La multi ani Magdalena Popa !
Iulie
este luna ce are o insemnatate deosebita pentru Magdalena –Victoria Popa, fiind
luna in care s-a nascut si tot in aceasta luna cu 39 de ani in urma – 1982 – a
fost angajata ca maestra coregraf la Compania Nationala de balet a Canadei .
Cine este Magdalena Popa ?
Prin
mama ei este urmasa a pasoptistului Axente Sever,colaboratorul lui Nicolae
Balcescu.Prin tatal ei este nepoata prof.Serban Popa care a facut parte din
grupul celor care s-au ocupat de construirea Ateneului Roman si apoi de
activitatile artistice din cadrul acestei institutii. Mama ei a fost pianista
iar tatal doctor in stiinte fizico- chimice avand diploma la Universitatea din
Bucuresti si apoi la Sorbona –Paris.
Uluitoarele
ei calitati artistice s-au manifestat din frageda copilarie atragand atentia profesorilor
coregrafi: Elena Penescu – Liciu si apoi Anton Romanovski care o considerau “
un bulgare de aur “
Despre
performantele ei a inceput sa se scrie in ziare inca de cand avea 7 ani,mai
ales in “Universul”. Datorita insistentelor balerinei [ venita din
St.Petersburg ] Olga Lepesinskaia care vizitand scoala de balet ,a ramas uluita
de talentul ei ,a ajuns la Academia de dans Vaganova, una dintre cele mai
faimoase scoli de balet din lume.
In
istoria acestei scoli au fost consemnate doua eleve care si-au facut debutul pe
scena teatrului Kirov inca din timpul studiilor: Galina Ulanova si 5o de ani
mai tarziu romanca Magdalena Popa.
Incepand
din 1959 a fost premiata la Concursurile Internationale de la Viena, apoi la
Varna culminand cu marele premiu “Steaua de aur “ la al III-lea Festival si
Concurs International de la Paris in 1965. Avea 22 de ani cand a invins toate
balerinele celor mai renumite trupe din Europa si America. La concurs au
participat ansamblurile de balet din Paris, Londra, St. Petersburg, Moscova, New-York,
Scala din Milano, Munchen, Copenhaga si Bucuresti. Atunci romanii au intrat ca
niste necunoscuti si au plecat invingatori datorita Magdalenei Popa. Ca sa se
inteleaga mai bine valoarea premiului trebuie sa stiti ca la concursul respectiv
se acordau numai 6 premii:
Cea
mai buna balerina, Cel mai bun balerin, Cel mai bun ansamblu, Scenografia
[décor si costume ] Coregrafia si Muzica. Din juriu au facut parte mari
personalitati din lumea dansului: Andre Jolivet, Serge Lifar, Ivette Chauvire, Rene
Claire, Marcel Achard si altii.
Incepand cu acel an [1965 ] numele ei
s-a raspandit in toata lumea.
Cronicarii
se intreceau in a- i aduce elogii,iar publicul o astepta cu emotie pe frumoasa
si talentata romanca, socotita cea mai buna Giselle a timpului sau..., Natalia
Makarova obtinand doar premiul criticilor si ziaristilor.
Pentru
Magdealena Popa dansul a fost o” patima”. Nu ambitia, ci talentul, a condus-o
zi de zi si cu cat avea mai mult succes cu atat muncea mai mult. Era convinsa
ca, daca munceste cu pasiune,” dansul devine un fluid al gratiei, sigurantei si
poeziei.
-
Stiu ca am calitati deosebite, ...ca m-am nascut cu ele, spunea Magdalena, dar
asta nu face decat sa ma oblige sa muncesc din ce in ce mai mult. Sunt convinsa
ca atunci cand esti interesat numai de succes, starile psihice se altereaza iar
talentul dispare.
Magdalena
Popa a dansat pe toate marile scene ale lumii. A fost invitata si a facut parte
din multe Jurii Internationale din Japonia pana in America.
Alaturi
de sotul ei Amatto Checiulescu a desvaluit lumii frumusetile artei dansului,
dar niciodata nu l-a confundat pe Amatto sotul, cu partenerul balerin si
coregraful Amatto Checiulescu.
In
acest fel s-a pastrat intre ei o armonie deplina...
Nu
gresesc daca afirm ca ea a fost sclava profesiei sale pentru ca ma gandesc la
exercitiile sale zilnice.
O
superba caracterizare i-a facut colega mea Marcela Popescu spunand : ”A fost
minunea alba imponderabila care plutea de parca ar fi urnit pamantul si se
inalta, se lungea, se mladia ca o zana fermecata, dar cand rolul i-o cerea se
transforma intr-o salbateca, era voluptoasa si tentanta ca insasi viata “.
Nici
dupa ce a nascut-o pe Ama, fata lor (acum mama a patru copii), nu a stat in
concediul maternal. A uluit pe toata lumea cand a revenit pentru, a pregati
premiera baletului: ”Esmeralda “ [ din l4 martie l976].
Gloria
i-a luminat viata pana in 1981 cand fratele lui Amatto plecand intr-o vacanta
in Germania [ in vremea aceea, de Vest ] a preferat sa nu se mai intoarca. Atunci
li s-a schimbat viata. Li s-au retras pasapoartele si li s-a interzis legatura
cu ansamblurile de balet din alte tari, cu care lucrasera atatia ani… In fata
unei asemenea situatii, ei care erau socotiti de catre straini “ ambasadori” ai
tarii lor, nu puteau indura umilirea.
Dupa
un an, datorita talentului ei, membrii Juriului International de la Jackson –
Missisippi au insistat atat de mult pe langa oficialii din Romania incat au
fost nevoiti s-o lase sa plece in America.
Chiar
daca a primit un pasaport pe termen scurt, drumul spre libertate era deschis. Amatto
si parintii ei au luat hotararea ca Magdalena sa nu se mai intoarca si sa
ramana in America. Soarta a hotarat insa altfel pentru ca intalnirea cu Betty
Oliphant – directoarea scolii nationale de balet a Canadei - si Alexander Grant
–directorul companiei nationale de balet au determinat-o sa accepte postul de
maestra de balet la compania nationala in Toronto.
Gandul
ca nu va mai dansa – desi avea varsta la care alte colege ale ei se retrasesera
–o intrista dar, nu putea sa-si abandoneze ambitia de a face ceva pentru a-si
salva familia.
De
teama ca ar putea sa-si piarda sotul, fetita si parintii de care nu se
despartise niciodata, a comunicat in tara ca s-a angajat temporar platindu-si
taxele obligatorii catre Agentia care se ocupa de artisti.
Datorita
interventiei Guvernului Canadei familia i-a fost alaturi dupa un an abandonand
o casa in care Magdalena si Amatto investisera tot ce castigasera in turneele
din strainatate timp de 2o de ani .
Asa
si-au inceput noua lor viata in tara numita Canada. Sansa lor de “ a fi din nou
“acasa”. s-a datorat pasiunii pentru munca. Magda, asa ii spun de cand o
cunosc, implineste 27 de ani de cand ii perfectioneaza pe tinerii balerini
canadieni iar Amatto a predat la scoala unde era directoare Betty Oliphant. Fata
lor Ama a urmat facultatea de Politehnica, s-a casatorit si are 3 copii. Parintii
Magdalenei au plecat la Dumnezeu insa au fost multumiti de reusitele fetei lor
pe care o adorau.
In
acest timp in tara au fost distruse filmele realizate cu ea fiind considerata
“transfuga” Ce revoltator!. Cei ce au facut acest lucru nu s-au gandit ca
valorile culturii trabuiesc pastrate.
Oleg
Danovski, coregraful, director al ansamblului de balet al Operei din Bucuresti,
care a lucrat cele mai importante lucrari din repertoriul Institutiei
respective cu Magdalena Popa, spunea: ” Din cauza ignorantei celor de la putere
a fost pierduta o mare valoare si acest lucru se va simti multi ani, ea fiind
greu de inlocuit “…
De
cand este in Canada cronicarii specializati in arta dansului au subliniat,
chiar de la venirea ei, rolul deosebit pe care il va avea in solidificarea
ansamblului de balet din Toronto, revenind cu elogioase aprecieri ori de cate
ori se petrece un eveniment artistic. Puteti cerceta ziarele: Toronto Star si
The Globe and Mail.
Pe
langa activitatea de maestra principala de balet a creat spectacole in
Australia, Germania si impreuna cu Amatto – sotul ei – de doua ori in China. Cu
cativa ani in urma, aflandu-ma in Toronto, mi-am revazut “ idolul artistic” si
am tinut sa realizez un film, chiar daca ar fi fost mic, dar avea ca subiect
marea vedeta de care ma ocupasem multi ani in Romania. Dupa 15 ani, ne-am vazut
aproape zilnic acasa sau la Teatru, am stat de vorba ajutand-o sa-si descarce
necazul, durerea, dorul de locurile unde s-a nascut...
Am
stat de vorba si cu cateva personalitati din Companie. Am inceput cu dl James
Kudelka, regizorul – coregraf, director artistic in vremea aceia care mi-a
marturisit: “…Cand Magdalena Popa lucreaza cu balerinii, nimic numai conteaza...,
nici efort, nici timp, totul fiind dus la limita maxima. Aceasta este de fapt
ratiunea dupa care traieste..
Ea
scoate la iveala in tinerii pe care-i pregateste: muzicalitatea,
spiritualitatea, emotiile si inteligenta, iar instinctual ei inascut o conduce
sa-i descopere pe cei dotati formandu-I pentru o cariera internationala. Sunt
onorat sa lucrez alaturi de ea “…
Directoarea a Companiei Nationale de
balet a Canadei doamna Karen Kain.
Domnia
sa mi-a spus:
“O
cunosteam pe Magdalena Popa din-nainte ca ea sa vina in Canada. Imi vorbea
despre ea partenerul meu de dans Sergiu Stefanski care dansase cu ea la
Bucuresti. Am intalnit-o apoi cand era in Juriile Concursurilor Internationale
de dans de la Moscova si apoi in Japonia. Marele meu regret este ca n-am putut
lucra cu ea mai devreme. Ea mi-a demonstrat cu delicateta teoriile ei
lasandu-mi timp sa le asimilez si sa-mi corectez tehnica in limitele la care
puteam sa ajung. Acest lucru m-a ajutat sa-mi prelungesc cariera solistica si
ii multumesc.
Este
foarte important tot ceea ce a facut pentru baletul canadian. Noi am avut
intotdeauna balerini minunati dar n-am inteles bine tehnica clasica, iar
Magdalena Popa a contribuit enorm in acest sens”…
Prim
balerina Chan Hon Goh, care s-a retras de curand, declara: ”Am lucrat cu
Magdalena de cand am venit la Companie si au trecut multi ani. Pentru mine
Magdalena Popa reprezinta dansul la cel mai inalt nivel posibil. Are o maretie
ce vine dinlauntrul sau. E greu sa te ridici la asteptarile ei, dar ce mare
satisfactie ai cand reusesti!”
Sa
adaugam si cele spuse de prim balerina Greta Hodgkinson: ” Cel mai important
lucru pe care l-am deprins din lectiile cu Magdalena este totala schimbare a
modului de lucru. Am reluat totul de la inceput, antrenandu-mi corpul prin
tehnici deosebite de cele pe care le cunosteam. Acum aplic tot ceea ce ea m-a
invatat si toate spectacolele mele, fie ca sunt clasice sau
modern-contemporane, au la baza invataturile pe care i le datorez.”
Dupa
cum vedeti, Magdalena Popa are aici o pozitie foarte solida, facand parte
dintre vedetele artistice ale Canadei.
Mergeti
la ”Hammingsbird” si veti vedea placa pe care-i este inscris numele.
La
multi ani Magdalena in numele prietenilor tai de la Observatorul!
Florica
Gheorghescu
/ Toronto
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu