Măicuță Preacurată…
~*~
Din nou pe fața
lumii se lasă înserarea
Cu fiecare cută de
umbre înăsprite
Peste păduri
foșninde apoi pe toată zarea,
Coboară dinspre `nalturi tăcerile șoptite
Măicuță Preacurată
în osteneli durute
Prin ochii tăi
văzuta-i a lumii zvârcolire
Sub crucea Ta
Iisuse, a Tale patimi multe
I-au fost prinos
Măicuței, a lacrimii iubire
Și cum n-ar fi
dorit, în brațe să te prindă
Să-ți ostoiască
focul durerilor pe cruce
Preabunule Iisus mi-ești
încrucit pe grindă
A Maicii alinare spre
Tine Doamne urce
Și-ai pătimit
Iisuse din moarte Ai Înviat
Și te-ai urcat la
cer din lumea păcătoasă
Prin jertfa Ta
Preabune o cruce ne-ai lăsat
Și-o Maică
îndurerată să ierte să iubească
Măicuța Ta Preabună
de-a pururi lângă tine
Din lume-ai
ridicat-o spre Raiul cel înalt
Ne-ascultă ruga
noastră, la rău cât și la bine
De-i cerem
ajutorul ne scoate din păcat
Ai adormit sub
Crini petala lor albită
Ți-a naurat
obrazul cu dulcele parfum
Sub pleoapa
arcuită o lacrimă grăbită
Ne spune că te-ai
dus la Fiul Tău Preabun
Te preaslăvim
Măicuță din cerul Tău de sus
Credința ne-o `ntărește prin ruga ascultată
Ne ești Lumina
vieții ce-n suflet ne-a pătruns
Prin bunătatea Ta,
Măicuță Preacurată
~*~
Vasile Luca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu