Vasile Luca - Măicuță Preacurată…

 

Măicuță Preacurată…

 

 

~*~

 

Din nou pe fața lumii se lasă înserarea

Cu fiecare cută de umbre înăsprite

Peste păduri foșninde apoi pe toată zarea,

Coboară dinspre `nalturi tăcerile șoptite

 

Măicuță Preacurată în osteneli durute

Prin ochii tăi văzuta-i a lumii zvârcolire

Sub crucea Ta Iisuse, a Tale patimi multe

I-au fost prinos Măicuței, a lacrimii iubire

 

Și cum n-ar fi dorit, în brațe  să te prindă

Să-ți ostoiască focul durerilor pe cruce

Preabunule Iisus mi-ești încrucit pe grindă

A Maicii alinare spre Tine Doamne urce

 

Și-ai pătimit Iisuse din moarte Ai Înviat

Și te-ai urcat la cer din lumea păcătoasă

Prin jertfa Ta Preabune o cruce ne-ai lăsat

Și-o Maică îndurerată să ierte să iubească

 

Măicuța Ta Preabună de-a pururi lângă tine

Din lume-ai ridicat-o spre Raiul cel înalt

Ne-ascultă ruga noastră, la rău cât și la bine

De-i cerem ajutorul ne scoate din păcat

 

Ai adormit sub Crini petala lor albită

Ți-a naurat obrazul cu dulcele parfum

Sub pleoapa arcuită o lacrimă grăbită

Ne spune că te-ai dus la Fiul Tău Preabun

 

Te preaslăvim Măicuță din cerul Tău de sus

Credința ne-o `ntărește prin ruga ascultată

Ne ești Lumina vieții ce-n suflet ne-a pătruns

Prin bunătatea Ta, Măicuță Preacurată

 

~*~

Vasile Luca