Minciuna
are picioare scurte, dar bine încălțate
Col.
(r) Marin Neacsu
05
Martie 2023
După ce a explodat subiectul Bâstroe și
toată lumea „s-a inflamat”, după ce presa- chiar și cea guvernamentală pe care
suntem povățuiți să o ascultăm și să o consultăm ca ”sursă oficială”- a ”atacat
subiectul” mai mult din interese de rating decât din interes social, uite că
minciunile unora sau altora încep să iasă la iveală, dar nu din dragoste de
adevar ci pentru a acoperi ilegalitățile și înțelegerile făcute la ceas de
noapte.
Reamintesc ce declara domnul prim-ministru
Ciucă despre lucrările din Deltă, în 20 februarie 2023 : „Nu am date, nu am
primit nimic până acum”. Mai înainte
spusese că nu are date oficiale privind lucrările. Apoi că nu cunoaște
amploarea lucrărilor, că va măsura personal adâncimea canalului, apoi că va
trimite experți, apoi că ministrul Aurescu a clarificat situația cu partenerul
ucrainean.
Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor
Prokopchuk, a anunțat că vineri ar urma să aibă loc consultări tehnice cu
partea română pe tema lucrărilor efectuate pe Canalul Bâstroe.
Nicolae Ciucă spunea despre scandalul Bâstroe: „Există informații
că Ucraina a dragat mai mult decât s-a agreat. Am autorizat ca în perioada
imediat următoare să aibă loc întâlniri bilaterale, ca să putem să avem deschis
şi onest pe masă toate datele şi informaţiile şi de-o parte şi de cealaltă şi
să identificăm soluţiile în plan bilateral. A fost semnalată şi Comisia
Europeană, astfel încât împreună să putem să identificăm şi ceea ce s-a
întâmplat şi măsurile care trebuie luate astfel încât să protejăm Delta
Dunării, un patrimoniu natural nu doar al României, ci un patrimoniu mondial,
european. Există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat, şi
anume 3,5 metri adâncime. Anul trecut, ţinând cont de nevoia de export de grâne
din Ucraina, s-a cerut un acord pentru a putea să se dragheze în zona
localităţii, a portului Ismail, ceea ce s-a şi aprobat şi navele de dragare, în
obişnuinţa prezenţei lor pe canalul Bâstroe şi pe braţul Chilia, de regulă
execută lucrări de întreţinere. Acum, pentru a putea să clarificăm, este nevoie
de datele oficiale de la fiecare instituţie. Am putut să vedem că există
evidenţe clare că adâncimea este mai mare de 3,5 metri, ceea ce trebuie
clarificat”.
Deci domnul prim ministru ne informează că
au demarat demersurile pentru verificarea adâncimii canalului și a impactului
de mediu, și că așteaptă răspunsul Ucrainei. Toate răspunsurile erau date în
funcție de cum evoluau informațiile și dezvăluirile din presă sau diferite alte
surse. Până la urmă ieri, 2 februarie 2023,
Ciucă a decis să arunce pisica în ograda U.E., recunoscând că deciziile
nu se iau la București nici măcat când e vorba de o chestiune domestica, sau de
vecinătate, care ar trebui să intre în competența strictă a celor în cauza,
adică România și Ucraina.
După mai mult de două săptămâmi de
dezbateri pe margine activităților Ucrainei pe canalul Bâstroe și brațul
Chilia, Ucraina încă nu și-a dat acordul și nu a dat acceptul părții române
pentru a verifica adâncimea canalului. Acest lucru este deosebit de important
pentru că pe data de 18 noiembrie 2022, Guvernul României semna „Hotărârea nr.
164/2023 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de
Miniştri al Ucrainei, semnat la Bucureşti la 18 noiembrie 2022, privind punerea
în aplicare a Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în
context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991”. Acest acord
poartă semnătura „Prim ministru, Nicolae Ionel Ciucă”.
Contrasemnează: p. Viceprim-ministru,
Mihaela-Ioana Kaitor, secretar de stat p. Ministrul mediului, apelor şi
pădurilor, Robert-Eugen Szep, secretar de stat Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu. Dar probabil sfătuit de „Ion” ultimul consilier -
inteligența supremă din Guvernul României -, consilierul de taină, premierul a dat undă verde... publicării documentelor
semnate de România și Ucraina în data de 18 noiembrie 2022.
Documentul a apărut „pe nepusă masă” în Monitorul Oficial, Partea I nr. 175
din 1 martie 2023. De ce abia acuma, la
3 luni după semnare? Pentru că era de preferat să nu se știe, deși, conform
legislației române, acordul intră în vigoare la data publicării în Monitorul
Oficial. Deci până pe data de 01.03. acordul nu era valabil, dar, pentru că
există și un dar, autoritățile române și-au luat măsuri ca nimeni să nu știe
când intră în vigoare acordul, pentru că în final în acord se precizează:
„Prezentul acord este încheiat pentru o perioadă nedeterminată şi intră în
vigoare în 30 de zile calendaristice de la data primirii pe canale diplomatice
a ultimei notificări prin care părţile se informează reciproc despre
finalizarea procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a
prezentului acord”.
Cu alte cuvinte, cine poate ști când a
intervenit pe canale diplomatice ultima
notificare de informare? Păi acestea pot interveni oricând, pentru că însuși
acordul prevede la art 3 (2), că
„Notificarea activităţilor propuse şi documentaţia de evaluare a impactului
asupra mediului se transmit prin e-mail de către punctul de contact/punctul
focal al părţii de origine către punctul de contact şi către punctul focal al
părţii afectate, precum şi către autoritatea competentă. La primirea
notificării sau a documentaţiei de evaluare a impactului asupra mediului se
transmite fără întârziere o confirmare de primire. În cazul în care punctul de
contact/punctul focal al părţii de origine consideră că notificarea sau
documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului nu a ajuns la partea
afectată, punctul de contact/punctul focal depune eforturi pentru a se asigura
că notificarea sau documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului este
transmisă părţii afectate, inclusiv prin canale diplomatice”.
Eu nu mai înțeleg nimic. Acordul intră în
vigoare la 30 de zile de la ultima notificare pe canale diplomatice, dar astfel
de notoificări pot fi trimise oricând. Deci care e ultima?
Sper să ne lămurească domnul Aurescu.
Mergem mai departe și să vedem ce avem noi
aici. Avem un document care vorbește despre impactul lucrărilor asupra
mediului. Ciudat, nu se vorbește despre Deltă și Bâstroe, nu se vorbește despre
rezervația Deltei Dunării, dar nici măcar un cuvințel. De ce? La ce alte
lucrări transfrontaliere se mai poate aplica prezentul Acord? Păi în afară de
Brațul Chlia și canalul Bâstroe, la niciunul. Concluzia este că acestui acord
îi lipsește obiectul de aplicare, tocmai pentru că era singurul posibil, și se
subînțelege că este o... anexă a unui
acord anterior, despre care incă nu știm sau o sta prin sertarele domnului Aurescu,
și care cuprinde lucrarea propriuzisă, pentru ca acesta prevede doar detaliile
privind protejarea mediului. Rezultă că celălalt acord privind lucările la
canal, care au dat voie ucrainienilor să adâncească canalul, este mult mai
important dar și mult mai secret. Oare când vom afla despre el, când va fi scos
pe piață?
Ce mai aflăm din acest acord? La art 6(6)
scrie negru pe alb: „(6) Atunci când o parte consideră că ar putea fi afectată
de un impact transfrontalier negativ semnificativ datorat unei activităţi
propuse menţionate la articolul 5 din prezentul acord şi când nu s-a făcut
nicio notificare conform alineatului (1) al prezentului articol, părţile fac
schimb de informaţii suficiente în scopul angajării discuţiilor pentru a afla
dacă este posibil să se producă un impact transfrontalier negativ semnificativ
şi, la cererea părţii afectate, se convoacă Comisia, astfel cum se prevede la
articolul 16 din prezentul acord. În cazul în care Comisia convine că este
posibil să se producă un impact transfrontalier negativ semnificativ,
dispoziţiile prezentului Acord se aplică în consecinţă”.
Conform declarațiilor domnului
prim-ministru, Ministerul de Externe a înștiințat partenerul ucrainian cu
privire la posibila încâlcare a Convenției și impactul de mediu ce ar decurge,
deci, partea ucraineană trebui să răspundă conform acordului, oficial și să
participe la verificarea impactului. Când a avut loc informarea pe cale
diplomatică privind impactul de mediu al acțiunii ucraineene ? Poate ne
răspunde tot domnul Aurescu.
Articolul 7(3) spune că „(3) Partea
afectată ia măsuri pentru distribuirea documentaţiei de evaluare a impactului
asupra mediului şi pentru colectarea comentariilor autorităţilor şi a
publicului părţii afectate din zonele care ar putea fi afectate”.
Articolul 10(3) din acord întărește acest
aspect: „Autoritatea competentă a părţii afectate colectează, sintetizează,
traduce şi transmite părţii de origine toate comentariile şi obiecţiile
menţionate mai sus în termenul indicat la articolul 7 din prezentul acord”.
Deci autoritățile române sunt obligate prin acord să colecteze toate
comentariile și plângerile autorităților și publicului român privind efectele
lucrării la canal. Foarte interesant. A făcut domnul Aurescu acest lucru?
Așteptăm răspuns.
Ba, mai mult, conform art 10(4), „(4) La
cererea părţii afectate, partea de origine se asigură că dezbaterile publice
sunt organizate la datele şi în locaţiile sugerate de partea afectată. Aceste
sugestii vor fi rezonabile şi justificate. În anumite cazuri convenite,
dezbaterile pot fi organizate într-un format online sau hibrid. Datele se
stabilesc conform calendarului indicat la articolul 7 alineatul (2) din
prezentul acord”.
Ca să nu copiez tot acordul (nu de alta,
dar nu vreau să apelez la instanță pentru a bloca investigațiile privind
posibila fraudă de furt intelectual), concluzionez că întregul Articol 10 se
referă la obligativitatea părților de a informa și a ține cont de opinia
publică. Aici autoritățile române au făcut exact invers, neinformând nici măcar
cu privire la acest acord și pretinzând chiar că habar nu au de lucrările ce
aveau loc fără a-l respecta.
Într-un fel, autoritățile ucrainiene nici
nu pot fi învinuite, ele nu au fost notificate de partea română, deși lucrează
la canal de luni de zile, având acordul semnat au considerat că lucrările lor
nu afectează ecosistemul. Orice încercare de a arunca vina pe ucrainieni este
sortită eșecului în orice instanță. România este cea care nu a aplicat acest
acord, netrimițând nicio sesizare sau înștiițare până când nu ”s-a Inflamat”
lumea. Nu e vorba doar de complicitate aici, ci, așa cum spuneam, pur și simplu trădare a intereselor naționale
și nerespectare a unor acorduri internaționale privind protecția mediului, în
condițiile în care suntem obligați de aceleași autorități să mâncăm gândaci,
pentru că vacile sunt nesimțite și dau gaze.
Să vedem, cum vor răspunde autoritățile, mai ales tripleta
Aurescu-Ciucă-Iohannis la întrebările de mai sus?
P.S.: Nu e nevoie de specialiști și
scafandri sau acordul părții ucraineene pentru a măsura adâncimea canalului
Bâstroe. Acest lucru îl poate face din biroul premierului și „inteligența sa
artificială” Ion. Există un site, îți spune ” marinetraffic.com”, cu ajutorul
căruia se poate vedea traficul pe toate apele lumii. Dacă intri pe acest site,
și te „focusezi” pe Bâstroe, poți vedea atât dragoarele lucrând pe canal dar și
orice altă navă,iaht sau mă rog un vas cu un pescaj mai măricel, cu toate
datele despre el, pavilion, lungime, lățime, locul de stație, viteză, destinație
și chiar „Draught” care are definiția următoare: „the draught of the vessel is
the maximum depth of any part of the vessel, including appendages such as
rudders, propellers and drop keels if deployed” (pescajul navei este adâncimea
maximă a oricărei părți a navei, inclusiv anexele precum cârmele, elicele și
chilele de cadere, dacă sunt desfășurate).
Cu alte cuvinte e vorba de .. pescaj,
adică cât se scufundă în apă nava respectivă, sau adâncimea minimă la care
poate circula. Ei, pentru că am împrumutat eu de la un amic niște furnici care
circulă printre urechi, am căutat și am găsit azi dimineață, pe canalul
Bâstroe, un vas ci numele de „propus” care are pescajul de 5,3 M deci cu
aproximativ 2 m mai mult decât adâncimea „oficială” declarată de partae
Ucraineană. Cum vasul este de tip cargo și nu a venit pentru agrement, deci
încărcat e LMC că a intrat mai mult de 3,5 m în canal și totuși continuă să
plutească. Deci, domnule prim ministru, aveți aici în fotografia postată,
dovada faptului că adâncimea canalului este mai mare decât cea admisă, dacă
postarea ministrului ucrainean al infrastructurii nu v-a convins. Ce măsuri
luați? Consultați-vă cu „Ion”. Am auzit că va cere pensie specială în calitatea
de consilier guvernamental. Pe când înaintarea în grad? Ce, Caligula nu și si-a
făcut calul senator ?
PS2.Pentru că deja a făcut înconjurul
lumii consilierul Ion, provocând rîsul și celor aflați în conflict armat, căci
se pare că s-a declarat armistițiu în Ucraina pentru a putea și cei din tranșee
și buncăre să râdă în hohote, spre informarea domnului consilier ION, un site
care ne arată ce înseamnă inteligență artificială. Va atrag atenția că acest
clip vă poate crea discomfort, prin comparație.
Surse web:
-
-
https://romania.europalibera.org/a/nicolae-ciuca-canalul-bastroe-intrebari-jurnalisti/32279526.html
-
https://www.antena3.ro/politica/nicolae-ciuca-despre-scandalul-bastroe-comisia-europeana-667405.html
-
https://monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial--PI--175--2023.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu