MELANIA RUSU
CARAGIOIU
G L I A DE
A U R
Poezii și poeme de
suflet
Dedicatie:
Memoriei Neuitatului Creator
al Revirimentului din Carpați, CORNELIU
LEU
.I.
D
O R U
R I CE
F R À
N G
DOR DE ŢARĂ
Dor de ţară, cin’ te ştie ?
Cine plânge cătinel
Asfinţitul din câmpie ?
Domolit, vorbeşti cu fală,
Graiul tău, să nu îl pierzi;
Când pronunţi, te înfioară,
Vise stinse, pajişti verzi.
Peste lume, azi, plecat-ai;
Uneori o vezi de sus,
Ca o pasăre măiastră;
Tu, destin, unde m-ai dus ?
Răsfoiesc slovele clare
Căutând să văd, anume,
Ce se-ntâmplă-n depărtare,
Locului meu sfânt, pe lume.
Dor de ţară, cin’ te ştie
Simte căpătâiul greu,
Şi duios strecoară-n suflet,
Gând sfios : ,,Tu, plai, al meu ’’…
Montréal, 2007
PLAI
ȘI GRAI CÂNTAT
DIN LEAGĂN
Când doineşti tu, mamă, puiul
Scrii pe văile albastre,
Peste creste-nzăpezite
Gândul tău de înălţare,
Către culmi ce n-au mai fost...
Mamă harnică şi bună
Ţi-ai brodat pe ie-altiță
Şi luceferi porţi în păr;
În cununa de cozi grele
Strângi a spicelor şoptire.
Iar pe umeri porţi copiii;
Glie, scumpă moştenire.
Te cinstesc cu preţul vieţii
Leagăn al fiinţei noastre
Până-n vremuri legendare.
Scris-ai pe azur imagini
De titani duraţi din stânci,
Şi-ai turnat din caldu-ţi sânge
Rădăcini în glii adânci.
Peste secole te-n –nalţă
Vechi milenii ce-au trecut
Românie, plai de glorii
Calm din vifor renăscut !
POEM
LIMBII ROMÂNE
Aș scrie un poem limbii române
În care dragostea nu e o farsă
Și sentimentul nu-I o pâlpâire,
Nici frunza cea- ieșit din vară,
arsă…
Aș scrie un poem limbii române,
Mistuitor, pătruns de nostalgie
Și printr-o diafană melodie
De sentimentul meu aș da de știre…
Aș scrie un poem limbii române,
Să plâsmuiesc în el doar flori și
fluturi,
Dansând sub soare-n raze de săruturi.
Aș scrie un poem limbii române
Cum n-a mai scris decât un Eminescu.
O limbă care vine dinspre doine
Și-n infinit va înflori și …mâine !
Laval, Canada, 2012
DOR
DE PLAI ȘI
DOR DE GRAI
Dor de plai și dor de grai
Ademenești ca un rai
Necuprins, în depărtare…
Ziua mea când mai răsare ?
Dor de țară, cin’te știe,
Cântă-n graiu – i, molcomit
Doina ta, de-o veșnicie …
Dor de țară, grai iubit…
Laval, Canada, 2010
LIMBA
ROMÂNĂ, O FLOARE
Pe- acest pământ trăiește o floare:
O limbă rostită prin văi și ponoare,
Prin munte, castel și …răzoare.
Cuvintele ei – stele rupte din soare,
Pregătite- s’ peste lume să zboare,
Spre albastrul ușor, de cicoare.
Frumusețea ei nu se stinge, nu moare
Ea vine de foarte departe:
Din văi scăldate în latinitate, și
Din balade cu mioare vorbitoare…
Î N F I O R Ă R I
Din oseminte plânse sub țărână
Și lui Zamolxis, ca ofrandă, arse,
Se întrupează doina cea bătrână
Din inimi mari și mari istorii
toarse...
Grai dulce alcătuit din roua
dimineții,
De latinească gintă, cum ți-au cântat
poeții...
În vorba străbună a neamului dac
Romani din columnă-au rămas,
Când daci și romani, dârz, popor nou
prefac
Și limbii române dau glas...
Limbajul cărunt, îndrăgit, din
bătrâni
Născut –a-n durere valențe sublime:
Ideal târziu, foc lăuntric mocnit
Și slove spre timpul ce vine...
Laval, Canada, 2013
--------------------------
A D D E N D A
IMNUL
LIMBII ROMÂNE de Corneliu Leu
Ansamblul folcloric de la Intorsura
Buzaului a intonat „Imnul limbii romane”, pe versuri de Corneliu Leu:
„Ne cheama Sfinxul din Carpati
Sa fim alaturi frati cu frati
In miezul tarii noastre sfant
La ceas de mare legamant.
Ne cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi si regi
Ce-aici romanii i-au avut
Din cel mai departat trecut!
Pe muntii romanesti urcati
Sub semnul magic din Carpati,
Pecete-adanca din batrani
Peste suflarea de romani.
Pecetea limbii romanesti
Rostind maiestrele povesti
Cu Sanziene, Feti-Frumosi...
Sau cantece cu viers duios.
Tesut la poale de Carpati
Si-oriunde tara are frati
In lumea larga raspanditi
Care prin verb, ca legamant
Rostit in cantec si-n cuvant,
Raman uniti
De nimeni despartiti!
Ne cheama Sfinxul din Carpati
Sa fim alaturi frati cu frati
In miezul tarii noastre sfant
La ceas de mare legamant.
Ne cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi si regi
Ce-aici romanii i-au avut
Din cel mai departat trecut!
Cu sufletele-alaturati
De-aici spre patru zari zburati
Spre fratii ce-n strain pamant
Tin radacina prin cuvant.
Si-ntinse aripi ce vaslesc
Spre tot ce-i graiul romanesc.
Spre tot ce-avem mai bun, mai sfant,
Cladit si-n piatra si-n cuvant.
Cuvantul romanesc rostit
In slujbe de altar sfintit
Prin nobili ctitori, mari barbati,
Eroii nostri legendari,
Semeti, viteji, cu brate tari,
Incununati
Cu creste de Carpati!
Spre Basarabia zburati
Si duh de tara respirati
Din duhul jertfei de martiri
Pe altarele Marii Uniri!
Spre Vlahi din Tatra in Timoc,
In pusta si in orice loc
Aceeasi limba ei vorbind
Pana la aromani in Pind.
Si sa ramanem vesnic frati
Band apa vie din Carpati
Aici, la Sfinxul din Bucegi
Unde-am avut preoti si regi.
Si o Credinta am avut
Din veac de mare inceput,
Iar nimanui nu am facut rau
Crezand in Bunul Dumnezeu
Care, cu noi,
Va fi mereu!
Va fi mereu!
ONE
SPIRIT IN LANGUAGE...
Notă.
• Acest poem, varianta în limba engleză, ne-a fost trimis spre a fi
citit de un cineast nativ englez, (D-na Feven Mariam,care a turnat un film
pentru patru femei, între care și autoarea acestui volum și de către D-na Eva
Halus, pictor, după cutuma cum se procedează, vezi Lidia Vianu, cu traducerile în limba engleză), înainte de titrarea
filmului lansat ulterior în USA.
SUBTITRAREA FILMULUI ÎN LIMBA ENGLEZĂ
Subtitrare in pasaje
On August
31, 2013 the Romanians from all over the world, from the sister countries of
Romania and the Republic of Moldova as well as those from the diaspora,
celebrated together the newly decreed
National Day of the Romanian Language.
An very old
and stable European language, unaltered by the geophysical frontiers that
separate its speakers, the Romanian language was symbolically proclaimed the
ONE AND ONLY COUNTRY of all Romanians. Like a virtual country, based on the
unity of the language. And aur meeting vas animated by the slogan: “Let’s
switch from the sadness of being separated territorially to the joy of having
our language as our common country.”
A victim of
Molotov – Ribbentrop Pact, the Romanian territory was divided beginning on
August, 1939. Since then to our days, about 10 million Romanian people lived
outside the country. The territory was
sliced and split into two separate countries – Romania and Republic of Moldova.
The Romanian nation being divided in two states and many another external
communities, the ancestral traditional Romanian language, in within a unique
culture was build – is the one that will include truly the whole space
inhabited by the Romanian people. It is
to that common language that ties all Romanians together that we dedicate this
little movie, entitled :
ONE SPIRIT IN LANGUAGE –ONE HOMELAND
IN HEART
This movie
depicts the profound emotions the celebration of the National Day of Romanian
Language triggered among one of the last nations that had its territory
arbitrarily split by the dictatorial political abuses of the last century, an
act that the contemporary politics could not reverse.
