Ioan Miclău-Gepianu - BĂTRÂNUL TIMP!

 

BĂTRÂNUL TIMP!

- Cu drag generației Timpului meu -

 

 

~*~

 

Bătrânul Timp toate le are din vechimi,

Le duce, le crește, le-nțelege,

Știind că toate-n lumea asta,

Se rânduiesc și se repet

După o sfântă și curgătoare Lege!

 

Cum Marea-și poartă valurile sale,

Ce curg și totuși stau pe loc,

Duc veșnic marile corăbii

De-apururi duse-n vise

Și-n mândre idealuri de noroc!

 

Cum Ceru-și poartă al stelelor lumini.

Dând universului nestinse frumuseți,

-Comori ce prind viață și speranțe,

Din nou întineritele ființe,

Din nou al omului vieți!

 

Bătrânul Timp devine spic de grâu.

Precum e omul veșnic călător,

Ce-n val de generații, se tot duce,

Bătrănul Timp, mereu întinerește,

Precum e Omul veșnic visător,

În Timpul cât viața și-o trăiește!

 

~*~

Ioan Miclău-Gepianu