cătălin afrăsinei - dialog aramaic în retragere continuă

 

dialog aramaic în retragere continuă de acum 2900-2800 de ani

 

 

~*~

 

de lucrucrurile complicate

 

mă apropiasem prea mult

a vorbi despre complexificare

filosofie a celor care își poartă -n vis ideile

o toamnă răsare

nu ne mai este frică

plecăm

& am stabilit culoarea văzduhului

pentru când ne vom întoarce

învinșii sunt învingătorii

frunzei de pelin

gustul vieții pe care n-am savurat-o

prin umilință & smerenia celui care a venit la mine

pălmuit

idolii mor

respirația Trupului plin de Sânge

& tu fugi

în cartea tibetană a morților

trecutul nu apune precum soarele ucigător

frunzărești un tratat de filosofie a upanișadelor

îl vindecă pe dalai-lama

întrebările  din apa vie a ghețarilor

mortale

precum

himalaya

îmi amintesc

conversația părintelui galeriu cu dalai lama despre Dumnezeu

lecturile din eliade tânăr

eu și mai tânăr

a exista pe negrul pământ într-o imanență

pe care whithead a numit-o complexificare

iarăși apa pură apa vie apa moartă

studiile dedicate pictogramelor din pound

asistat de șamani îmbrăcați în straie australe-n zale

dorința cumva mult prea firească a lui frobenius de nu li se asemăna

stelele în emisfera australă urmează CUVINTELOR

DUMNEZEU-CUVÂNTUL devenit TRUP

energiile divine însoțind corăbiile încărcate cu mirodenii

mireasma lor îmbălsămând morții albi pe varunasi

cine & ce sunt rși-i

ar trebui să-i strigi

chemarea lor fiind în-făptuirea ta

non-acțiunea ieșită din sacralitatea despre care vorbea eliade cu swami

să încerci marea cu degetul prin locul pe unde nimeni n-a călcat

o piatră lucioasă anunță prăbușirile tectonice dintr-un text al arheilor

PECETEA DIVINÃ A LUI DALAI LAMA

lupta lui cu mao

în mod ciudat

cărților dictatorilor care mi-au cotropit viața de până acum

aidoma dudelor în copilărie

poartă nume identic

trigrama HONG= RETRAGEREA

fiind ,,piatra din capul unghiului pe care n-au luat-o în seamă

ziditorii”

aruncându-ne de pe ziduri de mahon

chipul ți-e răvășit de nesomnul celor care au ajuns până la tine

privirea foarte clară trebuind să denumești în alt fel

toate lucrurile faptele & întâmplările

spiritul geometric al sinelui psihanalizabil

de la un punct în sus foarte în sus

de la o vreme în jos foarte în jos

nu e nimeni să te creadă

rostești cuvintele

& parcă

sunetele poartă amprenta

parcelor

în mitologia clipelor upanișadice viața este mult mai simplă

elocința celor care despărțeau sacrul de profan

umanul & divinul CRUCIFICÃ însăși eternitatea

motto –ul din a. gide pe istoria complexificării PERSOANEI

însoțindu-te vorbirea arameilor de acum 2900 înspre 2800 de ani

în fața rși-ilor locurile care desemnează infinitul

se pronunță cum i-ar fi spus pitagora lui zamolxe

,,tot ceea ce nu este despre Dumnezeu nu merită atenția mea”

și ce nu este despre Dumnezeu monsieur gide

în emisfera sufletului frunzele înverzesc toamna

logica lucrurile nu se schimbă

dalai lama o resemnifică

 

~*~

cătălin afrăsinei