The
emotional folk celebration took place on the top of the Carpathians Mountains,
on the Bucegi plateau, internationally renown for being one of the Earth’s
center of positive energy emanations, as well as for being the site of a
multitude of natural monuments older that Stonehenge, crowed around the
millennia-old monolith appropriately called the Sphinx of Bucegi. Carved
inscriptions in the oldest alphabet ever discovered anywhere in the world can
be seen on it.
The
poem-anthem dedicated to the internationally celebrated event serves as a basis
of the commentaries in the movie, depicting the emotional event and calling all
Romanians to unite in spirit:
The Carpathian Sphinx is calling us:
Do love thy brothers and embrace,
Do stand together, not apart,
And listen to your country’s beating
heart.
ONE SPIRIT IN LANGUAGE –ONE HOMELAND
IN HEART
„Come all along at the
Carpathian Sphinx !”
The Carpathian`s Sphinx is calling us
To be together with our brothers
In the core of our Saint Land
In this Big Time of Vows.
The Carpathian`s Sphinx is calling
us,
Symbol of Voivods and Kings
That all Romanians had
From the most ancient times.
On the Romanian mountains climbed
Under the magic sign of «Carpati»
The deep seal from our ancestors
Is standing still on our lips.
The seal of Romanian Language
In which we tell our master-tales
With Magic Ferries and Fantastic
Heroes,
Or songs with sweet, melancholic
lyrics.
Weaved at the feet of the Carpathians
And everywhere were our country has
brothers
Spread in this Big World
We stay United
With the power of the verb as vow
Told in songs and lyrics
And nobody can tear us apart.
“Let’s
switch from the sadness of being separated territorially to the joy of having
our language as our common country.”
Thus we
reunited, for a few precious moments, with our brothers and sisters from the
other side of the border and, thank to the Internet, with other Romanian
communities throughout the world, at the Sinaia Casino. We celebrated together
the newly enacted Day of the Romanian Language, a national holiday observed on
the same day that it had been celebrated in the Republic of Moldova for over
two decades. We all sung in unison:
„Come all along at the Carpathian
Sphinx !”
The Carpathian`s Sphinx is calling
us,
Symbol of Voivods and Kings
That all Romanians had
From the most ancient times.
With our souls united
From here projected in 4 horizons,
Towards our brothers in the foreign
lands
Who bear the roots of our Word,
We spread big wings to navigate
In everything that is Romanian
Language,
Towards everything that`s good and
Saint for us
Built with Romanian words as our own
house.
The Romanian Word told
In ceremonies at the Saint Altar
Through noble Founders, big men-
- Our
legendary heroes-
Who stood appealing, courageous and
determined
Crowned
With our Carpathians heights.
And, wearing
identical tricolor scarves, thirty mayors from Romania and thirty from Republic
of Moldova ascended on the stage. A few among those from Republic of Moldova
presented Resolutions of their City Councils empowering them to enter into
Sister City agreements with Romanian localities. Some others brought bread and
salt and their fraternal feeling – a millennia old Romanian custom for
welcoming and blessing the guests. Theirs calling was clear: “Let us convert the pain of the
existence of the two states into the joy of having one single homeland: our language
and our culture.” And our united voices raised the song up in the air:
“Let’s praise Basarabia in unison /
On the altar of the Great Union.”
Towards Basarabia fly
And country soul breathe
The breath of our sacrificed Martyrs
On the Altar of our Big Union!
Towards the Valachians from Tatra and
Timoc
In Russian steppes and everywhere
Where we speak the same language,
Till Pind, the Aromanian Land.
„Come all along at the
Carpathian Sphinx !”
“Let’s
switch from the sadness of being separated territorially to the joy of having
our language as our common country.”
“Let us
convert the pain of the existence of the two states into the joy of having one
single homeland: our language and our culture.”
The Carpathian`s Sphinx is calling us
The National Day of the
Romanian Language at the Romanians from all over the world
And lets remain brothers for Eternity
Drinking baptised water from the
Carpathians,
Here, at the Sphinx of the Bucegi,
Where we had priests and kings.
And we had a Belief and Faith
From the beginning of this big
century
And we didn`t do wrong to anybody
Believing in the Good Father (God)
That we will be always with us!
Will always be!
...So, the Romanian language was symbolically
proclaimed the ONE AND ONLY COUNTRY of all Romanians, like a virtual country,
based on the unity of the language, and animated by the slogan: “Let’s switch
from the sadness of being separated territorially to the joy of having our
language as our common country.”
Facsimil
ULTIMUL MESAJ PRIMIT DE NOI de la CORNELIU
LEU ( 3 iunie 2015)
Mulțumindu-vă
celor care ați colaborat, Vă informăm că, în portalul internet
www.cartesiarte.ro a apărut un nou număr
(4 – 6) din revista electronică PORT@LEU. Din cuprins:
Pag. 1 - „
DESPRE ANUMITE VICII DE SISTEM ÎN GUVERNAREA ROMÂNIEI” - Caietul grupului de
reflecție nr 12- Colaborează: Adrian Severin, Corneliu LEU,Mihnea Maruță,
Sylvain Timsit, ILIE ȘERBĂNESCU, Horațiu Pepine ; Pag..2 - Ecumenismul și o
nouă vizită papală în România- de Viorel Roman; Pag. 3 – Nou: SUPLIMENTUL
REVISTEI NOASTRE: CONCURS PERMANENT DE POEZIE PE TEMATICĂ SOCIAL-PATRIOTICĂ;
Pag. 4 - Actualitatea culturală, literară, editorială și artistică Semnează:
Acad. Gheorghe PĂUN, Bedros HORASANGHIAN, Melania RUSU-CARAGIOIU, Dorina ȘIȘU,
Nicoleta MILEA, Ioan MICLĂU, Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG, Elena TRIFAN Articole
și recenzii despre: Paolo MELE, Teodora STANCIU, Theodor RĂPAN, Adrian BOTEZ,
William BLACKER, Ștefan DUMITRESCU ; Pag. 5 - „ Bruntea sferelor înalte” prima
parte dintr-o tragicomedie de Corneliu LEU ; Pag.6 – Din folclorul
internetului.
De asemenea,
intrând în meniul „CINELITERATURA” care se află în continuarea publicației
PORT@LEU puteți găsi apelul nostru „SĂ INSTITUIM O ȘCOALĂ A ECRANIZĂRILOR
LITERARE
Vă oferim în
atașament textul integral al articolului „’MNEALUI, CA FILĂ DINTR-UN JURNAL DE
AMINTIRI” de Corneliu Leu
.X.
SUMAR
.I. DORURI
CE FRÂNG
Dor de țară
Plai și grai cântat din
leagăn
Poem limbii române
Dor de plai și dor de grai
Limba română – o floare
Înfiorări
.II. PLAI DE VICTORII, PLAI STRĂBUN
ȘI PLAI DE VIS
Dacia felix
Românie – dulce plai
Adevăr
Pseudokynegeticos
Plai străbun și plai de vis
Porți
.III. PORTRETE PASTELATE
Frumoșii mei munți
Un mers felin
Lăcaș în cetate de scaun
Se-aud prin
poarta vremii
.IV.
ISTORIE NECLINTITĂ
Rădăcini adânci
Străbună glie
Ție, Românie,
Trecutul nostru milenar grăiește
Cuib de vulturi
Popor român
Dăltuitele hotare
La hotare
Popor cu nume de viteaz
Legea pământului
Din bătrâni
Barbari
.V.
PATRIOTISM FIERBINTE
Bobâlna
Timișoara din vremi
Crăișorul Horia
Poem
pentru Horia, Cloșca și Crișan
Cu istoria prin baladă
A fost
odată
Vrânceoaia
Patriot
Renaștere
Lumini de peste „secoli”
Poeților
Văcărești
1 8 4 8
Știindu-ne deapururi frați
.VI.
PRAGURI
Spre 1 9 0 7
Balada mierlei
Rus Porfir - ,,Americanu‘ ,,
Un om emigrant, el, mândrul român
Noi,
vis românesc
.VII. ÎNSCRIS-AM ,,UNIRE” PE
STEAG TRICOLOR
1 8 6 4
Poem
pentru Unire
Unire
Trăim ale unirii roade
O Românie mare și unită
.VIII. DĂINUIM ÎNVINGĂTORI
Trecut plin de spaime
Război – speranțe
Din propria cenușă,
Pasăre
Phoenix
Vechi Armindeni românesc
. Mesaj înflorit
Unei ființe tare dragi
Fost-a
o vreme de pace
Vom străjui pe lângă blânda pace
Visăm în faldul de-armonie al țării
Sărbătoare
Masa tăcerii
Remember
Viitor
Pace
lumii
Slăvită terra
*
.IX. C O R O L A R
SCRIIND PE
MILENII – ROMÂNIEI POEM
Motto: ,,Greu crește
floarea-n iernile cumplite…”
Din caierul
mare al vremii
Istoria strânge-un fuior
Scriind cu
fir alb pe milenii
Hrisov cu
hrisov, din izvor…
Din file de
vechi manuscrise
Sigilii
vorbesc cu viu grai,
În inimi stau visele scrise
Și țara, cu
mândrul ei plai…
Eroi
dăruind a lor sânge
Istoria-n fapte împletesc;
Sub cer cu medalii de stele
Scriu paloșe… Cronici doinesc…
*
Apele curg-rostogol șerpuind
Cu aur și
solzi lucitori,
Cascade de
spumă, din plete vuind
Pe stânci
dau vârtejuri de nori…
Vinul cel dulce se
coace în vii,
În boabe
de roș’ chihlimbar
Și spumegă-n oale în stropi aurii...
.
. . .
. .
. . .
. . .
. . .
Cu jind,
vede ochiul barbar...
*
În mii de
bătăi ne luptarăm
Acasă, pe glia cea sfântă;
Talazuri de foc și de pară
Deasupra,
pe hoarda înfrântă !
Noi
strângm în nimă datini,
Tărie în brațul de fier,
Copiii-îi
ferim pe sub cetini,
Sub coase dușmanii cruzi pier !
*
Din nou
în pace se înalță neamul
Și multe călimări rămân secate,
Încep străbunii a căta la slove
Și-a scrie-n cronici întâmplări uitate:
Veacuri
de aur și de înflorire,
Cultură, arte, călători vestiți
Crestează pe răboj, spre nemurire
Și scoală iar voevozii adormiți...
*
Ce
multă bogăție-n faptă, strânsă,
Ce manuscrise, urice, sigilii !
Poporul șterge grabnic fața plânsă,
Alcătuind noi pravile în concilii...
*
Din
negre genuni ies vârtejuri de cer,
Dușmanul ne cearcă, noi iar îl gonim,
Mari
torțe se-nalță: ideile noi
Și
1848 îl trăim !
Cu
forțe-nmiite tot neamul e sus:
Trei
chipuri în semn de dreptate se țes:
E g a l i, deplin f r a ț i, pe senin sau
furtuni,
Doar
tu, l i b e r t a t e, ești drumul ales;
Zdrobind iobăgia, prin tulnic răsuni !
*
De-atâtea jertfe mari ni-e plaiul plin !
Sub
lespezi e îngropată numai huma...
Pe-aripi de veacuri mândre zvonuri vin
Și se-mpletesc în faptele deacuma...
Pleiadele de cărturari români
În măiestrite graiuri limba cântă,
Ideile sădite azi cresc mâine
Și dorul de unire ne frământă.
*
Din fiecare fir de grâu ce crește,
Din fiecare piatră de pe munte
Poporul vrea U n i r e a, și o cere...
Cu arma în mână îndârjit se luptă –
Războiul taie pagini de durere...
*
Înscrie de trei ori poporu’ în faptă
Cuvântul drag ,,UNIRE”, sus pe steag,
De atât timp, cu dorul o așteaptă !
Victoria șterge lacrimi din șirag…
*
Erau atâtea de clădit,
Atâtea vetre sub cenușă,
Mii de comori
zvârlite-n foc,
Și atâtea răni după cătușe,
Și umerii mai tremurau
De lanțul greu purtat mai ieri …
*
Pe
întinsul țării au detunat năpraznic
Obuzele de tunuri, crunte bombe.
Vuiau deasupra, în vârtejuri, păsări
Și moarte
trimiteau, flăcări de sonde !
Dar
nici o clipă acest popor viteaz
Nu s-a
îndoit de zilele de glorii…
Iar pacea ne-a învelit în haina-i albă,
Scriind
pe rănile adânci: ,,Victorii”
*
În
trasparența hărții văd imagini
De vechi cetăți
cu ziduri crenelate
Și ape ce-au
lăsat în urmă pietre.
Mai văd noian de
oști tălăzuite,
Aud și bucium, naiuri și alăute.
*
Carpații-cunună,
sub brazi ocrotesc
Bogate tezaure
vechi,
Prin vechea
mătase mioarele cresc
Și mieii albi
zburdă… perechi….
Prin multele
flori cu parfum de sulfini
Albinele miere
aleg
Și roiuri de tei
zumzăind în stupini,
Nectar, în zbor
dulce culeg.
*
Din piatra
nestemată azi emană
Un Făt-Frumos, o dalbă Cosânzeană,
Cu minți de genii
populând o lume
Un popor mândru,
plămădit din veacuri,
În țara mea cu zâmbet cald de mamă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu