„Asistăm
la o adevărată campanie de desțărare a tinerilor”
Dan
Berindei
„Nepăsarea față de problemele țării este foarte mare
și lucrul acesta nu este doar evident prin numărul redus al celor care înțeleg
să-și exercite dreptul de vot, ci și prin lipsa de implicare. Soarta țării este
în mâna unui număr mic de cetățeni, iar aceștia nu reprezintă întotdeauna pe
cei mai potriviți să exercite funcții politice. Marea majoritate a locuitorilor
țării își manifestă o tristă indiferență. Această lipsă se reflectă în
atitudinea multora, care este dăunătoare țării, dar și fiecăruia. Mersul
ascendent al României folosește nouă tuturor, dar partea ciudată este că marea
masă a nepăsătorilor nu ține seama de consecințele personale ale atitudinii
lor. Afirmarea țării, succesele ei economice, ca și cele culturale nu sunt
percepute ca ale noastre, formând un mănunchi de izbânzi ale comunității și în
nu puține cazuri sunt privite cu indiferență. Această lipsă de solidaritate
este dăunătoare celor în cauză, dar și nouă în ansamblu, societății.
Vinovați suntem cu toții și din păcate pentru cei mai
tineri este și un efect al unei lipse de educație. Familia și școala nu-și mai
îndeplinesc toate sarcinile. Copiii și tinerii nu mai sunt formați, educația
nu-și mai îndeplinește sarcinile în această direcție fundamentală. Ei nu mai
sunt crescuți cu grija de a pregăti cetățeni ai României. Avem uneori impresia
că se dorește îndepărtarea celor tineri de hotarele țării. Fără îndoială,
suntem cu toții cetățeni ai lumii și mai ales în timpurile noastre cetățeni ai
Europei. Trebuie să cultivăm buna conviețuire, să respingem dușmăniile față de
alții, să cultivăm prietenia, dar totodată să nu ne uităm propria țară, ba
chiar să n-o privim cu desgust și mai ales să ne străduim fiecare să-i fim de
folos. Să facem acest lucru, dacă nu din iubire de țară, cum ar fi firesc, cel
puțin din propriul nostru interes individual, din dorința de a trăi într-un
climat de bunăstare și de prosperitate.
Din păcate, asistăm la o adevărată campanie de
desțărare a tinerilor. Ei sunt învățați să privească doar în afară și să
considere patria lor o simplă haltă de trecere. O întrebare devenită clasică a
jurnaliștilor, care este adresată tinerilor înzestrați, este dacă mai au de
gând să rămână în țară sau dacă doresc s-o părăsească! Cândva o astfel de
întrebare ar fi fost calificată ca rușinoasă, astăzi a ajuns un loc comun.
Cum ar putea fi îndreptată această stare de lucruri?
Este misiunea familiilor și a școlii, dar ele nu-și
îndeplinesc această sarcină elementară și de bază. Țara și patria au dispărut
dintre simțămintele fundamentale care să se cultive și sunt considerate de
foarte mulți ca niște rechizite ale trecutului, vetuste și inutile, ba chiar
demne de dispreț. Cetățeanul american trăiește având ca sentiment de bază
patriotismul, respectul față de steag, imnul național, datoria față de țară, de
cele mai multe ori pentru el o țară nouă.
De ce la români astfel de simțăminte să nu mai
ființeze?
Imităm multe de peste Ocean, cuvenite și necuvenite,
dar din ce pricină nu imităm și sentimentele patriotice și ne-am uitat țara?”
Autor: acad. Dan Berindei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu