dialog
aramaic în retragere continuă de acum 2900-2800 de ani
~*~
de
lucrucrurile complicate
mă
apropiasem prea mult
a
vorbi despre complexificare
filosofie
a celor care își poartă -n vis ideile
o
toamnă răsare
nu
ne mai este frică
plecăm
&
am stabilit culoarea văzduhului
pentru
când ne vom întoarce
învinșii
sunt învingătorii
frunzei
de pelin
gustul
vieții pe care n-am savurat-o
prin
umilință & smerenia celui care a venit la mine
pălmuit
idolii
mor
respirația
Trupului plin de Sânge
&
tu fugi
în
cartea tibetană a morților
trecutul
nu apune precum soarele ucigător
frunzărești
un tratat de filosofie a upanișadelor
îl
vindecă pe dalai-lama
întrebările din apa vie a ghețarilor
mortale
precum
himalaya
îmi
amintesc
conversația
părintelui galeriu cu dalai lama despre Dumnezeu
lecturile
din eliade tânăr
eu
și mai tânăr
a
exista pe negrul pământ într-o imanență
pe
care whithead a numit-o complexificare
iarăși
apa pură apa vie apa moartă
studiile
dedicate pictogramelor din pound
asistat
de șamani îmbrăcați în straie australe-n zale
dorința
cumva mult prea firească a lui frobenius de nu li se asemăna
stelele
în emisfera australă urmează CUVINTELOR
DUMNEZEU-CUVÂNTUL
devenit TRUP
energiile
divine însoțind corăbiile încărcate cu mirodenii
mireasma
lor îmbălsămând morții albi pe varunasi
cine
& ce sunt rși-i
ar
trebui să-i strigi
chemarea
lor fiind în-făptuirea ta
non-acțiunea
ieșită din sacralitatea despre care vorbea eliade cu swami
să
încerci marea cu degetul prin locul pe unde nimeni n-a călcat
o
piatră lucioasă anunță prăbușirile tectonice dintr-un text al arheilor
PECETEA
DIVINÃ A LUI DALAI LAMA
lupta
lui cu mao
în
mod ciudat
cărților
dictatorilor care mi-au cotropit viața de până acum
aidoma
dudelor în copilărie
poartă
nume identic
trigrama
HONG= RETRAGEREA
fiind
,,piatra din capul unghiului pe care n-au luat-o în seamă
ziditorii”
aruncându-ne
de pe ziduri de mahon
chipul
ți-e răvășit de nesomnul celor care au ajuns până la tine
privirea
foarte clară trebuind să denumești în alt fel
toate
lucrurile faptele & întâmplările
spiritul
geometric al sinelui psihanalizabil
de
la un punct în sus foarte în sus
de
la o vreme în jos foarte în jos
nu
e nimeni să te creadă
rostești
cuvintele
&
parcă
sunetele
poartă amprenta
parcelor
în
mitologia clipelor upanișadice viața este mult mai simplă
elocința
celor care despărțeau sacrul de profan
umanul
& divinul CRUCIFICÃ însăși eternitatea
motto
–ul din a. gide pe istoria complexificării PERSOANEI
însoțindu-te
vorbirea arameilor de acum 2900 înspre 2800 de ani
în
fața rși-ilor locurile care desemnează infinitul
se
pronunță cum i-ar fi spus pitagora lui zamolxe
,,tot
ceea ce nu este despre Dumnezeu nu merită atenția mea”
și
ce nu este despre Dumnezeu monsieur gide
în
emisfera sufletului frunzele înverzesc toamna
logica
lucrurile nu se schimbă
dalai
lama o resemnifică
~*~
cătălin
afrăsinei
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu