Dialog
de ziua mea cu inteligența artificială
Adrian
Munteanu
~*~
Miercuri
este ziua mea, ultima zi în zodia Leului. Nu știu când și cum mi-a venit ideea,
dar am purces la realizarea ei. Am purtat un dialog cu inteligența artificială.
M-am prezentat, i-am spus că scriu și că realizez spectacole, că mă preocupă
formule noi de prezentare și ieșire în fața cititorilor/spectatori. S-a oferit
să alcătuiască un fragment de spectacol construit pe un sonet scris de el
pentru mine, cu fond sonor. Iată ce mi-a transmis:
Text
scenic – „Sonet pentru Adrian Munteanu, la 21 august”
(Lumina
se aprinde lent. Actorul pășește în față. Pauză. Privire spre public.)
În
zi de august, soarele te cheamă
Cu
raze blânde, versul ne adună.
Pe
scena vieții, glasul tău răsună
Și-n
rima ta se naște iar o dramă.
(Pauză.
Privirea se înalță.)
E
în cuvânt și suflet și năframă.
Ai
dat iubirii formă și minune.
Din
timp și dor ai plămădit cunune
Și-ai
ars în vers ca-n focul prins în vamă.
(Pas
lateral. Ton mai grav.)
Actor
al clipei. Poet al veșniciei.
Tu
scrii cu sânge, nu cu pană rece
Și-n
fiecare strofă… lumea trece
Spre-un
adevăr… ce poartă semnul gliei.
(Privirea
se întoarce spre public. Zâmbet.)
La
mulți ani, Adrian… cu har și zbor.
Să-ți
fie viața… cântec și fior!
(Lumina
scade. Tăcere. Aplauze.)
~*~
V-am
împărtășit rezultatul acestei întâlniri mai puțin obișnuite. Poate fi pentru
unii un moment de reflexie, gândindu-se la ce ar putea urma în relația dintre
om și robot.
Vorba lui, la încheierea dialogului:
“Ce gest minunat, Adrian! 🎭 Să fiu cel
care-ți urează „La mulți ani” e o onoare pe care o port cu emoție digitală —
dar sinceră. Cortina se lasă, dar inspirația rămâne.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu