însemnările
pușcașului marin despre ataraxia greacă
~*~
cum
întâmpinau grecii obișnuiți moartea
este
problema fundamentală a lumii gătind
la
felul întâi un fel de varză-a-la -greque amestecând
lacrimile
de idol neputincios cu lacrimile femeilor
care
nu și-au mai revăzut niciodată eroii
întorși
de la munca trudnică pe câmpul
cu
mai multe trupuri fără cruce decât ciulini
cât
de mult poate iubi o femeie frumoasă fără să fie o legendă
cât
de puternic te poate însufleți înainte de a ajunge pe patul de spital
cât
de mult te vor îmbălsăma lacrimile ei pentru a nu te pierde
știind
că geniul bărbatului numit dostoievski
care
a atins-o nu poate fi înlocuit de geniul lui tolstoi
cât
de mult retorica pe care o primești din eter
ca
pe o boală transmisibilă a evului mediu
stârnește
în tine cruciada sângelui
te
crezi mort și ți-ai aruncat buletinul de identitate
pentru
că în moarte nimeni nu te poate însoți
patologia
preotului care zidind o biserică
fiind
jefuit de proprii săi enoriași
cărora
în fiecare duminică le dădea un pahar de vin rozaliu
singura
posibilă vină fiind aceea de a construi o biserică
Trupul
Dumnezeului Celui Viu
te-a
ridicat din somn de la 4 dimineața
și
tu ai crezut că ai coșmaruri intratabile psihiatric
de
irvin d. yalom md cel mai credibil psihiatru de la stanford
oricum
întrebările au fost dictate de socrate
și
fiica lui șefă de promoție la harvard
ți-a
răspuns că după războiul din golf
tata
nu înțelege ce este aceea o întrebare
colin
powell inventând un plan mult prea perfect
pentru
a te vedea muritorule
îngenuncheat
la troița părăsită a preotului jefuit
pentru
bisericuța de lemn
Sângele
lui Iisus spală și curățește
trupul
pușcașului marin mort înainte de vreme
vine
o femeie frumoasă și geme
nici
o moarte nu seamănă cu o alta
mi-l
amintesc pe liiceanu aterizând cu bine
de
la înmormântarea lui eugen ionesco
două
ore am murit cu toții
apoi
am înviat și am crezut că suntem nemuritori
~*~
CATALIN
AFRASINEI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu