte-mă, Doamne, când voi veni în împărăţia
Ta!“, L-a rugat tâlharul care s-a pocăit pentru faptele sale. Un cuvânt pentru
o mântuire în ultima clipă, căci, făgăduieşte Mântuitorul, în aceeaşi zi aveau
să fie, împreună, în rai.
Mergând la Denia celor 12 Evanghelii,
credincioşii retrăiesc, în cântări religioase, întregul episod al Pătimirilor
lui Iisus Hristos şi se roagă pentru ziua Judecăţii de Apoi.
Sfinții
Mucenici Teodul și Agatopod († 303-305) au trăit în vremea împăraților
Dioclețian (284-305) și co-imperatorului Maximian (285-305). Agatopod era
diacon și se afla la vârsta senectuții, iar Teodul era citeț (lector). Amândoi
slujeau în Biserica din Tesalonic, când Dioclețian și Maximian au poruncit cea
mai dureroasă persecuție din istoria creștinismului. În timpul acestei
persecuții creștinii erau obligați să se închine idolilor. Cei care nu făceau
acest lucru erau martirizați. Agatopod și Teodul s-au înfățișat înaintea lui
Faustin, guvernatorul Tesalonicului și au mărturisit că sunt creștini.
Guvernatorul nu a reușit să-i determine să renunțe la credința lor și a hotărât
să fie aruncați în mare, primind cununa muceniciei în apele golfului Salonic. Valurile
le-au scos trupurile la mal, iar averile lor au fost împărțite văduvelor și
săracilor, după cum hotărâseră înainte de sfârșitul lor martiric.
Tot astăzi, Biserica Ortodoxă face
pomenirea Sfântului Victorin și a celor împreună cu dânsul.
Cu ale lor sfinţe
rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
ALEXANDRA DOGARU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu