miercuri, 14 februarie 2024

Marin Neacsu - O nouă lovitură pentru pensionari

 



O nouă lovitură pentru pensionari 

Col. (r) Marin Neacsu

14 Februarie 2024

 

Suntem în plină campanie electorală, anul în care cele două partide aflate mână în mână la dărâmare, căreia ele îi zic guvernare, au promis marea cu sarea, dar de fapt fac tot posibilul să evite reacția și efectele votului real, dându-și mâna, comasând alegerile, căutând variante de supraviețuire la butoane, pentru că simt, știu că oamenii s-au săturat de ei. Din păcate chiar și cei care nu îi mai vor nu au variante de a scăpa de ei, pentru că:

- nu există efectiv alte variante. Celelalte partide care mai contează ar fi UDMR, PMP, USR, AUR și, poate dacă va reintra în joc,UNPR. Niciunul din ele nu reprezintă o opțiune;

- niciun alt partid din cele enumerate mai sus nu are posibilitatea să formeze o majoritate, fără cel puțin PSD sau PNL și eventual un alt partid balama;

- toate mijloacele și frâiele se găsesc în mâna celor din PNL și PSD, plecând de la ministere, la servicii, justiție, comisie electorală, CCR. Vă amintiți, sper cum a întors Zegrean, într-o noapte, votul a 7 milioane de oameni când cu suspendarea lui Băsescu, cum Ponta  umbla prin Africa ca să nu-l întrebe oamenii „de ce?”;

 

- românii, cei de jos, loviții, s-au obișnuit cu jugul, s-au obișnuit cu pomenile, s-au obișnuit cu lanțul la gât, cu statul în casă, cu urmărirea circului la tv, cu scârba, lehamitea, cu comentariile pe facebook;

 

- mulți realizeză această stare de fapt și ca urmare nici nu se vor mai prezenta la vot, li se pare mai ușor, mai la îndemână să boicoteze votul, decât să se organizeze, să iasă în stradă, să dea cu ei de pământ, să taie de pe liste toți candidații partidelor abonate la guvernare și să găsească pe lista de vot măcar un om care să nu fie amestecat în mocirla politică. E și aceasta o lașitate mascată. Și partidele știu asta, pe ele absenteismul le avantajează, pentru că una e să obții 30% din 12  milioane de alegători prezenți la vot și alta din 2 milioane. Așa că dacă cineva crede că partidele aflate la putere își doresc cu adevărat ca oamenii să iasă la vot, se înșeală, ele de fapt dansează de bucurie și pentru a obține această rețetă, își permit să facă orice, chiar dacă declară contrariul.

 

Bunăoară actuala guvernare s-a lăudat că anul ăsta vor crește pensiile. Când au acordat indexarea de 13,8%, s-au lăudat că au majorat pensiile. Nu au majorat nimic, aia nu e majorare, e o palidă încercare de a acoperi  o parte din inflație, care a fost mult mai mare în realitate, dar acoperirea respectivă a fost „recuperată” de guvern prin impozitul progresiv. Dar pentru că nu au reușit  nici așa să „echilibreze bugetul” au avut grijă să inițieze un proiect de lege care va readuce o nouă (veche) taxă, de 10% pentru pensiile mai mari de 4.000 lei.

 

Așa că în timp ce vorbeau despre indexare și creșterea pensiilor, în Senat, pe 16 noiembrie 2023 se introducea în procesul legislativ o „Propunere legislativă pentru modificarea art.155 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal”, pe numele de botez L754/2023, prin care se rteintroduce CASS pentru o parte din venituri obținute din țară și din afara țării. Deci domnilor nu le mai ajung taxele românilor din țară, acuma îi urmăresc și pe cei care lucrează afară, neangajați ai statului sau firmelor din România. Nu vă întrebați cum vor reuși, vor avea ei grijă să își scoată banii și din piatră seacă. Oricum sunt mână în mână cu U.E. care reintroduce „fumăritul” căruia îi spune „taxa pe carbon” de fapt taxa pe oxigenul pe care îl inspirăm, căci nu mai pot să respire ei din cauza noastră. O să ajungem să  ne dorim să fi trăit în evul mediu, atunci erau mai puține biruri pe spinare de vită furajată și nici nu te obliga nimeni să mănânci viermi, te mâncau ei pe tine.

 

Așadar guvernul și-a propus să reintroducă CASS, o mică taxă de 10%, pentru  „o parte” din veniturile care depășesc 4.000 lei. Care nume? Iată-le:

- venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite conform art. 76;

- venituri din pensii, definite conform art. 99, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 lei;

- venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;

- venituri din drepturi de proprietate intelectuală, definite conform art. 70;

- venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau titlului III, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125;

- venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;

- venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art.103;

- venituri din investiţii, definite conform art. 91;

- venituri din alte surse, definite conform art. 114.

Indemnizațiile de parlamentar nu intră în discuție.

De reținut faptul proiectul a fost iniţiat de  un grup parlamentari, 15 din  PNL, 1 din UDMR şi 6 neafiliaţi (Bp.659/2023). Așadar, „PNL-ul e fruncea!”. Să nu înțeleagă cineva acuma că PSD-ul se pune contra, Doamne ferește, ei vor vota dar nu au fost invitați la masă. Până în acest moment, proiectul a primit avizul pozitiv de la:  Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia pentru Drepturile Omului, și aviz negativ de la guvern. Se pune întrebarea cum a dat Consiliul Legislativ avizul, când acum 2 ani, OUG 130/2021 a fost declarată neconstituțională prin Decizia 650/2022 pe textul privind introducerea CASS pentru pensii?

 

De fapt prima întrebare ar fi cum de au mai încercat să inițieze o nouă lege pe acest subiect? Uite că au îndrăznit, pentru că pe ei îi interesează efectul imediat, adică să facă rost urgent de bani, chiar dacă legea va fi apoi atacată la CCR și (probabil) respinsă căci atacarea și respingerea va dura, în timpul ăsta ei vor face rost de bani, chiar dacă apoi îi vor da înapoi, cum s-a întâmplat în anul 2023. O decizie a CCR poate să vină și după 4 ani nu ? Nu uitați că motivarea pentru OUG 59 nu a apărut nici acuma deși au trecut deja mai bine de două luni.

 

Pe de altă parte, având în vedere bunele relații de colaborare dintre Guvern și CCR ai căror judecători sunt aleși de partide, nu ar mira pe nimeni, având jurisprudența și experiența atâtor decizii CCR care s-au dat cap în cap, să ne trezim că de data asta aceeași prevedere va fi avizată favorabil de CCR pe motiv că … emisiile solare au fost mai puternice în 2024 decât în 2022, deci legea este emisă în condiții diferite. Iată însă ce spunea CCR acum doi ani:

 

51 - „Curtea constată că reglementarea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari în privința pensiilor lor este o măsură care conduce în mod implicit la diminuarea pensiilor respective. Or, diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu.

 

Dacă în jurisprudența Curții s-a statuat deja că suspendarea plății pensiei (indiferent că pensia este contributivă sau de serviciu) pe perioada realizării unor venituri de altă natură constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contribuții (fie și ea direcționată către bugetul FNUASS) pe o perioadă nedeterminată în timp (practic permanentă) reprezintă o afectare a acesteia. Rezultă, astfel, că ordonanța de urgență nu poate diminua cuantumul pensiei aflate în plată, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o diminuare inevitabilă a cuantumului pensiei. Or, afectarea dreptului fundamental la pensie se poate realiza prin cel puțin două modalități: încetarea sau suspendarea plății pensiei și diminuarea cuantumului său. În măsura în care Guvernul apelează prin intermediul ordonanței de urgență la unul dintre aceste două elemente afectatoare ale dreptului, respectiva măsură afectează  dreptul la pensie prevăzut de art.47 alin.(2) din Constituție, fiind, astfel, contrară art.115 alin.(6) din Constituție.

 

52 - În consecință, Guvernul, impunând prin ordonanță de urgență plata unei contribuții de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari în privința pensiilor care depășesc 4.000 lei, a încălcat art.115 alin.(6) din Constituție, cu referire la interdicția de a afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, în speță, dreptul la pensie - prevăzut și garantat de art.47 alin.(2) din Constituție”.

 

Orice alt comentariu este de prisos, trăim într-o țară în care nu se mai respectă nicio lege, pentru că legiuitorii sunt nelegiuiți. Deocamdată legea se află în Senat, ar mai trebui să primească avizul Comisiilor pentru Muncă, Buget Finanțe și Apărare. Termenul pentru depunerea amendamentelor și pentru avizul comisiilor a fost 7 februarie, terment expirat. Termenul de adoptare tacită este de 45 de zile, și se calculează de la data de 28.12.2023. Termenul se împlinește la data de 11 martie 2024.

 

Și ca să înțeleagă toată lumea cum e cu politicienii ăștia, iată două declarații date de conducerea PNL în 2023:

 

- Pe data de 17 decembrie parlamentarii PNL propuneau un amendament la Legea Bugetului, prin care „în vederea întăririi disciplinei financiare şi a asigurării predictibilităţii politicii fiscale, este necesară introducerea în Legea bugetului de stat pentru anul 2024 a unei prevederi exprese şi explicite privind menţinerea unui nivel predictibil de impozitare. Acesta reprezintă şi un principiu enunţat şi asumat de către Guvernul României şi de către Ministerul finanţelor, că pe parcursul anului 2024 NU se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, NU se majorează cele existente şi nici nu se lărgesc bazele de impunere, NU se elimină şi NU se reduc facilităţi existente – condiţie esenţială pentru a asigura o creştere economică solidă şi pentru a proteja antreprenorii români şi puterea de cumpărare a populaţiei”

 

- În 18.07.2023, Rareș Bogdan declara: „PNL nu doreşte introducerea niciunei taxe noi. Este o promisiune făcută de această coaliţie, cum ne-a reamintit şi preşedintele României, că nu va introduce taxe noi ci din contră, această coaliţie care a fost construită cum a fost construită nu trebuie să facă altceva decât reforme, absorbirea banilor din PNRR şi a banilor europeni.”

 

Cât durează și contează declarațiile, se poate observa. În noiembrie 2023 era deja introdus în Parlamentul Proiectul pentru reintroducerea CASS, deci între cele două promisiuni.

 

Bibliografie web:

- https://www.senat.ro/legis/lista.aspx#ListaDocumente

- https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23L754FG.pdf?nocache=true

- https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23L754LG.PDF?nocache=true

- https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2022/12/Decizie_650_2022.pdf

- https://www.hotnews.ro/stiri-politic-26762392-pnl-depune-singur-amendament-bugetul-stat-2024-prevede.htm

- https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/rares-bogdan-pnl-nu-va-fi-de-acord-cu-majorari-de-taxe-este-promisiunea-facuta-de-coalitie-putem-discuta-scoaterea-unor-facilitati-2430999









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu