Mesaj către Președintele Federației
Ruse, Vladimir Putin
Prof. univ. dr. Ion Coja
12 Mai 2021
Excelenței
Sale Domnului Valery Kuzmin, amabadorul Rusiei în România
Excelență,
mă simt onorat să intru în corespondență cu o persoană atât de importantă ca
excelența voastră. Am găsit de cuviință să mă adresez celui mai important lider
planetar, președintelui Vladimir Putin, în speranța că mă pot face util cu
câteva sfaturi și opinii care să ajungă la cunoștința celor care hotărăsc
politica Rusiei. Dacă veți găsi potrivit să purtăm o discuție pe subiectul
relațiile viitoare dintre Rusia și România, m-aș simți onorat să mă primiți
într-o scurtă audiență. La vârsta mea am acumulat o experiență de care mulți ar
putea să profite, așa cum eu însumi sunt convins că aș avea multe de aflat
dintr-o discuție cu excelența voastră. Vă stau așadar, la dispoziție. Sper să ajungă scrisoarea mea cât mai aproape
de domnul președinte Putin, mi-aș dori foarte mult să ajungă sub ochii săi.
Cu urări
prietenești de sănătate și succes în tot ce întreprindeți,
Ion Coja
Stimate
domnule președinte Vladimir Putin,
Subsemnatul
Ion Coja, cetățean român, profesor și scriitor, fost senator în Parlamentul
României în perioada 1992-1996, lider al organizației naționaliste Uniunea
„Vatra Românească”, consider că puteți fi interesat de părerile mele cu privire
la viitorul relațiilor dintre țara mea, România, și țara Domniei Voastre,
măreața Rusia.
Firește,
aceste relații nu pot ignora trecutul comun, contenciosul româno-rus existent
în momentul de față, asupra căruia există însă o divergență de păreri între cei
îndreptățiți cât de cât să se pronunțe asupra acestui subiect. De aceea mă voi
rezuma la un singur comentariu cu privire la istoria relațiilor româno-ruse,
important însă pentru tot ce urmează să vă aduc la cunoștință:
Domnule
președinte, sunt câteva sute de ani de când expansiunea teritorială a Rusiei a
intrat în conflict cu existența statornică a poporului român pe actualul
teritoriu, care cuprinde teritoriul de stat al României, precum și alte
teritorii românești, o bună parte înstrăinate ca urmare a unei politici
anexioniste a guvernanților ruși și sovietici.
Să privim
realitatea în adevărata ei semnificație: politica anexionistă a Rusiei a
însemnat de fapt o încercare a Rusiei de a transforma România într-o gubernie
rusească. Onoarea de a ni se rezerva această soartă nu a fost agreată niciodată
de poporul român și de elitele acestuia, ceea ce a avut drept ultimă consecință
rezistența românilor și eșecul politicii rusești de a recuceri Constantinopolul
pentru creștinătate, țintă supremă mai mult sau mai puțin secretă a expansionismului
teritorial rusesc.
Dacă mi se
permite o părere strict personală, avem motive să regretăm că rușii nu și-au
atins această țintă!... Dar aceasta este o altă discuție, extrem de complexă,
în care va fi invocată și existența Poporului Român, a dorinței românilor de a
avea o existență politică independentă, ceea ce a contravenit țelurilor rusești
și explică în mare măsură eșecul proiectului rusesc.
Dar trebuie
menționat faptul că prima încercare de a-i atrage pe români la proiectul rusesc
a fost făcută de Petru cel Mare, care i-a oferit principelui român Dimitrie
Cantemir posibilitatea de a se atașa la acest proiect în condiții de respect al
drepturilor românilor de a-și decide singuri soarta. A fost o ofertă corectă
din partea țarului rus, care însă nu s-a mai repetat în următorii trei sute de
ani, din păcate!
Au fost trei
sute de ani în care mereu Rusia a încercat să șteargă de pe harta Europei
existența politică, statală, a românilor! Nu au reușit rușii decât să
ciuntească teritoriul României, vezi raptul Basarabiei în 1812 și toate
disputele pentru acest teritoriu de după 1918, inclusiv pentru Bucovina și
Transnistria.
A curs mult
sânge românesc, dar și rusesc, a curs destul sânge, domnule președinte Putin!
Sunt convins că aveți aceeași părere!
Rușii nu au
reușit „să ne înghită” și e cazul să-și schimbe strategia în ce-i privește pe
români pornind de la această realitate! Puțină luciditate! E timpul ca rușii să
se împace cu evidența lucrurilor: suntem vecini și vecini vom rămâne pe veci!
Iar buna vecinătate este de preferat atât pentru prezent cât și, mai ales,
pentru viitor!
Viitorul cât
de cât previzibil va obliga România și Rusia să se poziționeze pe aceeași
baricadă în contextul marilor conflicte planetare care deja s-au declanșat. Mă
gândesc în primul rând la conflictele religioase, la strategiile și acțiunile
anti-creștine atât de vizibile, care ne obligă pe toți creștinii să facem un
front comun în legitimă apărare.
Alt conflict
planetar tot mai vizibil este conflictul rasial. Românii și rușii, ca popoare
indo-europene, ariene, sunt din nou pe aceeași baricadă. Suntem amenințați de
politica globalistă care urmărește metisarea raselor, în fond și în realitate
fiind vorba de un atac la zestrea genetică a rasei albe, rasa care a făcut cel
mai mult pentru progresul omenirii. Orice conflict între două popoare ariene
este un non sens, este un mare serviciu făcut adversarilor noștri.
Fiecare
rasă, fiecare popor, are datoria să-și prezerve identitatea rasială și
națională. Numai niște descreierați pot să fie deranjați de existența raselor
și să fie preocupați de metisarea raselor, a popoarelor. Din nefericire,
descreierații nu au lipsit niciodată din istorie și de multe ori ei au dat
direcția în care a mers pentru o vreme istoria planetei noastre. Nici în zilele
noastre nu lipsesc descreierații din elita planetară. Ideile și strategiile
iresponsabile de care sunt preocupați acești indivizi ne situează pe noi,
români și ruși, oameni cu bun simț și cu frica de Dumnezeu, în aceeași armată a
Binelui, a făcătorilor de pace și înțelegere între oameni, între popoare.
Sunt
convins, domnule președinte, că printre strategii Rusiei se află și lideri, în
frunte cu domnia voastră, care privesc cu realism viitorul relațiilor
româno-ruse. Aceste relații ne pun în fața unui mult dorit moment de izbândă
istorică: unirea la România a teritoriilor înstrăinate ca efect al politicii
anexioniste a Rusiei și a tratatului Stalin-Hitler din 1939.
Nu-i
reproșăm Rusiei că a avut în trecut această politică. Românii s-au confruntat
cu aceeași politică din partea altor vecini, turcii și austriecii, bunăoară. Politica
anexionistă a fost în logica de funcționare a statelor respective la vremea
aceea. Această logică însă azi nu mai funcționează, har Domnului!
Mulți români
reproșează Rusiei instaurarea la București a unui regim politic comunist care a
făcut milioane de victime. Mă număr însă printre românii, nu puțini, care nu
pun în contul Rusiei, a poporului rus răspunderea pentru suferințele cauzate
românilor de regimul comunist bolșevic! Eu știu bine că rușii sunt poporul care
a suferit cel mai mult de pe urma experimentului comunist, regim care nu a fost
conceput propriu zis de ruși, de elitele rusești, ci de forțe străine
anti-rusești, anti-creștine! Voi, rușii, ați dat cei mai mulți martiri, cele
mai multe victime în confruntarea cu nebunia bolșevică! De la acest adevăr
trebuie plecat în interpretarea istoriei recente a planetei!
Mai știu și
că după 1990 au existat câteva momente în care se putea realiza Unirea României
cu Republica Moldova, existând la acel moment un fel de acceptare din partea
Moscovei a acestui proces istoric inevitabil. Dacă această Unire nu s-a
realizat după 1990 vina principală o au câțiva lideri politici de la București,
veritabili impostori și trădători, care au invocat ca pretext adversitatea
Rusiei. A existat imediat după 1990 această adversitate? Mai există
adversitatea Moscovei față de Unirea României cu Republica Moldova?!
Domnule
președinte Vladimir Puțin,
Peste câteva
săptămâni în Moldova se vor ține alegeri parlamentare, alegeri la care se vor
prezenta partide cu mesaj unionist și partide cu mesaj separatist. Aceste
partide separatiste se bucură de sprijinul unor entitați oficiale rusești.
Opriți acest ajutor, domnule Vladimir Puțin! Opriți orice amestec rusesc
distructiv în viața politică a Republicii Moldova! Schimbați poziția Moscovei
în legătură cu Unirea Basarabiei la patria mamă! Moscova a adus multă suferință
românilor din pricina politicii de anexare a Basarabiei, politică care, după
200 de ani, s-a dovedit falimentară, fără sorți de izbândă, n-a reușit decât să
sape o veritabilă prăpastie între România și Rusia. Avem, cum vă spuneam,
domnule Președinte, motive mult mai temeinice să fim de aceeași parte a
baricadei, iar nu pe poziții adverse!
Însuși
faptul că România este membră N.A.T.O. și a Uniunii Europene nu constituie o
piedică pentru a nutri unii față de alții sentimente firești de solidaritate.
Nădejdea mea este că dacă cele două organizații politice nu se vor desființa,
voi apuca ziua în care Rusia se va atașa statelor din N.A.T.O. și Uniunea
Europeană. Știu bine ce vorbesc!... Există șanse ca evoluția politică a
planetei noastre să impună această soluție! Nu va fi vorba de o evoluție
firească, pozitivă a lucrurilor, din păcate!
Domnule
președinte,
Schimbați
ordinul după care acționează în Moldova „oamenii Moscovei”! Rusofonii și
rusofilii din Moldova pot fi orientați în slujba unor acțiuni și activități
care să consolideze motivele de solidaritate istorică dintre ruși și români!
Aceste motive există și cred că sunteți, domnule președinte Puțin, în poziția
decisivă pentru a face ca aceste motive de solidaritate și colaborare
româno-rusă să prevaleze, să se impună în politica țărilor noastre și să facă
istorie.
Doamne,
ajută!
Dorindu-vă
din toată inima multă sănătate și succes în activitatea dumneavoastră închinată
binelui omenirii, păcii și solidarității umane,
Al
Dumnevoastră
Ion Coja
9 mai 2021
Aranjament
grafic – I.M.
https://www.art-emis.ro/jurnalistica/mesaj-catre-presedintele-federatiei-ruse-vladimir-putin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu