O
nouă lovitură pentru pensionari
Col.
(r) Marin Neacsu
14
Februarie 2024
Suntem în plină campanie electorală, anul în care cele
două partide aflate mână în mână la dărâmare, căreia ele îi zic guvernare, au
promis marea cu sarea, dar de fapt fac tot posibilul să evite reacția și
efectele votului real, dându-și mâna, comasând alegerile, căutând variante de
supraviețuire la butoane, pentru că simt, știu că oamenii s-au săturat de ei.
Din păcate chiar și cei care nu îi mai vor nu au variante de a scăpa de ei,
pentru că:
- nu există efectiv alte variante. Celelalte partide
care mai contează ar fi UDMR, PMP, USR, AUR și, poate dacă va reintra în
joc,UNPR. Niciunul din ele nu reprezintă o opțiune;
- niciun alt partid din cele enumerate mai sus nu are
posibilitatea să formeze o majoritate, fără cel puțin PSD sau PNL și eventual
un alt partid balama;
- toate mijloacele și frâiele se găsesc în mâna celor
din PNL și PSD, plecând de la ministere, la servicii, justiție, comisie
electorală, CCR. Vă amintiți, sper cum a întors Zegrean, într-o noapte, votul a
7 milioane de oameni când cu suspendarea lui Băsescu, cum Ponta umbla prin Africa ca să nu-l întrebe oamenii
„de ce?”;
- românii, cei de jos, loviții, s-au obișnuit cu
jugul, s-au obișnuit cu pomenile, s-au obișnuit cu lanțul la gât, cu statul în
casă, cu urmărirea circului la tv, cu scârba, lehamitea, cu comentariile pe
facebook;
- mulți realizeză această stare de fapt și ca urmare
nici nu se vor mai prezenta la vot, li se pare mai ușor, mai la îndemână să
boicoteze votul, decât să se organizeze, să iasă în stradă, să dea cu ei de
pământ, să taie de pe liste toți candidații partidelor abonate la guvernare și
să găsească pe lista de vot măcar un om care să nu fie amestecat în mocirla
politică. E și aceasta o lașitate mascată. Și partidele știu asta, pe ele
absenteismul le avantajează, pentru că una e să obții 30% din 12 milioane de alegători prezenți la vot și alta
din 2 milioane. Așa că dacă cineva crede că partidele aflate la putere își
doresc cu adevărat ca oamenii să iasă la vot, se înșeală, ele de fapt dansează
de bucurie și pentru a obține această rețetă, își permit să facă orice, chiar
dacă declară contrariul.
Bunăoară actuala guvernare s-a lăudat că anul ăsta vor
crește pensiile. Când au acordat indexarea de 13,8%, s-au lăudat că au majorat
pensiile. Nu au majorat nimic, aia nu e majorare, e o palidă încercare de a
acoperi o parte din inflație, care a
fost mult mai mare în realitate, dar acoperirea respectivă a fost „recuperată”
de guvern prin impozitul progresiv. Dar pentru că nu au reușit nici așa să „echilibreze bugetul” au avut
grijă să inițieze un proiect de lege care va readuce o nouă (veche) taxă, de 10%
pentru pensiile mai mari de 4.000 lei.
Așa că în timp ce vorbeau despre indexare și creșterea
pensiilor, în Senat, pe 16 noiembrie 2023 se introducea în procesul legislativ
o „Propunere legislativă pentru modificarea art.155 din Legea nr.227/2015
privind Codul fiscal”, pe numele de botez L754/2023, prin care se rteintroduce
CASS pentru o parte din venituri obținute din țară și din afara țării. Deci
domnilor nu le mai ajung taxele românilor din țară, acuma îi urmăresc și pe cei
care lucrează afară, neangajați ai statului sau firmelor din România. Nu vă
întrebați cum vor reuși, vor avea ei grijă să își scoată banii și din piatră
seacă. Oricum sunt mână în mână cu U.E. care reintroduce „fumăritul” căruia îi
spune „taxa pe carbon” de fapt taxa pe oxigenul pe care îl inspirăm, căci nu
mai pot să respire ei din cauza noastră. O să ajungem să ne dorim să fi trăit în evul mediu, atunci
erau mai puține biruri pe spinare de vită furajată și nici nu te obliga nimeni
să mănânci viermi, te mâncau ei pe tine.
Așadar guvernul și-a propus să reintroducă CASS, o
mică taxă de 10%, pentru „o parte” din
veniturile care depășesc 4.000 lei. Care nume? Iată-le:
- venituri din salarii şi asimilate salariilor,
definite conform art. 76;
- venituri din pensii, definite conform art. 99,
pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei;
- venituri din activităţi independente, definite
conform art. 67;
- venituri din drepturi de proprietate intelectuală,
definite conform art. 70;
- venituri din asocierea cu o persoană juridică,
contribuabil potrivit titlului II sau titlului III, pentru care sunt aplicabile
prevederile art. 125;
- venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite
conform art. 83;
- venituri din activităţi agricole, silvicultură şi
piscicultură, definite conform art.103;
- venituri din investiţii, definite conform art. 91;
- venituri din alte surse, definite conform art. 114.
Indemnizațiile de parlamentar nu intră în discuție.
De reținut faptul proiectul a fost iniţiat de un grup parlamentari, 15 din PNL, 1 din UDMR şi 6 neafiliaţi
(Bp.659/2023). Așadar, „PNL-ul e fruncea!”. Să nu înțeleagă cineva acuma că
PSD-ul se pune contra, Doamne ferește, ei vor vota dar nu au fost invitați la
masă. Până în acest moment, proiectul a primit avizul pozitiv de la: Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și
Social, Comisia pentru Drepturile Omului, și aviz negativ de la guvern. Se pune
întrebarea cum a dat Consiliul Legislativ avizul, când acum 2 ani, OUG 130/2021
a fost declarată neconstituțională prin Decizia 650/2022 pe textul privind
introducerea CASS pentru pensii?
De fapt prima întrebare ar fi cum de au mai încercat
să inițieze o nouă lege pe acest subiect? Uite că au îndrăznit, pentru că pe ei
îi interesează efectul imediat, adică să facă rost urgent de bani, chiar dacă
legea va fi apoi atacată la CCR și (probabil) respinsă căci atacarea și
respingerea va dura, în timpul ăsta ei vor face rost de bani, chiar dacă apoi
îi vor da înapoi, cum s-a întâmplat în anul 2023. O decizie a CCR poate să vină
și după 4 ani nu ? Nu uitați că motivarea pentru OUG 59 nu a apărut nici acuma
deși au trecut deja mai bine de două luni.
Pe de altă parte, având în vedere bunele relații de
colaborare dintre Guvern și CCR ai căror judecători sunt aleși de partide, nu
ar mira pe nimeni, având jurisprudența și experiența atâtor decizii CCR care
s-au dat cap în cap, să ne trezim că de data asta aceeași prevedere va fi
avizată favorabil de CCR pe motiv că … emisiile solare au fost mai puternice în
2024 decât în 2022, deci legea este emisă în condiții diferite. Iată însă ce
spunea CCR acum doi ani:
51 - „Curtea constată că reglementarea contribuției de
asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de
pensionari în privința pensiilor lor este o măsură care conduce în mod implicit
la diminuarea pensiilor respective. Or, diminuarea cuantumului pensiei, fie ea
contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul
la pensie privit lato sensu.
Dacă în jurisprudența Curții s-a statuat deja că
suspendarea plății pensiei (indiferent că pensia este contributivă sau de
serviciu) pe perioada realizării unor venituri de altă natură constituie o
afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult diminuarea pensiei
prin prelevarea unei contribuții (fie și ea direcționată către bugetul FNUASS)
pe o perioadă nedeterminată în timp (practic permanentă) reprezintă o afectare
a acesteia. Rezultă, astfel, că ordonanța de urgență nu poate diminua cuantumul
pensiei aflate în plată, nici prin instituirea de impozite, nici prin
instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o
diminuare inevitabilă a cuantumului pensiei. Or, afectarea dreptului
fundamental la pensie se poate realiza prin cel puțin două modalități:
încetarea sau suspendarea plății pensiei și diminuarea cuantumului său. În
măsura în care Guvernul apelează prin intermediul ordonanței de urgență la unul
dintre aceste două elemente afectatoare ale dreptului, respectiva măsură
afectează dreptul la pensie prevăzut de
art.47 alin.(2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din
Constituție.
52 - În consecință, Guvernul, impunând prin ordonanță
de urgență plata unei contribuții de asigurări sociale de sănătate pentru
persoanele fizice care au calitatea de pensionari în privința pensiilor care
depășesc 4.000 lei, a încălcat art.115 alin.(6) din Constituție, cu referire la
interdicția de a afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de
Constituţie, în speță, dreptul la pensie - prevăzut și garantat de art.47
alin.(2) din Constituție”.
Orice alt comentariu este de prisos, trăim într-o țară
în care nu se mai respectă nicio lege, pentru că legiuitorii sunt nelegiuiți.
Deocamdată legea se află în Senat, ar mai trebui să primească avizul Comisiilor
pentru Muncă, Buget Finanțe și Apărare. Termenul pentru depunerea
amendamentelor și pentru avizul comisiilor a fost 7 februarie, terment expirat.
Termenul de adoptare tacită este de 45 de zile, și se calculează de la data de
28.12.2023. Termenul se împlinește la data de 11 martie 2024.
Și ca să înțeleagă toată lumea cum e cu politicienii
ăștia, iată două declarații date de conducerea PNL în 2023:
- Pe data de 17 decembrie parlamentarii PNL propuneau
un amendament la Legea Bugetului, prin care „în vederea întăririi disciplinei
financiare şi a asigurării predictibilităţii politicii fiscale, este necesară
introducerea în Legea bugetului de stat pentru anul 2024 a unei prevederi
exprese şi explicite privind menţinerea unui nivel predictibil de impozitare.
Acesta reprezintă şi un principiu enunţat şi asumat de către Guvernul României
şi de către Ministerul finanţelor, că pe parcursul anului 2024 NU se introduc
impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, NU se majorează cele existente
şi nici nu se lărgesc bazele de impunere, NU se elimină şi NU se reduc
facilităţi existente – condiţie esenţială pentru a asigura o creştere economică
solidă şi pentru a proteja antreprenorii români şi puterea de cumpărare a
populaţiei”
- În 18.07.2023, Rareș Bogdan declara: „PNL nu doreşte
introducerea niciunei taxe noi. Este o promisiune făcută de această coaliţie,
cum ne-a reamintit şi preşedintele României, că nu va introduce taxe noi ci din
contră, această coaliţie care a fost construită cum a fost construită nu
trebuie să facă altceva decât reforme, absorbirea banilor din PNRR şi a banilor
europeni.”
Cât durează și contează declarațiile, se poate
observa. În noiembrie 2023 era deja introdus în Parlamentul Proiectul pentru
reintroducerea CASS, deci între cele două promisiuni.
Bibliografie web:
-
https://www.senat.ro/legis/lista.aspx#ListaDocumente
-
https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23L754FG.pdf?nocache=true
-
https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23L754LG.PDF?nocache=true
-
https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2022/12/Decizie_650_2022.pdf
-
https://www.hotnews.ro/stiri-politic-26762392-pnl-depune-singur-amendament-bugetul-stat-2024-prevede.htm
-
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/rares-bogdan-pnl-nu-va-fi-de-acord-cu-majorari-de-taxe-este-promisiunea-facuta-de-coalitie-putem-discuta-scoaterea-unor-facilitati-2430999
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu