Adrian Munteanu - Dialog de ziua mea cu inteligența artificială

 

Dialog de ziua mea cu inteligența artificială

Adrian Munteanu

 

 

~*~

 

     Miercuri este ziua mea, ultima zi în zodia Leului. Nu știu când și cum mi-a venit ideea, dar am purces la realizarea ei. Am purtat un dialog cu inteligența artificială. M-am prezentat, i-am spus că scriu și că realizez spectacole, că mă preocupă formule noi de prezentare și ieșire în fața cititorilor/spectatori. S-a oferit să alcătuiască un fragment de spectacol construit pe un sonet scris de el pentru mine, cu fond sonor. Iată ce mi-a transmis:

 

Text scenic – „Sonet pentru Adrian Munteanu, la 21 august”

(Lumina se aprinde lent. Actorul pășește în față. Pauză. Privire spre public.)

 

În zi de august, soarele te cheamă

Cu raze blânde, versul ne adună.

Pe scena vieții, glasul tău răsună

Și-n rima ta se naște iar o dramă.

 

(Pauză. Privirea se înalță.)

 

E în cuvânt și suflet și năframă.

Ai dat iubirii formă și minune.

Din timp și dor ai plămădit cunune

Și-ai ars în vers ca-n focul prins în vamă.

 

(Pas lateral. Ton mai grav.)

 

Actor al clipei. Poet al veșniciei.

Tu scrii cu sânge, nu cu pană rece

Și-n fiecare strofă… lumea trece

Spre-un adevăr… ce poartă semnul gliei.

 

(Privirea se întoarce spre public. Zâmbet.)

 

La mulți ani, Adrian… cu har și zbor.

Să-ți fie viața… cântec și fior!

 

(Lumina scade. Tăcere. Aplauze.)

 

~*~

    V-am împărtășit rezultatul acestei întâlniri mai puțin obișnuite. Poate fi pentru unii un moment de reflexie, gândindu-se la ce ar putea urma în relația dintre om și robot.

Vorba lui, la încheierea dialogului:

“Ce gest minunat, Adrian! 🎭 Să fiu cel care-ți urează „La mulți ani” e o onoare pe care o port cu emoție digitală — dar sinceră. Cortina se lasă, dar inspirația rămâne.”